Top

Netemeinicia rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale

Prin sentinţa penală nr. 327/15.11.2010 a Judecătoriei Paşcani pronunţată în dosarul nr. 3705/866/2010 s-a dispus, în temeiul art. 2781 al. 8 lit. b Cod pr. pen., admiterea plângerii formulată de petenta B.E. şi în consecinţă a fost desfiinţată rezoluţia nr. 4729/P/2009 din 18.05.2010 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Paşcani şi înaintată cauza procurorului în vederea începerii urmăririi penale faţă de numitul C.N., administrator al SC … SA, sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 37 al.2 din Legea 319/2006.

Pentru a se dispune astfel, s-au reţinut următoarele:

La nr. 3705/866/2010 din 2.09.2010 a fost înregistrată pe rol plângerea formulată de petenta B.E. împotriva rezoluţiei nr. 4729/P/2009 din 18.05.2010 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Paşcani prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale privind săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă prev de art 178 al 2 C. pen şi a infracţiunii prev. de art. 38 al 1,4 din Legea 319/2006.

Petenta contestă legalitatea şi temeinicia acestei soluţii arătând că soţul său B.V. a primit sarcina de a participa la efectuarea unor lucrări de montaj conducte şi dacă angajatorul ar fi luat toate măsurile de asigurare a locului de muncă şi ar fi efectuat instructajul de protecţia muncii care se impunea, accidentul care a dus la moartea acestuia nu ar fi avut loc. Prin urmare, apreciază că sancţiunile contravenţionale aplicate angajatorului nu sunt suficiente.

Petenta a formulat plângere împotriva acestei soluţii la procurorul ierarhic superior, plângerea care i-a fost respinsă prin rezoluţia nr. 493/II/2/2010 din 5.08.2010.

A fost ataşat dosarul nr. 4729/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Paşcani.

Din cercetările efectuate în cauză se reţine că la data de 3.11.2009 cu ocazia efectuării unor lucrări în cadrul şantierului mobil – punctul de lucru organizat de către SC … Bucureşti Sucursala Iaşi privind reabilitare sursă de apă Moţca Paşcani, în timpul montării unei conducte de alimentare cu apă a survenit accidentarea mortală a lucrătorului B.V.

Circumstanţele producerii acestui accident de muncă au fost cercetate şi analizate de Inspectoratul Teritorial de Muncă Iaşi, rezultatele fiind consemnate în procesul verbal de cercetare întocmit.

Din procesul verbal de cercetare întocmit se reţine că în dimineaţa de 3.11.2009 şeful echipei, maistru G. D. avea ca dispoziţie de lucru reabilitarea a două rezervoare de apă cu capacităţi de 2 500 mc şi respectiv 5000 mc. Acesta a adunat echipa de lucrători din care făcea parte şi B.V. pentru a încredinţa fiecăruia sarcini de lucru în ziua respectivă. El a primit ulterior o dispoziţie de şantier emisă de către managerul de proiect (şeful de şantier) N.G., care prevedea montarea unei conducte de golire în locul conductei existente care era perforată. Pentru a se evita săpăturile la adâncime mare în vecinătatea rezervorului, nouă conductă trebuia să fie trasă prin interiorul conductei existente. Întrucât traseul conductei perforate nu era cunoscut, soluţia tehnică era ca săpăturile pentru depistarea conductei să se efectueze prin încercări, prin decopertarea terenului în diverse locuri. Pentru efectuarea acestor lucrări de săpături, şeful punctului de lucru a deplasat la faţa locului un buldo-excavator deservit de către mecanicul de utilaj C. G. .

În jurul orelor 10,30 mecanicul de utilaj a început să lucreze executând săpături prin sondaj în diferite locuri din zona căminului vanelor pe unde se presupunea că ar putea fi traseul conductei. După ce s-a găsit conducta veche , maistru G.D. i-a încredinţat lui B.V. sarcina de a supraveghea efectuarea săpăturilor deoarece conducta în cauză se intersecta la un moment dat cu o alta din material plastic ce alimenta cu apă municipiul Paşcani , pentru ca buldo-excavatorul să nu o lovească accidental pe aceasta.

Se mai reţine că la această lucrare participa doar lucrătorul B. V. şi mecanicul de utilaj C. G., ceilalţi colegi lucrau în camera vanelor, la reabilitarea rezervoarelor.

În jurul orelor 15,00 mecanicul de utilaj C. G. a luat o pauză de masă şi după un timp l-a văzut pe B.V. care a luat o lopată în mână şi a coborât în şanţul unde se găsea conducta D 500 mm. C. Gh. a observat că se produce o surpare a peretelui şanţului şi a strigat la B. V. să iasă din şanţ, însă acesta nu a mai reuşit, fiind surprins de prăbuşirea malului şi acoperit în întregime cu pământ. Fiind alertat de ţipete, la locul respectiv a venit şi M. D. care a coborât în şanţ încercând să salveze victima, aruncând pământul de pe aceasta. Ulterior a fost anunţat şeful de şantier N. G. precum şi echipajul SMURD şi organele de poliţie. Deşi s-a încercat resuscitarea victimei la faţa locului şi apoi la Spitalul mun. Paşcani, ulterior a intervenit decesul acesteia .

Împrejurările astfel constatate sunt menţionate şi în procesul verbal de cercetare la faţa locului întocmit de organele de cercetare şi planşele foto de la dosar.

De asemenea se reţine că modalitatea de producere a accidentului de muncă aşa cum a fost menţionată mai sus este susţinută şi prin declaraţiile martorilor, persoane care se aflau în apropierea locului producerii accidentului la momentul respectiv.

Din concluziile medicale în urma autopsierii cadavrului a lui B.V. a rezultat co moartea acestuia a fost violentă, s-a datorat insuficienţii cardiorespiratorii acute consecutive unei asfixii mecanice prin comprimare toraco-abdominală, topografia şi morfologia leziunilor pledând pentru producerea lor prin comprimare între două planuri dure. Se mai susţine că între leziunile de violenţă şi deces există o legătură directă de cauzalitate.

Conform procesului verbal de cercetare efectuat de ITM Iaşi cauza producerii evenimentului în urma căruia s-a produs accidentarea mortală a numitului B. V. o constituie efectuarea unor lucrări de montări de conducte de alimentare cu apă în şanţuri fără asigurarea cerinţelor minime privind stabilitatea şi soliditatea posturilor de lucru mobile ori fixe situate la adâncime (fără sprijiniri de maluri), contrar prevederilor art. 2 lit. c din RIPMC/1995. De asemenea se mai arată că executantul SC … Bucureşti Sucursala Iaşi nu a întocmit planul propriu de securizare pentru lucrarea respectivă şi nu nominalizat şi localizat zonele cu risc ridicat şi specific din activitatea proprie.

Se mai reţine din acelaşi constatări că executantul SC … Bucureşti sucursala Iaşi nu i-a asigurat victimei o instruire suficientă şi adecvată în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă deoarece la instructajul la locul de muncă din 9.10.2009, victimei i-au fost prelucrate instrucţiuni proprii pentru construcţii şi confecţii metalice şi instrucţiuni proprii pentru lucru la înălţime (în condiţiile în care victima având 57 ani nu putea lucra la înălţime), în loc să-i fie prelucrate instrucţiuni proprii pentru săpături, nefiindu-i deci prelucrate riscurile specifice activităţii pe care victima o desfăşura la momentul accidentării.

Se reţine astfel că s-au încălcat prevederile art. 93 alin. 2 lit. a din Normele Metodologice de Aplicare a prev. Legii Securităţii şi Sănătăţii în muncă precum şi prev. art. 20 al 1, 2 din aceeaşi lege, nr. 319/2006 care arată că angajatorul trebuie să asigure condiţii pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă şi adecvată în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, în special sub formă de informaţii şi instrucţiuni de muncă, specifice locului de muncă şi postului său.

Se mai arată că executantul SC … Bucureşti sucursala Iaşi nu a evaluat riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională,generate de activităţile desfăşurate – de săpături şi nu a stabilit măsurile de securitate şi sănătate în muncă corespunzător riscurilor identificate.

Conform aceloraşi prevederi legale beneficiarul şi / sau managerul de proiect trebuie să desemneze un coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata executării lucrării, ceea ce nu s-a îndeplinit .

În urma cercetărilor efectuate ITM a stabilit că evenimentul produs în urma căruia a decedat numitul B. V. se încadrează în prevederile art 5 lit g coroborat cu art. 5 lit. c din Legea 319/2006 şi prin urmare, acest eveniment este accident de muncă mortal.

Instanţa reţine că ITM Iaşi a aplicat o serie de sancţiuni contravenţionale angajatorului SC … Bucureşti Sucursala Iaşi, prin administrator C. N. şi director general Z. M. precum şi Primăriei mun. Paşcani reprezentat prin primar C. G..

Instanţa constată că pentru contravenţiile constatate la capitolul M lit. b, c,d,e din procesul verbal încheiat de ITM Iaşi răspunderea revine angajatorului SC … Bucureşti Sucursala Iaşi, prin administratorul C. N.. Astfel , aceste contravenţii constau în neasigurarea unei instruiri suficiente şi adecvate victimei, neluarea unor măsuri de semnalizare pe baza evaluării riscurilor de accidentare a zonelor cu risc ridicat şi specific precum şi neevaluarea riscurilor de accidentare generate de activităţile de săpături desfăşurate şi nestabilirea măsurilor de securitate în muncă corespunzător riscurilor identificate, fiind încălcate prevederile art. 20 al 1,2 , art. 39 al 9 lit. d , art. 7 al 4 lit. a, b din Legea 319/2006.

Din ansamblu cercetărilor efectuate în cauză rezultă cu certitudine că instruirea insuficientă a victimei este cauza directă care a dus la producerea evenimentului, ceea ce constituie indicii ale existenţii infracţiunii prev. de art. 37 al 2 din Legea 319/2006.

Având în vedere aceste împrejurări instanţa apreciază că se impune începerea urmăririi penale faţă de numitul C. N., administrator al SC …. SA Bucureşti Sucursala Iaşi, sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art.37 al. 2 din Legea 319/2006, care prevede că „Neluarea vreuneia dintre măsurile legale de securitate şi sănătate în muncă de către persoana care avea îndatorirea de a lua aceste măsuri, dacă se creează un pericol grav şi iminent de producere a unui accident de muncă sau de îmbolnăvire profesională, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 2 ani sau cu amenda”.

Se impune ca în cursul cercetărilor să fie administrate noi probe şi să fie reluată audierea martorilor colegi de muncă cu victima, din care să rezulte dacă a fost efectuată o prelucrare a normelor privind protecţia muncii în ceea ce priveşte pe victimă şi cu referire la specificul activităţii îndeplinite de aceasta în momentul producerii evenimentului.

Instanţa nu poate primi susţinerea potrivit căreia victima ar fi intrat în acel şanţ pe proprie răspundere şi fără ca specificul lucrării ce o îndeplinea să impună acest lucru, apreciind că dacă victimei i-ar fi fost prelucrate normele de protecţie a muncii, aceasta ar fi cunoscut pericolele la care se expunea şi ar fi avut o altă conduită.

Urmează ca organul de cercetare să aprecieze oportunitatea reţinerii culpei în ceea ce priveşte infracţiunea cercetată, respectiv cea prevăzut de art. 37 al. 2, 3 din Legea 319/2006.

Faţă de aceste considerente, urmează a admite plângerea formulată de B. E. persoană care justifică un interes în prezenta cauză, aceasta fiind soţia victimei şi a desfiinţa rezoluţia atacată ca fiind netemeinică.

Etichete: