Top

Vătămare corporală gravă

Dosar nr. 602/189/2009

vatamare corporala grava

R O M Â N I A

TRIBUNALUL VASLUI

SECTIA PENALA

DECIZIA PENALA Nr. 22/A

Sedinta publica de la 09 Februarie 2010

Instanta constituita din:

PRESEDINTE: NICULACHE LUMINITA

Judecator: SIMIONESCU ELENA

Grefier: BODESCU PANSELUTA

Cu participare procuror : SORIN ARMEANU

Pe rol, la ordine, se afla spre solutionare apelurile penale declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGA JUDECATORIA BÂRLAD, judetul Vaslui si de inculpatul P V, domiciliat , împotriva sentintei penale nr. 477 din 2 septembrie 2009 a Judecatoriei Bârlad, pronuntata în dosar nr. 602/189/2009.

Obiectul cauzei : infractiunea prev. de art. 182 alin.2 Cod penal.

La apelul nominal facut în sedinta publica au lipsit toate partile.

Dezbaterile în prezenta cauza au avut loc în sedinta publica de la 3 februarie 2010 si s-au consemnat în încheierea de sedinta aferenta, încheiere ce face parte integranta din prezenta decizie. La cererea aparatorului inculpatului de a se amâna pronuntarea pentru a depune la dosar concluzii scrise, s-a amânat pronuntarea pentru termenul de azi, când, deliberând,

T R I B U N A L U L,

Asupra apelurilor penale de fata:

Prin sentinta penala nr.477/02.09.2009, Judecatoria Bârlad a dispus:

A condamnat pe inculpatul P V – fiul lui, nascut la data în ., CNP , cetatean român, studii 10 clase, asociat la S.C. V S.R.L., casatorit, 1 copil minor, fara antecedente penale , la pedeapsa de:

– 3 ( trei) ani închisoare pentru savârsirea infractiunii de vatamare corporala grava prev. de art. 182 alin.2 Cod penal, împotriva partii vatamate N C – C nascut la data de 14 noiembrie 1991- reprezentat legal de mama sa N M , domiciliati în.

Pe durata prevazuta de art. 71 Cod penal a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevazuta de art. 64 lit. a teza a II-a si b Cod penal, începând cu data ramânerii definitive a hotarârii.

În temeiul art. 81 Cod penal a suspendat conditionat executarea pedepsei principale a închisorii.

A fixat termen de încercare de 5 ( cinci) ani , începând cu data ramânerii definitive a hotarârii.

În temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal a suspendat executarea pedepselor accesorii privind interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a II-a si b Cod penal, pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale a închisorii, începând cu data ramânerii definitive a hotarârii.

A atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art.83 Cod penal privind revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.

A admis în parte actiunea civila formulata de partea vatamata N C – C reprezentat legal de mama sa N M.

A admis actiunea civila formulata de partea civila Spitalul Clinic de Urgenta „ Prof. Dr. Nicolae Oblu” Iasi cu sediul în Iasi, str. Ateneului, nr. 2, jud. Iasi.

A luat act ca Spitalul de Copii „Sfântul Nicolae” cu sediul în Bârlad, Bd. Epureanu, nr. 50, jud. Vaslui nu s-a constituit parte civila.

A obligat pe inculpatul P V sa plateasca partii vatamate N C – C reprezentat legal de mama sa N M suma de 5.000 lei ( cinci mii lei RON) reprezentând daune morale.

A obligat pe inculpatul P V sa plateasca partii civile Spitalul Clinic de Urgenta „ Prof. Dr. Nicolae Oblu” Iasi suma de 754,94 lei RON reprezentând cheltuieli de spitalizare a partii vatamate.

A obligat pe inculpatul P V sa plateasca statului suma de 500 lei reprezentând cheltuieli judiciare, avansate de stat în cauza.

Pentru a hotarî astfel, instanta de fond a retinut urmatoarele;

Inculpatul P V este comerciant si îsi valorifica produsele în Piata 9 Mai din Bârlad, fiind ajutat de socrul sau, H Vl.

La data de 20.03.2005, partea vatamata N CC s-a întâlnit în piata respectiva cu martorii C R, M R-C si D F.

Partea vatamata, în vârsta de 14 ani era cunoscut de comercianti întrucât frecventa zona si obisnuia sa sustraga bunuri.

Trecând printre mesele comerciantilor, partea vatamata a ajuns în fata tarabei inculpatului si pentru ca acesta din urma a considerat ca are intentia sa fure, l-a lovit.

Partea vatamata a fugit spre hala de brânzeturi, inculpatul l-a urmarit reusind sa-l prinda, l-a târât prin hala dupa care l-a lovit cu pumnii si picioarele apoi l-a trântit cu capul de una din tarabele din beton.

Ulterior, partea vatamata a fost dus în stare de inconstienta la Spitalul de Copii SF.NICOLAE din Bârlad, dupa care a fost transportat la Spitalul Clinic de Urgenta SF. TREIME Iasi unde s-a intervenit chirurgical.

Din certificatul medico-legal nr. 124 din 04.04.2005 a rezultat ca minorul a prezentat leziuni traumatice de tipul fracturii liniare verticale vetrocoronare stângi, hematomului extradural acut tempero-bazal stâng operat, hematom epicranian si echimoze.

Leziunile au putut fi produse prin lovire cu si de obiecte contondente, i-au pus în primejdie viata si au necesitat 28-30 zile îngrijiri medicale si pot data din 20 martie 2005.

În cauza s-a efectuat un raport de expertiza medico-legala nr. 119/E din 02 aprilie 2008 emis de Serviciul Medico-Legal Judetean Vaslui, care a stabilit în plus ca fractura craniana liniara sugereaza ca extremitatea cefalica a fost lovita sau mai probabil, a lovit un corp dur cu suprafata mare. Conform documentelor medicale victima a prezentat o lipsa de substanta osoasa craniana, încadrabila în notiunea de infirmitate fizica permanenta, leziunile punându-i în primejdie viata .

Audiat inculpatul a recunoscut ca în ziua de 20.03.2005 a lovit în Piata 9 Mai un adolescent dar i-a aplicat doar doua lovituri usoare, ca tânarul avea în jur de 17-18 ani, dupa care a revenit la taraba unde îsi vindea produsele.

Declaratia sa a venit în contradictie cu cea a martorului ocular C R, declaratie în conformitate cu care, inculpatul a fost cel care a aplicat mai multe lovituri partii vatamate, identificate ca fiind un copil în jur de 12 ani, de statura scunda si de etnie rroma, cunoscut sub numele de C, l-a târât prin piata, l-a lovit cu pumnii si picioarele dupa care l-a izbit cu capul de beton. La confruntarea cu inculpatul, efectuata la data de 17.10.2008, martorul si-a mentinut declaratiile date, detaliind fazele conflictului si modul în care inculpatul l-a agresat pe vatamat .

În cauza au fost audiati si alti martori, majoritatea fiind comercianti de produse agricole în aceeasi locatie cu inculpatul. Acestia au declarat ca în ziua de 20.03.2005, ginerele lui H V, respectiv inculpatul a lovit o persoana .

În declaratia data, inculpatul a recunoscut ca pe socrul sau îl cheama H V .

Totodata martorii audiati cât si inculpatul au precizat ca în ziua respectiva nu s-a produs un alt conflict asemanator în care sa fie implicate alte persoane.

Martorul ocular M R-C l-a indicat pe inculpat ca autor al faptei, descrie momentele comiterii indicând aceleasi etape ca si martorul C R, dar la confruntarea cu inculpatul efectuata la data de 28.08.2008, acesta a precizat ca nu-l recunoaste pe inculpat ca fiind persoana care l-a agresat pe vatamat la data de 20.03.2005.

Instanta de fond a apreciat ca timpul scurs de la data comiterii faptei si pâna la confruntarea efectuata putea afecta rememorarea fizionomiei inculpatului, motiv pentru care declaratia data nu a putut fi înlaturata .

Cercetari cu privire la fapta comisa de inculpatul P V au fost efectuate si în cursul anului 2005 – 2006 de Parchetul de pe lânga Judecatoria Bârlad, iar prin Ordonanta emisa la data de 18.05.2006 în dosarul nr. 1231/P/2005, cauza a fost înaintata Judecatoriei Bârlad în vederea efectuarii de cercetari sub aspectul savârsirii infractiunii de lovire sau alte violente.

Judecatoria Bârlad în dosarul nr. 1650/189/2006, analizând faptele, a dispus audierea mai multor martori, depozitiile acestora indicând pe inculpatul P V ca autor al infractiunii de vatamare corporala grava în dauna partii vatamate N C-C.

Din acest motiv, prin Sentinta penala nr. 424/04.06.2007, dupa o analiza temeinica a probelor administrate, Judecatoria Bârlad a dispus schimbarea încadrarii juridice din infractiunea prev. de art. 180 al.2 Cod penal, în infractiunea prev. de art. 182 al.2 Cod penal si înaintarea dosarului Parchetului de pe lânga Judecatoria Bârlad pentru a efectua cercetari cu privire la savârsirea de catre P V a infractiunii de vatamare corporala grava – prev. de art. 182 al.2 Cod penal .

Sentinta penala a fost mentinuta prin Decizia penala nr. 516/R/2007 a Tribunalului Vaslui.

Analizând pozitia inculpatului în raport cu actele aflate la dosarul cauzei s-a evidentiat atitudinea nesincera a acestuia, ce a fost argumentata pe de o parte de faptul ca în faza preliminara a cercetarilor efectuate precum si declaratia data la instanta de judecata, acesta nu a recunoscut ca ar fi avut vreun conflict cu partea vatamata, ci cu alta persoana, pentru ca ulterior, în fata evidentei probelor sa recunoasca ca a aplicat partii vatamate doua lovituri .

Totodata, în timpul cercetarii judecatoresti efectuate în dosarul nr. 1650/189/2006 a fost demonstrata atitudinea acestuia care nu întâmplator a determinat martorii sa-si schimbe declaratiile.

A se vedea în acest sens, declaratia martorului C N care, dupa ce l-a indicat pe inculpat ca autor al faptei, a revenit asupra declaratiei la interventia inculpatului care „i-a dat de baut”, aspect consemnat în declaratia data la instanta precum si în considerentele sentintei penale pronuntate. Aceeasi situatie s-a conturat si în cazul declaratiilor martorului P A.

Chiar daca aceste aspecte s-au evidentiat anterior înaintarii dosarului la Parchet, prima instanta a apreciat ca existenta lor nu poate fi ignorata, faptele urmând a fi analizate în contextul savârsirii infractiunii de vatamare corporala grava.

Mai mult, la data de 05.06.2008, reaudiat martorul C N a declarat ca îsi mentine declaratia data la instanta de judecata .

Declaratia martorului ocular, C R s-a coroborat cu plângerea formulata si cu leziunile provocate partii vatamate, atestate în cele doua acte medico-legale amintite.

În cauza nu a fost reaudiat martorul ocular, D F precum si partea vatamata, întrucât acestia au parasit de mai mult timp tara, fapt atestat de dovezile de cautare aflate la dosarul cauzei .

Se impune a se retine ca la instanta de judecata D F a declarat aceleasi aspecte ca si martorul C R indicându-l pe inculpat ca autor al faptei.

În ce priveste declaratia partii vatamate, acesta a sustinut ca îl cunostea pe inculpat anterior comiterii faptei, cei doi locuind pe aceeasi strada la o distanta de aprox. 30 metri.

Inculpatul P V este în vârsta de 34 ani, a absolvit 10 clase, are ocupatie, este casatorit si nu este cunoscut cu antecedente penale.

Nu a recunoscut fapta comisa.

Cele retinute mai sus au rezultat din urmatoarele mijloace de proba : plângerea si declaratia partii vatamate prin reprezentant legal , certificatul medico-legal , raportul de expertiza medico-legala , declaratiile martorilor C R, M R-C, L R-I, M I, G M, procesul-verbal de confruntare actele dosarului.

În aparare, inculpatul si-a propus proba cu martorii HV, S M-C, B C în sustinerea tezei nevinovatiei sale si a existentei unui singur conflict minor cu o persoana diferita ca descriere fata de partea vatamata.

Instanta a apreciat ca declaratiile acestor martori au fost subiective prin prisma relatiilor cu inculpatul ( socru si colegi de taraba care au cultivat relatii de ajutor reciproc), iar pe de alta parte s-au referit la un incident, cu o persoana care nu corespunde descrierii partii vatamate, incident pe care nu îl pot plasa la o data certa, fiind posibil ca martorii sa fi perceput un alt conflict în care sa fi fost implicat inculpatul, aspecte fata de care instanta a retinut din declaratiile acestora numai aspectele care nu sunt în contradictie cu restul materialului probator, în masura coroborarii cu ansamblul probelor din dosar.

Fata de probele administrate în cauza , instanta a apreciat ca fapta comisa de inculpatul P V, care la data de 20.03.2005 a aplicat mai multe lovituri partii vatamate N C-C provocându-i leziuni care i-au pus în primejdie viata – întruneste elementele constitutive ale infractiunii de vatamare corporala grava – prev. de art. 182 al.2 Cod penal.

In baza dispozitiilor art. 345 Cod Procedura Penala instanta i-a aplicat inculpatului o pedeapsa la individualizarea careia se vor avea în vedere disp. art. 52 si 72 Cod Penal

Instanta a dispus , în temeiul art. 71 Cod Penal, interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II si b Cod Penal.

Instanta nu a interzis inculpatului drepturile prevazute de art. 64 lit. a teza I si lit. c Cod Penal , desi art. 71 reglementeaza obligatia instantei de a interzice drepturile prevazute de art.64 lit. a-c Cod Penal.

Interzicerea dreptului de a vota contravine art. 3 din Protocolul nr.1 al Conventiei pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale , astfel cum a statuat CEDO prin Hot. din 30.03.2004 privind cauza Hirst contra Marii Britanii.

In motivarea acestei hotarâri s-a retinut ca indiferent de durata pedepsei si de natura infractiunii care a atras-o, nu se justifica excluderea celor condamnati din câmpul persoanelor cu drept de vot neexistând nicio legatura între interdictia votului si scopul pedepsei , de a preveni savârsirea de noi infractiuni si de a asigura reinsertia sociala a infractorului.

De asemenea , instanta nu a interzis nici exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit.c Cod penal, deoarece inculpatul nu s-a folosit de o profesie sau activitate in comiterea infractiunii , astfel ca nu se jusifica interzicerea drepturilor prev. de lit. c.

Având in vedere ca inculpatul nu are antecedente penale , instanta a apreciat ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executarea acesteia.

Astfel , in temeiul art. 81 Cod Penal, instanta a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei .

In temeiul art. 82 Cod Penal, s-a fixat termen de încercare, începând cu data ramânerii definitive a hotarârii si in temeiul art. 71 alin.5 Cod Penal, s-a suspendat executarea pedepselor accesorii privind interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a II a si b Cod Penal pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale a inchisorii incepand cu data ramanerii definitive a hotararii .

S-a atras atentia inculpatului asupra disp. art. 83 Cod Penal privind revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.

Cu privire la latura civila, la termenul din 15 aprilie 2009, partea vatamata N C – C reprezentat legal de mama sa N M s-a constituit parte civila cu suma de 200.000.000 lei reprezentând daune materiale- contravaloarea cheltuielilor de spitalizare, tratament si cu suma de 50.000.000 lei reprezentând daune morale.

Spitalul Clinic de Urgenta „ Prof. Dr. Nicolae Oblu” Iasi s-a constituit parte civila cu suma de 754,94 lei RON reprezentând cheltuieli de spitalizare a partii vatamate.

Spitalul de Copii „Sfântul Nicolae” cu sediul în Bârlad, a declarat ca nu se constituie parte civila prin adresa nr. 2551 din 04.06.2009.

Cu privire la actiunea civila formulata de partea vatamata , din probele administrate a rezultat ca partea vatamata a stat internat în spital în urma traumatismului cauzat prin violentele exercitate de inculpat.

Instanta a apreciat ca agresiunea inculpatului a produs partii vatamate suferinte fizice constând în însusi momentul agresiunii , traumele post agresiune , mai ales la o vârsta atât de tânara.

Consecintele grave ale agresiunii inculpatului, respectiv infirmitate si punerea în primejdia viata, au creat suferinte fizice si psihice partii vatamate, fiind incerta evolutia în timp a starii de sanatate a acestuia.

Instanta a apreciat ca exista legatura de cauzalitate între agresiunea exercitata de inculpat si traumele fizice si psihice produse partii vatamate, partea vatamata fiind îndreptatit sa fie despagubita cu contravaloarea acestor prejudicii sub forma daunelor morale.

Instanta a apreciat ca daunele morale produse partii vatamate sunt în suma de 5.000 lei .

In temeiul art. 14 si 346 alin. 1 Cod Procedura Penala , raportat la art. 998 Cod Civil, s-au admis în parte actiunile civile formulate de partea vatamata

In baza acelorasi texte de lege a admis actiunea civila formulata de partea civila Spitalul Clinic de Urgenta „ Prof. Dr. Nicolae Oblu” Iasi reprezentând cheltuieli de spitalizare a partii vatamate , motivat de faptul ca inculpatul a provocat prin fapta sa leziunile pentru care a fost necesara spitalizarea partii vatamate existand o legatura de cauzalitate intre acestea.

Prima instanta a luat act ca Spitalul de Copii „Sfântul Nicolae” Bârlad nu s-a constituit parte civila.

L-a obligat pe inculpatul P V sa plateasca partii vatamate N C – C reprezentat legal de mama sa N M suma de 5.000 lei ( cinci mii lei RON) reprezentând daune morale.

L-a obligat pe inculpatul P V sa plateasca partii civile Spitalul Clinic de Urgenta „ Prof. Dr. Nicolae Oblu” Iasi suma de 754,94 lei RON reprezentând cheltuieli de spitalizare a partii vatamate.

Ca o consecinta a condamnarii inculpatului si a admiterii actiunilor civile, în temeiul art. 191 alin. 1 Cod Procedura Penala a fost obligat inculpatul , sa plateasca statului cheltuieli judiciare, avansate de stat în cauza.

Împotriva acestei solutii au declarat apel atât Parchetul de pe lânga Judecatoria Bârlad, precum si inculpatul P V, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

Apelantul Parchetul de pe lânga Judecatoria Bârlad a invocat ca motiv de apel neobligarea inculpatului P V de catre prima instanta la plata onorariului aparatorului din oficiu desemnat pentru partea vatamata N C C, desi inculpatul a fost condamnat la o pedeapsa, situatie în care inculpatul trebuie sa suporte cheltuielile judiciare catre stat, inclusiv onorariile pentru aparatorii desemnati de instanta din oficiu pentru a asigura asistenta juridica, fie numai inculpatului sau numai partii vatamate, fie a ambelor parti.

Inculpatul si-a motivat apelul sustinând ca în mod gresit a fost condamnat de instanta de fond, desi potrivit probatoriului administrat în cauza, ar fi trebuit sa se dispuna achitarea sa în baza art.11 pct.2 lit.a) cu referire la art.10 lit.c) Cod procedura penala.

Sustine acest apelant ca declaratiile martorilor C R si M R nu sunt consecvente, ba dimpotriva ,sunt contradictorii, ceea ce conduce la ideea ca nu s-a dovedit cu certitudine ca el ar fi agresorul partii vatamate.

Acelasi apelant,in subsidiar,a solicitat redozarea pedepsei, având în vedere conditiile concrete în care a savârsit fapta, probatoriul administrat si care este contradictoriu, astfel ca aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special prev. de lege pentru infractiunea dedusa judecatii, se impune, mai ales ca inculpatul a avut în proces o conduita impecabila.

Cu ocazia dezbaterilor, reprezentantul parchetului si-a completat motivele de apel,în sensul ca a solicitat si inlocuirea înlocuirea modalitatii de executare a pedepsei , respectiv din suspendarea conditionata a executarii pedepseicu suspendarea sub supraveghere a acesteia , având în vedere atitudinea partial sincera a inculpatului, gravitatea faptei savârsite de inculpat, de vatamarea corporala grava cu lipsa de substanta osoasa si infirmitate fizica permanenta si mai ales pentru faptul ca victima este un minor de 14 ani cu handicap psihic.

Examinând actele si lucrarile dosarului prin prisma motivelor de

Apel linvocate, precum si din oficiu, conform dispozitiilor art.371 alin.2 Cod procedura penala, Tribunalul apreciaza ca apelul parchetului este fondat, urmând sa-l admita doar în ceea ce priveste primul motiv de apel si care vizeaza neobligarea inculpatului la plata onorariului aparatorului desemnat partii vatamate la cererea acesteia.

Într-adevar, instanta de fond a dispus la cererea partii vatamate desemnarea unui aparator care sai acorde asistenta juridica.

Potrivit art.191 alin.1 teza I-a Cod procedura penala, în caz de condamnare, inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

În cazul de fata, inculpatul PV a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, astfel ca în mod gresit prima instanta nu l-a obligat pe acesta si la plata onorariului aparatorului care i-a asigurat asistenta juridica partii vatamate.

În ceea ce priveste al II-lea motiv de apel invocat de acest apelant – Parchetul- Tribunalul apreciaza ca acesta este nefondat, urmând sa-l respinga ca nefondat.

În mod corect, instanta de fond a efectuat o justa individualizare a pedepsei aplicate inculpatului, atât sub aspectul naturii si al cuantumului acesteia, cât si a modalitatii de executare, astfel ca nu este necesara înlocuirea modalitatii de executare, respectiv suspendarea conditionata a executarii pedepsei, prev. de art.81 Cod penal cu suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei., prev. de art.861 Cod penal.

Nu este întemeiat nici motivul de apel formulat de inculpat prin care solicita constatarea nevinovatiei sale, în baza art.11 pct.2 raportat la art.10 lit.c) Cod procedura penala.

Din ansamblul probelor administrate în cauza a rezultat cu certitudine ca inculpatul a lovit partea vatamata si i-a produs acele leziuni care au antrenat zile de îngrijiri medicale.

În esenta, învinuirea care i se aduce inculpatului apelant, se refera la faptul ca la data de 20.03.2005 a lovit-o pe partea vatamata care se afla printre tarabele din piata agro-alimentara din Bârlad, considerând ca aceasta are intentia sa fure. Pentru ca partea vatamata a fugit spre hala de brânzeturi, inculpatul a urmarit-o, a prins-o, a târât-o prin hala dupa care a lovit-o cu pumnii si picioarele, apoi a trântit-o cu capul de una din tarabele de beton.

Audiat inculpatul a recunoscut ca la data de 20.03.2005 l-a lovit pe adolescent, ca i-a aplicat doua lovituri usoare, dupa care a revenit la taraba unde îsi vindea produsele.

Declaratia inculpatului este infirmata de declaratia martorului ocular C R, care a descris cu lux de amânunte fapta inculpatului.

De asemenea, martorul ocular M R C îl indica pe inculpat ca fiind persoana care a lovit-o pe partea vatamata.

Pe tot parcursul urmaririi penale si în timpul judecatii la instanta de fond, inculpatul a avut o pozitie procesuala relativ sincera, încercând sa dea o alta conotatie faptei sale , încercând sa obtina în favoarea sa infractiunea prev. de art.180 alin.2 Cod penal si nu pe cea prev. de art.182 alin.2 Cod penal.

Declaratia martorilor H V, S M-C, B C, propusi de inculpat în apararea sa în sustinerea nevinovatiei sale si a existentei unui conflict avut cu o persoana diferita ca descriere fata de partea vatamata, nu se coroboreaza cu celelalte probe administrate în cauza, astfel ca acestea au fost înlaturate ca nefiind utile cauzei si neconforme adevarului.

Au fost retinute de instanta de fond doar declaratiile care se încadreaza în mod logic în contextul ansamblului materialului probator administrat la urmarirea penala si la fond.

Pentru aceste motive, Tribunalul retine ca instanta de fond a procedat corect la înlaturarea prezumtiei de nevinovatie a inculpatului apelant, constatând ca acesta se face vinovat de fapta retinuta în sarcina sa.

Asa fiind, Tribunalul va respinge ca nefondata aceasta critica adusa sentintei apelate.

Referitor la al II-lea motiv de apel formulat de inculpatul apelant, privind reducerea pedepsei aplicate, Tribunalul îl apreciaza ca fiind nefosndat pentru ca nu se impune redozarea pedepsei, în sensul diminuarii acesteia, întrucât pedeapsa are un cuantum echilibrat, stabilita cu luarea în considerare a tuturor circumstantele reale în care a fost savârsita fapta si a elementelor pozitive privind persoana inculpatului, fiind de natura sa asigure reeducarea acestuia si prevenirea savârsirii de noi infractiunii.

Raportat tuturor considerentelor expuse, în temeiul art.379 alin.1 pct.2 lit.a) Cod procedura penala, Tribunalul va admite apelul parchetului pentru primul motiv de apel formulat, va desfiinta sentinta penala nr.477/02.09.2009 a Judecatoriei Bârlad, în parte, în latura penala.

Rejudecând cauza, în baza art.191 alin.1 Cod procedura penala, îl va obliga pe inculpatul P V sa plateasca statului suma de 150 lei si nu suma de 200 lei cum a gresit a sustinut Parchetul de pe lânga Judecatoria Bârlad, reprezentând onorariu pentru aparatorul desemnat partii vatamate N C C.

Apelul declarat de inculpatul PV împotriva aceleiasi sentinte penale mentionate va fi respins ca nefondat.

Vor fi mentinute celelalte dispozitii ale sentintei apelate si vor fi înlaturate dispozitiile contrare.

Vazând dispozitiile art.192 alin.2 si 3 Cod procedura penala;

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite apelul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGA JUDECATORIA BÂRLAD, judetul Vaslui, împotriva sentintei penale nr. 477 din 02.09.2009 a Judecatoriei Bârlad, pe care o desfiinteaza în parte, în latura penala.

Rejudecând cauza:

Obliga inculpatul P V sa plateasca statului suma de 150 lei, reprezentând onorariu pentru aparator desemnat din oficiu pentru partea vatamata N-C C prin reprezentant legal N M (av. Talpau Mihaela).

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul P V împotriva aceleeasi sentinte penale.

Mentine celelalte dispozitii ale sentintei apelate si înlatura dispozitiile contrare.

Potrivit art. 192 alin.2 si 3 Cod procedura penala, obliga inculpatul sa plateasca statului cheltuieli judiciare în suma de 100 lei, din care suma de 50 lei reprezinta 50% din onorariul acordat prin încheierea de sedinta din 25.11.2009 a Tribunalului Vaslui (av. Nastase Radu), restul cheltuielilor ramânând în sarcina statului.

Cu recurs în 10 zile de la pronuntare cu inculpatul si de la comunicare cu celelalte parti.

Pronuntata în sedinta publica azi, 9 februarie 2010, ora 12.00.

PRESEDINTE, JUDECATOR, GREFIER,

Niculache Luminita Simionescu Elena Bodescu Panseluta

Etichete: