Contestaţie la executare. Executare silita pornita in temeiul unei ordonanţe pronunţate in condiţiile O.G. 5/2001 privind somaţia de plata.

Prin sentinţa civilă nr. 9472/ 31 iulie 2009 Judecătoria Iaşi a admis
contestaţia la executare formulată de contestatoarea B.G. şi a anulat executarea
silită înseşi în dosarul nr.306/2008, aflat pe rolul BEJ, aceasta invocând faptul că
nu a avut cunoştinţă de dosarul nr. 10689/2005 şi Titlul executoriu nr.1326/2005 al
Judecătoriei Iaşi.
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa a avut în vedere următoarele
considerente:
Prin Ordonanţa nr. 1326/20.06.2005 pronunţată de Judecătoria Iaşi în dosarul
nr. 10689/245/2005, contestatoarea, în calitate de debitoare, a fost somată să
plătească creditoarei S.C. ” M” . SA, suma de 127,17 USD în echivalent lei din
ziua plăţii, reprezentând preţ, 8.852.745 lei penalităţi de la scadenţa fiecărei facturi
până la 31.05.2005 precum şi penalităţi de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere,
aferente sumei de 4.130.214 lei, de la 01.06..2005 până la 20.07.2005, această
Ordonanţă fiind investită cu formulă executorie, prin încheierea de şedinţă a
Judecătoriei Iaşi dată în camera de consiliu şi pronunţată în şedinţă publică la
10.04.2008.
Pe de altă parte, prin cererea înregistrată pe rolul BEJ creditoarea S.C. ” V.R.
” SA a fost cea care a solicitat punerea în executare silită a Ordonanţei nr.
1326/20.06.2005 a Judecătoriei Iaşi, B.G. fiind somată să-şi execute obligaţiile din
titlul executoriu, la data de 05.03.2009.
Conform prev. art. 10. din OUG nr.5/2001 cu modificările şi completările
ulterioare” (1) Cel interesat poate face contestatie la executare, potrivit dispozitiilor
Codului de procedura civila. (2) Prin contestatia la executare debitorul poate invoca
aparari de fond impotriva titlului executoriu, cu exceptia cazului in care a formulat,
potrivit art. 8, cerere in anulare impotriva ordonantei de admitere a cererii
creditorului” în timp ce art.399 C.pc.alin.1 prevede că ” Împotriva executării silite,
precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei
interesaţi sau vătămaţi prin executare….” .
Din situaţia de fapt reţinută pe baza înscrisurilor de la dosar instanţa constată
faptul că B.G. a fost citată şi a semnat personal pentru primirea acestui act de
procedură, cu ocazia soluţionării dosarului nr. 10689/245/2005 al Judecătoriei Iaşi,
acest motiv nefiind întemeiat, însă contestaţia la executare este justificată, întrucât
în dosarul de executare silită nr. 306/2008, aflat pe rolul Bej, creditoarea S.C ”
V.R” SA, cu sediul menţionat anterior, care a iniţiat procedura împotriva
contestatoarei debitoare şi a fost înscrisă cu această denumire în somaţia emisă la
05.03.2009, nu a dovedit că este una şi aceeaşi persoană cu S.C. ” M” SA, ce
figurează în calitate de creditoare în cuprinsul Ordonanţei nr.1326/20.06.2005
pronunţată de Judecătoria Iaşi în dosarul nr. 10689/245/2005, împrejurare ce este
de natură să producă o vătămare contestatoarei debitoare în condiţiile în care, până
la proba contrarie, poate fi pusă la îndoială existenţa creanţei S.C. “V.R” SA
împotriva acesteia şi implicit calitatea societăţii de a declanşa executarea silită în
speţă.