Top

Acţiune de carte funciară; interes şi calitate procesuală activă.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iaşi la data de 21.07.2008, sub nr. de dosar 14240/245/2008, reclamanţii A. E. şi H. C. au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii: N. D. şi Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Iaşi constatarea nulităţii absolute a încheierii de intabulare nr. 56714 din 7 08.2007 prin care au fost modificate limitele parcelei A intravilan cu suprafaţa de 10000 mp, situat în Valea Lupului şi înscris în Cartea Funciară nr. 1135, nr. cadastral 4198.
În motivarea plângerii lor reclamanţii arată că sunt fraţi, şi prin sentinţa civilă nr. 2398/06.03.2007 au devenit proprietari exclusivi asupra câte unei suprafeţe de 10000 mp teren, conform tranzacţiei şi schiţei anexate cererii.
La data de 29.05.2007, la cererea reclamantei A. E., OCPI Iaşi dă încheierea de intabulare nr. 28785 prin care acesteia i se intabulează dreptul de proprietate pentru suprafaţa şi limitele prevăzute în hotărâre. Cererea reclamantului H. C., depusă la aceeaşi dată a rămas nesoluţionată.
Ca la data de 06.08.2007 OCPI emite încheierea nr. 56714 prin care modifică limitele de proprietate ale reclamantei şi dispune mutarea acestora spre dreapta, producând o suprapunere de 4360 mp peste lotul B, proprietatea reclamantului.
Sustin reclamantii ca incheierea contestată este dată în condiţii de fraudare a legii, având în vedere că reclamanta nu a formulat o asemenea cerere.
La baza acestei modificări stă cererea pârâtului N. D. care, conform contractului autentificat sub nr. 2513 din 2006 a cumpărat, anterior ieşirii reclamanţilor din indiviziune, cota de 1/20 din lotul A, respectiv 500 mp teren.
Potrivit dispoziţiilor art. 33 Lg. 7/1996 modificarea limitelor de proprietate poate face obiectul încheierii de carte funciară la cererea titularului dreptului, or indiviziunea părţilor poartă asupra infimei cote de 1/20.
Mai mult, pentru a opera această modificare, OCPI trebuia să aibă acordul tuturor proprietarilor.
Prin sentinta civila nr. 12477/4.12.2009 pronuntata de Judecatoria Iasi s-a dispus:
Respinge excepţia de inadmisibilitate, invocată de intimatul N. D., prin întâmpinare.
Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Iaşi şi, în consecinţă, respinge plângerea formulată de petenţii A. E., cu domiciliul în Iaşi, str. Muşatini nr. 39, bl. P4, sc.B, et.2, ap.2, judeţul Iaşi şi H. C., domiciliat în Iaşi, str. Chimiei nr.11, bl.D2, sc.C, et.2, ap.2, judeţul Iaşi în contradictoriu cu intimatul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Iaşi, cu sediul în Iaşi, C. Negri nr.48, judeţul Iaşi.
Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a ambilor petenţi şi excepţia lipsei de interes a petentei A. E., invocate de intimaţi, prin întâmpinări.
Admite excepţia lipsei coparticipării procesuale pasive invocată de instanţă, din oficiu, şi, în consecinţă, respinge plângerea împotriva încheierii de carte funciară nr. 56714/06.08.2007 formulată de petenţii A. E., şi H. C. în contradictoriu cu intimatul N. D., cu domiciliul în Iaşi, Aleea Tudor Neculai nr. 31, bl.955, et.4, ap.20, judeţul Iaşi pentru lipsa coparticipării procesuale pasive între intimat şi numita N. A.
Respinge cererea petenţilor de obligare a intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut in ceea priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale active a ambilor reclamanţi, ca încheierea contestata poartă asupra unor menţiuni cu privire la terenul în suprafaţă de 10.000 mp înscris în cartea funciară nr. 1135 a comunei Valea Lupului, la numărul cadastral 4198, proprietatea numiţilor: N. D., N. A. şi A. E..
Pe de altă parte, instanţa reţine că imobilul identificat mai sus a fost dezmembrat din suprafaţa totală de 20000 mp teren, parcele învecinate, deţinut anterior în coproprietate de reclamanta A. E., împreună cu fratele său, reclamantul H. C. şi că prin modificările amplasamentului (modificarea limitelor de proprietate) înspre parcela proprietatea pârâtului este posibil ca, potrivit documentaţiei cadastrale să se fi produs o suprapunere parţială (cadastrală) între proprietatea reclamantei A. şi numiţilor N. D. şi N. A. şi proprietatea reclamantului H. C..
Purtând asupra unui imobil proprietatea sa, reclamanta A. E. este persoană interesată în sensul legii în legalitatea şi temeinicia încheierii contestate prin plângere.
În ceea ce îl priveşte pe reclamantul H. C., instanţa reţine că excepţia lipsei calităţii procesuale active a acestuia este strâns legată în conţinut de excepţia lipsei de interes.
Interesul reclamantului H. C., în speţa de faţă, este acela de a evita, o suprapunere în evidenţele cadastrale între proprietatea sa şi cea a surorii sale şi a numiţilor N. D. şi N. A., cu consecinţa posibilităţii generării unor litigii referitoare la dreptul de proprietate în sine, interese care implică un folos practic, în sensul legii.
În concluzie, instanţa reţine că reclamantul justifică interes în cauză, cu consecinţa respingerii ambelor excepţii – a lipsei calităţii sale procesuale active şi a lipsei de interes.
Faţă de excepţia lipsei coparticipării procesuale pasive obligatorii, instanţa reţine ca aplicarea regulii unanimităţii cu privire la pretenţia dedusă judecăţii, prin raportare la obiectul său – plângere împotriva încheierii de carte funciară, are la bază împrejurarea că, în temeiul încheierii de carte funciară nr. 56714/06.08.2007, au fost efectuate modificări cu privire la limitele proprietăţii în suprafaţă de 10.000 mp teren, înscris în cartea funciară nr. 1135 a comunei Valea Lupului, la numărul cadastral 4198, proprietate aparţinând numiţilor: N. D., N. A. şi A. E., în mod indiviz, o admitere a plângerii, producând consecinţe juridice asupra dreptului lor.
Instanţa apreciază că în cauză se aplică regula coparticipării procesuale pasive obligatorii, admiterea plângerii împotriva încheierii de carte funciară nr. 56714/06.08.2007, cu consecinţa desfiinţării acesteia, neputându-se pronunţa doar în contradictoriu cu N. D., atât timp cât efectele hotărârii s-ar răsfrânge şi asupra dreptului de limitelor (amplasamentului) dreptului de proprietate al numitei N. A., afectând parte din atributele acestuia.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel reclamantii A. E. si H. C., care au criticat-o pentru nelegalitate si netemeinicie, aratand ca instanta a invocat exceptia lipsei coparticiparii din oficiu, fara a fi o exceptie de ordine publica si cand cauza nu se mai afla la primul termen, in stil lapidar, fara nici o precizare suplimentara. Ca instanta, daca aprecia ca se impune introducerea in cauza a numitei N. A., trebuia sa procedeze la interogarea expresa a reclamantilor privitor la acest aspect, iar numai in caz de refuz sa treaca la invocarea exceptiei.
Mai arata apelantii ca institutia coparticiparii procesuale este facultativa si nu obligatorie. Critica rationamentul gresit al instantei prin care a fost inlaturata prezumtia mandatului tacit pe care il are sotul, de a sta in judecata si in numele sotiei, in conformitate cu dispozitiile art. 35 Codul familiei.
Ca solutionarea plangerii nu presupune lezarea dreptului imobiliar al sotilor N., cu atat mai putin cu cat dreptul lor nici nu a fost identificat cadastral, asa incat cauza nu se inscrie in categoria celor care impun rasturnarea prezumtiei de mandat tacit al sotilor si nu impune prezenta ambilor.
Aceeasi sentinta a fost apelata si de catre paratul N. D., care a criticat-o sub aspectul gresitei solutionari a exceptiei lipsei de interes a reclamantei A. E., aratand ca in considerentele sentintei civile se face vorbire despre posibilitatea suprapunerii partiale a proprietatii ce apartine reclamantei si sotilor N. peste proprietatea reclamantului H. C., fara a rezulta interesul personal si direct al reclamantei in promovarea acestei plangeri, in conditiile in care prin incheierea de carte funciara s-a dispus modificarea limitelor de proprietate, fara modificarea suprafetei.
Se mai critica si modul de solutionare a exceptiei lipsei calitatii procesuale active a reclamantului H. C., care nu a depus la dosar o incheiere prin care sa i se fi respins o cerere de inscriere a dreptului sau de porprietate, ca urmare a acestei pretinse suprapuneri a suprafetelor de teren.
Ambele parti au formulat intampinari, prin care au solicitat respingerea apelului celeilalte.
Nu s-au administrat probe noi in apel.
Examinand actele si lucrarile dosarului, prin prisma motivelor de apel invocate si a dispozitiilor legale aplicabile cauzei, tribunalul constata ca ambele cereri de apel sunt neintemeiate.
Potrivit art. 47 Cod procedură civilă, mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă obiectul pricinii este un drept sau o obligaţie comună ori dacă drepturile sau obligaţiile lor au aceeaşi cauză.
Textul citat reglementează litisconsorţiul sau coparticiparea procesuală care, în conformitate cu poziţia părţilor, poate fi activă, pasivă sau mixtă. Deşi, în principiu, în funcţie de rolul voinţei părţilor în formarea sa, coparticiparea procesuală are un caracter facultativ, sunt situaţii în care, datorită naturii litigiului, coparticiparea procesuală este obligatorie sau necesară.
Astfel, exista litisconsortiu necesar in situatia in care fie in baza legii, fie datorita naturii raportului juridic dedus judecatii, se creeaza o dependenta procesuala intre coparticipanti, astfel incat orice posibilitate de fractionare este exclusa, iar declansarea procesului civil nu se poate realiza decat in comun.
Efectele litisconsortiului necesar decurg din principiul actiunii comune a coparticipantilor procesuali, pe cand cel facultativ are ca scop realizarea unei mai bune administrari a justitiei ori evitarea pronuntarii unor hotarari contradictorii.
Coparticiparea necesara, obligatorie se constituie intr-o exceptie de la regula caracterului facultativ al coparticiparii, dar nu este conditionata de prevederea intr-o dispozitie expresa a legii.
Aprecierea instantei asupra unei coparticipari procesuale pasive in raportul juridic dedus judecatii se circumscrie dreptului si, in acelasi timp, obligatiei instantei de a verifica din oficiu, in tot cursul judecatii, legalitatea cadrului procesual fixat de reclamant sub aspect subiectiv, verificare care raportandu-se strict la acest cadru nu aduce atingere principiului disponibilitatii.
Apelantii A. E. si H. C. au mai aratat ca, atunci cand a invocat exceptia lipsei coparticiparii procesuale, instanta nu a indicat la ce coparticipant se refera. Insa, in alineatul urmator al cererii de apel, aceeasi apelanti au adaugat ca in cursul dezbaterilor asupra exceptiei instanta a aratat ca lipsa coparticiparii se refera la sotia paratului N. D., astfel incat instanta de apel constata ca reclamantii au avut posibilitatea de a pune concluzii asupra exceptiei, cunoscand motivele invocarii sale. Instanta de apel mai constata ca reclamantii nu au formulat o solicitare privind introducerea in cauza a numitei N. A., astfel incat prima instanta a pasit in mod legal la solutionarea exceptiei.
Instanta de apel retine ca fundamentul litisconsortiului il constituie, in reglementarea art. 47 C.p.civ. „un drept sau o obligatie comuna” ori „aceeasi cauza” a drepturilor sau obligatiilor, sintagme prin care se intelege, in sens larg, ca obiectul pricinii se coreleaza cu drepturi proprii sau asemanatoare ale celor aflati in litisconsortiu sau cu drepturi comune, rezultate dintr-un fapt comun sau dintr-un titlu juridic comun.
In speta, intr-o actiune care vizeaza anularea intabularii unui drept de proprietate in indiviziune/devalmas, instanta trebuie sa constate nevalabilitatea incheierii de carte funciara fata de toti titularii dreptului de proprietate, intrucat pronuntarea unei hotarari uniforme reprezinta o necesitate obiectiva in materia nulitatilor actelor juridice, neputand fi conceput ca acelasi act sa fie valabil fata de unii coproprietari si nevalabil fata de alti coproprietari.
Prin urmare, litisconsortiul este intotdeauna necesar, obligatoriu si unitar, fata de care mandatul tacit intre soti ori nelezarea a insusi dreptului lor de proprietate sunt argumente nerelevante, exceptia lipsei coparticiparii procesuale pasive primind o solutie legala si temeinica.
In considerarea celor aratate, apelul reclamantilor urmeaza a fi respins.
In ce priveste apelul paratului N. D. tribunalul retine ca exceptia lipsei de interes invocata cu referire la reclamanta A. E. este neintemeiata. Apelantul a justificat exceptia prin aceea ca o persoana nu poate apara dreptul altei persoane prin actiunea formulata, facand trimitere la considerentele primei instante care a aratat ca exista o posibila suprapunere cu proprietatea celuilalt reclamant, H. C..
Tribunalul retine ca interesul reclamantei in formularea plangerii impotriva incheierii de carte funciara prin care s-au modificat limitele de proprietate ale parcelei cu numar cadastral 4198, aflata in indiviziune, consta in aceea ca, desi suprafata totala a parcelei a ramas nemodificata, s-a procedat la modificarea amplasamentului parcelei, prin translarea acesteia catre Est.
Modificarea amplasamentului suprafetei de teren detinute in proprietate justifica pe deplin interesul reclamantei in formularea plangerii.
Referitor la calitatea procesuala activa a celuilalt reclamant, H. C., instanta de apel retine ca legitimarea procesuala a acestuia nu trebuie sa se fondeze in mod necesar pe o solutie de respingere a unei cereri de intabulare a dreptului sau de proprietate, asa cum sustine apelantul N. D..
Potrivit art. 50 din Legea nr. 7/1996 incheierea se comunică celui care a cerut înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, precum şi celorlalte persoane interesate potrivit menţiunilor din cartea funciară, cu privire la imobilul în cauză.
Alineatul 2 reglementeaza dreptul de a formula plangere in termen de 15 zile de la comunicare, drept care apartine persoanelor interesate, in acceptiunea data acestui termen de alineatul 1.
Instanta de apel retine ca, in conditiile in care modificarea limitelor de proprietate ale imobilului cu nr. cadastral nr. 4198 a condus la diminuarea suprafetei aflate in proprietatea vecinului de la Est- reclamantul H. C. (diminuare confirmata prin adresa nr. 23108/569/27.11.2008 a OCPI Iasi), acesta intruneste calitatea de persoana interesata in promovarea plangerii.
Reclamantul este interesat sa obtina rectificarea inscrierii vatamatoare, deoarece, desi nu si-a inscris dreptul in cartea funciara, este indreptatit sa-l inscrie, insa nu o poate face decat in urma admiterii actiunii in rectificare/plangerii impotriva incheierii de carte funciara.
Retinand ca reclamantul H. C. are calitate procesuala activa si ca reclamanta A. E. justifica interesul in promovarea plangerii de fata, tribunalul constata ca apelul declarat de paratul N. D. este neintemeiat, urmand sa il respinga.

Etichete: