Top

Anulare contract de donatie facuta in favoarea statului. Calitate procesuala pasiva

TIP SPETA: SENTINTA CIVILA
AUTOR: JUDECATORIA IASI
DOMENIU ASOCIAT: ACTIUNE IN ANULARE.

Dosar nr. 3147/245/2009

DATA SI NUMARUL: Sentinta civila nr. 11060 din 13/11/2009

TITLU: Anulare contract de donatie facuta in favoarea statului. Calitate
procesuala pasiva.

Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instante la data de 12.02.2009
reclamantul M D solicitat în contradictoriu cu pârâtii Statul Român prin
Ministerul de Finante, Consiliul Local al Municipiului Iasi si Municipiul Iasi prin
Primar constatarea nulitatii absolute a contractului de donatie autentificat din
25.10.1978 la Notariatul de Stat având ca obiect terenul situat în Iasi, str.Z,
precum si obligarea pârâtilor la plata cheltuielilor de judecata.
În motivare, reclamantul a învederat în esenta ca parintii acestuia, M N si
M V, au fost nevoiti sa doneze statului imobilul proprietatea acestora, teren în
suprafata de 90 mp., dobândit prin act de vânzare-cumparare în anul 1947, de la
numita W Reclamantul arata ca la momentul încheierii contractului de donatie
autentificat din 25.10.1978 la Notariatul de Stat, nu a existat o intentie reala de a
gratifica Statul roman, parintii reclamantului fiind supusi presiunilor din acea
perioada a nationalizarii, carora nu le-au putut rezista din cauza starii de
necesitate în care se afla familia lor.
În drept, reclamantul a invocat dispozitiile art.966 C.civ.
În sedinta publica din data de 19.03.2009 instanta a apreciat ca cererea este
scutita de plata taxei judiciare de timbru.
Pârâtul, Statul Român nu a fost reprezentat în fata instantei, însa la data
de 14.04.2009 a depus, prin Serviciul registratura, întâmpinare prin care a invocat
exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive si exceptia lipsei calitatii de
reprezentare a acestuia prin Ministerul de Finante.
Pârâtii Consiliul Local Iasi si Municipiul Iasi prin Primar nu au fost
reprezentati în fata instantei, însa la data de 07.09.2009 a depus, prin Serviciul
registratura, întâmpinare prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale
pasive a acestora si exceptia prescrierii dreptului la actiune.
Instanta a administrat la solicitarea reclamantului : proba cu înscrisuri-
copii ale actelor de stare civila, certificat de mostenitor, contract de vindere-
cumparare autentificat din 12 mai 1947 la Notariatul de Stat, act de donatie
autentificat din 25.10.1978 la Notariatul de Stat, decizia Consiliului Popular al
Judetului Iasi, si cea testimoniala, fiind audiati martorii: B si S.
La termenul din data de 16.04.2009 instanta, în vaza art. 137 alin.2
C.proc.civ. uneste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtului Statului
Român prin Ministerul Finantelor invocata de pârât prin întâmpinare.
La termenul din data de 18.06.2009 instanta respinge exceptia lipsei
calitatii de reprezentare a Statului Român prin Ministerul Finantelor Publice, ca
ramasa fara obiect, având în vedere cererea introdusa prin Serviciul Registratura
de catre Ministerul Finantelor Publice privind alegerea sediului procedural.
Analizând cu prioritate, conform art.137 alin.1 C.proc.civ., exceptia lipsei calitatii
procesuale pasive a Statului Român, exceptie de fond, absoluta si peremptorie invocata de
acest pârât, instanta retine:
Promovarea oricarei actiuni în justitie presupune îndeplinirea cumulativa
a trei cerinte esentiale: interes legitim, nascut, actual si personal, calitatea si
capacitatea procesuala a partilor. Neîndeplinirea oricareia dintre ele paralizeaza
declansarea sau continuarea actiunii civile.
Instanta are în vedere, în primul rând, ca reclamantul fiind cel care
initiaza cererea de chemare în judecata, conform art.1169 C.civil trebuie sa o
dovedeasca, astfel încât tot lui îi revine sarcina sa faca dovada calitatii procesuale
în cauza, inclusiv cea a pârâtului, concluzie ce rezulta din art.112 C.proc.civ., în
conditiile în care legitimitatea procesuala pasiva presupune existenta unei
identitati între persoana pârâtului si subiectul pasiv al raportului juridic dedus
judecatii.
Astfel, pentru a determina cine este în prezent beneficiarul contractului de
donatie, instanta se va raporta nu numai la legislatia în vigoare la momentul
încheierii contractului (1978), ci si la dispozitiile legale în vigoare la acest
moment, deoarece efectele actuale ale unei eventuale admiteri a acestei cereri s-ar
rasfrânge asupra patrimoniului beneficiarului donatiei.
Potrivit legislatiei comuniste, în România, unicul titular al dreptului de
proprietate socialista era Statul Român, iar bunurile ce intrau în patrimoniul
acestuia intrau totodata si în patrimonial unitatilor administrativ teritoriale, nu
cu titlu de drept de proprietate ci cu titlu de drept de administrare directa. Dat
fiind acest mecanism juridic, participarea Statului, ca unic titular al dreptului de
proprietate socialista, la perfectarea contractelor de donatie, se facea prin
intermediul Consiliilor Populare.
În prezent, se face distinctie în mod expres între dreptul de proprietate
publica si dreptul de proprietate privata al statului si al unitatilor administrativ-
teritoriale prin dispozitiile Legii 213/1998 si ale Legii 215/2001.
Terenul de 90 mp situat în Iasi, Str. Z ce a facut obiectul contractului de
donatie, se regaseste pe raza teritoriala a Municipiului Iasi, se încadreaza în
categoria bunurilor ce fac parte din domeniul public de interes local, conform
art.6 din Legea nr.213/1998, fiind implicit în patrimoniul acestuia, motiv pentru
care instanta apreciaza ca fiind întemeiate sustinerile pârâtului Statul Român,
constatând ca în temeiul dispozitiilor Legii 213/1998 si Legii 215/2001 beneficiarul
actului de donatie este în prezent Municipiul Iasi, unitatea administrativ
teritoriala pe raza careia sa afla bunul donat.
Pe cale de consecinta, instanta va admite exceptia invocata si va respinge
actiunea formulata în contradictoriu cu acest pârât.
În raport cu exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtului Consiliul Local
Iasi si a Municipiului Iasi, invocata de catre pârâti, instanta retine urmatoarele:
Conform dispozitiilor art. 21 din Legea 215/200: „Unitătile administrativ-
teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină si
patrimoniu propriu. Unitătile administrativ-teritoriale sunt titulare ale
drepturilor si obligatiilor ce decurg din contractele privind administrarea
bunurilor care apartin domeniului public si privat în care acestea sunt parte,
precum si din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în conditiile legii”.
Legea nr.215/2001 face o clara distinctie între autoritati publice si unitati
administrativ teritoriale, acestea din urma fiind titularele dreptului de
proprietate la nivel local.
Conform art. 36 alin 2 lit c: „Consiliul local exercită următoarele categorii
de atributii:…atributii privind administrarea domeniului public si privat al
comunei, orasului sau municipiului;”
Contractul de donatie a avut ca obiect dreptul de proprietate asupra
terenului, operând pe aceasta cale un transfer al acestui drept.
Astfel, analiza conditiilor de valabilitate la momentul perfectarii actului
trebuie realizata în contradictoriu cu titularul dreptului de proprietate identificat
conform rationamentului prezentat mai sus, respectiv unitatea administrativ
teritoriala, Municipiul Iasi. Consiliul Local este doar o autoritate deliberativa la
nivel local, atributiile sale fiind exclusiv de administrare a patrimoniului unitatii
administrativ teritoriale.
Pe cale de consecinta, instanta va admite exceptia lipsei calitatii procesuale
pasive a Consiliului Local, respingând în consecinta actiunea formulata în
contradictoriu cu acesta si totodata va respinge exceptia lipsei calitatii procesuale
pasive a Municipiului Iasi, ca nefondata.
În ceea ce priveste fondul actiunii promovate de catre reclamanta în
contradictoriu cu pârâtul Municipiul Iasi, instanta retine:
Prin contractul de donatie autentificat din 25.10.1978 la Notariatul de Stat
încheiat între parintii reclamantului în calitate de donatori pe de o parte, si Statul
Român, în calitate de donatar, pe de alta parte, a fost donata acestuia din urma
suprafata de 90 mp teren situat în Iasi, str.Z.
Statul Român a acceptat donatia, prin decizia nr. X a Comitetului Executiv
al Consiliului Popular al Judetului Iasi (fila 7).
Asa cum precizeaza reclamantul si rezulta din actele de stare civila depuse
la dosar M D este unicul mostenitor al parintilor sai.
Art. 801 Cod civil stipuleaza : „Donatiunea este un act de liberalitate prin
care donatorul da irevocabil un lucru donatarului care-l primeste. ”
Potrivit art. 948 pct. 4 C.civ.”Conditiile esentiale pentru validitatea unei
conventii sunt: 4. o cauza licita. ” în timp ce art. 966 C.civ. arata ca: ” Obligatia
fara cauza sau fondata pe o cauza falsa, sau nelicita, nu poate avea nici un efect.”
Contract fiind, validitatea donatiei este examinata în raport cu
îndeplinirea celor patru conditii esentiale prevazute în art. 948 Cod civil, printre
care este înscrisa cea privitoare la cauza licita.
În vederea solutionarii prezentei cauze, urmeaza ca instanta sa aiba în
vedere si dispozitiile art. 966 Cod civil, potrivit carora obligatia fara cauza sau
fondata pe o cauza falsa sau nelicita, nu poate avea nici un efect.
Cauza, în cazul contractului de donatie, cuprinde, asadar, în primul rând,
vointa de a darui, „animus donandi”, si apoi motivul care a hotarât pe
dispunator sa faca liberalitatea, fara, însa, ca aceste elemente sa poata fi separate
si examinate apoi izolat, ele formând un tot.
În concluzie, vointa de a darui, manifestata prin actul aparent al donatiei,
nu poate ea singura sa justifice o liberalitate întemeiata pe un motiv sau o cauza
de natura a o vicia, de a determina donatorul la a dispune în acest sens.
De altfel, instanta suprema, într-o decizie de speta, arata ca : „în situatia în
care instantele judecatoresti sunt chemate a se pronunta asupra caracterului
acestei conditii esentiale de validitate a contractului de donatie, acestea trebuie sa
aiba în vedere, pe lânga legislatia în vigoare la data realizarii liberalitatii,
împrejurarile contemporane efectuarii donatiei „.
Or, în cauza, din probatoriul administrat, respectiv înscrisurile si
declaratiile martorilor a rezultat ca actul de donatie a fost facut dupa instaurarea
puterii comuniste, nu cu intentia de a gratifica statul român, ci fortati de
presiunile si amenintarile la care erau supusi cocontractantii. Martorii au aratat
fara echivoc ca proprietarii au fost obligati sa îsi doneze proprietatea, astfel ca
este evident ca parintii reclamantului nu a avut intentia de a dona .
Fata de ansamblul materialului probator administrat în cauza instanta
retine neîndeplinirea unei conditii esentiale pentru formarea valabila a
contractului de donatie, cea a intentiei de a gratifica. Astfel, instanta retine
absenta cauzei imediate a contractului de donatie, absenta sanctionata cu
nulitatea absoluta a acestui act. Lipsa scopului imediat se rasfrânge si asupra
celui mediat. Absenta primului face imposibila analiza în fond a celei de a doua
conditii a cauzei actului, respectiv motivul determinant al donatiei
Pentru aceste motive de fapt si de drept instanta va admite actiunea
formulata de catre reclamanta în contradictoriu cu Municipiul Iasi, constatând
nulitatea absoluta a contractului de donatie.
În temeiul art. 274 C.proc.civ raportat la art. 1169 C.civ., instanta va
respinge cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de
judecata, ca nefondata.

Etichete: