Top

Contestaţie împotriva hotărârii judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate privind modificarea regimului de executare a pedepsei. Admitere. Menţinere regim semideschis de executare. Inexistenţa unora dintre condiţiile prevăzute în mod cumulativ de art. 26 alin. 3 din Legea nr. 275/2006.

sentinţa penală nr. 1122/20.09.2010 a Judecătoriei Vaslui

art. 26 din Legea nr.275/2006

Prin adresa nr. M2 –22257/01.04.2010 a Penitenciarului Vaslui, s-a înregistrat pe rolul acestei instanţe la data de 2 aprilie 2010, sub nr. 2041/333/2010, contestaţia formulată de persoana privată de libertate N.P., deţinut în Penitenciarul Vaslui, împotriva încheierii nr. 63/26.03.2010 a judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Vaslui, prin care s-a respins plângerea formulată împotriva hotărârii (raportului) nr. 2635/15.03.2010 a Comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Vaslui, privind schimbarea regimului de executare a pedepsei privative de libertate din „semideschis” în „închis”.

Persoana privată de libertate N.P. a arătat că va expune motivele contestaţiei sale la primul termen de judecată.

La contestaţie,au fost ataşate următoarele acte:

• încheierea nr. 63/26.03.2010 a judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Vaslui (fila 6):

• sesizarea din 22 martie 2010 a Comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Vaslui privind schimbarea regimului de executare a pedepsei privative de libertate din „semideschis” în „închis”(fila 7);

• hotărârea nr. 81/05.03.2010 a Comisiei de Disciplină din cadrul Penitenciarului Vaslui (fila 9);

• raportul de incident nr. 925/19.02.2010 întocmit în cadrul Penitenciarului Vaslui (fila 10);

• raportul nr. 2635/15.03.2010 aparţinând Comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Vaslui (filele 11-13).

• declaraţia persoanei privată de libertate în faţa judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate (fila 14).

Prin încheierea din data de 13 mai 2010, instanţa a respins ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate invocată de petentul N.P. şi, pe cale de consecinţă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, soluţie menţinută de Tribunalul Vaslui prin decizia penală nr. 209/R din 28 mai 2010.

În executarea dispoziţiilor instanţei, Penitenciarul Vaslui, prin adresa nr. M2-31102/21.07.2010 (filele 45-47), a înaintat o caracterizare a persoanei privată de libertate şi o analiză detaliată asupra situaţiei disciplinare a petentului-condamnat, iar prin adresa nr. M2- 32769, o copie a încheierii nr. 45/26 martie 2010 a judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Vaslui (filele 52-53).

S-au ataşat la dosarul cauzei: sentinţa penală nr. 607/6.05.2010 pronunţată de Judecătoria Vaslui şi încheierea de şedinţă din 6 mai 2010 pronunţată în dosarul nr. 1793/333/2010 al Judecătoriei Vaslui.

În susţinerea cererii, persoana privată de libertate a depus memorii (filele 39-40).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin sesizarea formulată în data de 22 martie 2010, Comisia de individualizare a regimului de executare a pedepselor din cadrul Penitenciarului Vaslui a propus schimbarea regimului de executare a pedepsei în unul mai sever, respectiv din regimul semideschis în regimul închis, pentru persoana privată de libertate N.P.

Prin încheierea nr. 63/26 martie 2010, judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Vaslui a admis sesizarea Comisiei de individualizare a regimului de executare a pedepselor din cadrul Penitenciarul Vaslui şi a dispus modificarea regimului de executare a pedepsei din regim semideschis în regim închis, respingând totodată plângerea formulată de N.P. ca nefondată.

S-a reţinut că persoana privată de libertate N.P. a fost sancţionată disciplinar o dată de la ultima analiză (hotărârea nr. 81/5 martie 2010 a Comisiei de disciplină din cadrul Penitenciarului Vaslui), având un comportament oscilant, neîncadrându-se în limitele regulamentului de ordine interioară.

S-a arătat şi că abaterile disciplinare săvârşite de persoana privată de libertate N.P. sunt considerate „foarte grave”, conform Regulamentului de aplicare al Legii nr. 275/2006, refuzul de a se conforma restricţiilor care decurg din lege şi regulament, indiferent de sancţiunea aplicată disciplinar, fiind de natură a afecta convieţuirea normală în penitenciar. De asemenea, abaterile săvârşite îl fac pe condamnat incompatibil cu regimul în care execută în prezent pedeapsa, respectiv cel semideschis.

Instanţa reţine că N.P. a fost condamnat definitiv la pedeapsa de 3 ani de închisoare, prin sentinţa penală nr. 486/2009 a Judecătoriei Vaslui pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, fiind emis mandatul de executare nr. 575/2009.

Potrivit art. 26 alin. 3 din Legea 275/2006, privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate într-unul mai sever se poate dispune dacă persoana condamnată a comis o infracţiune sau o abatere disciplinară gravă, care o fac incompatibilă cu regimul în care execută pedeapsa privativă de libertate, şi dacă, prin conduita sa, afectează grav convieţuirea normală în penitenciar sau siguranţa acestuia.

De asemenea raportat la dispoziţiile art. 88 alin. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 1897 din 21 decembrie 2006, pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 275/2006, privind executarea pedepselor şi măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, membrii comisiei de individualizare a regimului de executare a pedepselor, cu ocazia stabilirii regimului de executare a persoanelor private de libertate, au în vedere, printre alte criterii, şi vârsta, durata pedepsei privative de libertate, conduita persoanei condamnate, inclusiv în perioadele de detenţie anterioare, gradul de risc pentru siguranţa locului de deţinere, pentru celelalte persoane private de libertate şi pentru personal.

Instanţa arată că, după ultima sa analiză, în data de 19 octombrie 2009, în cadrul Comisiei de stabilire a regimului de executare a pedepselor privative de libertate, persoana privată de libertate N.P. a fost sancţionată disciplinar prin:

1. Hotărârea nr. 39/19.02.2010 a Comisiei de disciplină din Penitenciarul Vaslui cu suspendarea dreptului de a primi şi cumpăra bunuri pentru o perioadă de o lună, pentru încălcarea dispoziţiilor prevăzute de art. 63 lit. j) şi o) din Hotărârea Guvernului nr. 1897 din 21 decembrie 2006, întrucât, la percheziţia efectuată în data de 28 ianuarie 2010, a fot găsit un telefon mobil în salteaua de la patul persoanei privată de libertate.

Prin încheierea nr. 19/5 martie 2010 a judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Vaslui, a fost menţinută hotărârea nr. 39/19.02.2010 a Comisiei de disciplină din Penitenciarul Vaslui.

Sancţiunea disciplinară nu este definitivă, întrucât persoana privată de libertate N.P. a formulat contestaţie împotriva încheierii anterior amintite, iar prin încheierea de şedinţă din 6 mai 2010 pronunţată în dosarul nr. 1793/333/2010 al Judecătoriei Vaslui a fost sesizată Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 72 şi 73 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, fiind totodată suspendată judecarea cauzei până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.

La evaluarea comportamentului persoanei privată de libertate , instanţa nu va ţine cont de această sancţiune disciplinară, întrucât nu are caracter definitiv. De altfel, nici judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Vaslui nu a făcut referire în încheierea nr. 63 din 26 martie 2010 la această sancţiune disciplinară, raportarea fiind făcută doar la sancţiunea disciplinară a suspendării dreptului de a primi vizită pentru o perioadă de o lună, aplicată prin Hotărârea nr. 81/05.03.2010 a Comisiei de disciplină din Penitenciarul Vaslui.

2. Hotărârea nr. 40 din 19.02.2010 a Comisiei de disciplină din Penitenciarul Vaslui cu suspendarea dreptului de a participa la activităţile culturale, artistice şi sportive pentru o perioadă de o lună, pentru încălcarea dispoziţiilor prevăzute de art. 63 lit. o) din Hotărârea Guvernului nr. 1897 din 21 decembrie 2006, întrucât, la percheziţia efectuată în data de 4 februarie 2010, a fot găsit un telefon mobil. iar în memoria telefonului a fost găsit un număr de telefon care era folosit de persoana privată de libertate N.P.

Prin încheierea nr. 20/5 martie 2010 a judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Vaslui, a fost menţinută hotărârea nr. 40 din 19.02.2010 a Comisiei de disciplină din Penitenciarul Vaslui.

Prin hotărârea nr. 607/6 mai 2010 pronunţată de Judecătoria Vaslui, în dosarul nr. 1794/333/2010, a fost admisă, în baza art. 74 alin. 6 din Legea nr. 275/2006, plângerea formulată de N.P. împotriva încheierii nr. 20/5 martie 2010 a judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Vaslui, care a fost desfiinţată, fiind revocată totodată sancţiunea disciplinară a suspendării dreptului de a participa la activităţile culturale, artistice şi sportive pentru o perioadă de o lună aplicată petentului prin Hotărârea nr. 40 din 19.02.2010 a Comisiei de disciplină din Penitenciarul Vaslui.

3. Hotărârea nr. 81/05.03.2010 a Comisiei de disciplină din Penitenciarul Vaslui cu suspendarea dreptului de a primi vizită pentru o perioadă de o lună, întrucât, pe data de 19 februarie 2010, între orele 12-13, persoana privată de libertate N.P. a rămas la camera 9, deşi este cazat la camera 10, deşi în intervalul de timp anterior menţionat, stabilit pentru servirea mesei de prânz, avea obligaţia de a fi la camera unde este cazat.

Măsura a rămas definitivă, prin faptul că persoana privată de libertate nu a formulat contestaţie la Judecătoria Vaslui împotriva încheierii nr. 45/26.03.2010 a judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Vaslui, prin care s-a respins ca tardivă plângerea formulată de persoana privată de libertate împotriva Hotărârii nr. 81/05.03.2010 a Comisiei de disciplină din Penitenciarul Vaslui.

Fapta petentului este considerată ca abatere disciplinară foarte gravă, prin dispoziţiile art. 149 alin. 1 Hotărârea Guvernului nr. 1897 din 21 decembrie 2006 coroborat cu prevederile art. 63 lit. i) din Hotărârea Guvernului nr. 1897 din 21 decembrie 2006.

Instanţa constantă astfel îndeplinită una dintre condiţiile prevăzute în mod cumulativ de art. 26 alin. 3 din Legea 275/2006, privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, respectiv săvârşirea de către petent a unei abateri disciplinare foarte grave.

Instanţa urmează a analiza dacă săvârşirea respectivei abateri disciplinare face persoana privată de libertate incompatibilă cu regimul în care execută pedeapsa privativă de libertate, şi dacă, prin conduita sa, persoana privată de libertate afectează grav convieţuirea normală în penitenciar sau siguranţa acestuia.

Instanţa apreciază că fapta persoanei privată de libertate de a se afla în altă cameră în intervalul de servire a mesei nu face pe N.P. incompatibil cu regimul semideschis de executare a pedepsei privative de libertate.

Din caracterizarea înaintată la dosarul cauzei de către Penitenciarul Vaslui, rezultă că, pe perioada detenţiei, persoana privată de libertate N.P. nu a fost recompensat, a participat la activităţile religioase, la programul socio-educaţional „Sănătate prin mişcare”, la programul psiho-educaţional „Despre noi”, iar din ianuarie 2010 a participat la activităţile productive.

De asemenea, din raportul nr. 2635/15.03.2010 al Comisia de individualizare a regimului de executare a pedepselor din cadrul Penitenciarului Vaslui, reiese că persoana privată de libertate nu prezintă grad de risc.

Pe cale de consecinţă, instanţa arată că nu se poate reţine că, prin conduita sa, persoana privată de libertate afectează grav convieţuirea normală în penitenciar sau siguranţa acestuia.

Faţă de cele expuse, în baza art. 26 alin. 9 din Legea nr. 275/2006, instanţa va admite contestaţia formulată de persoana privată de libertate N.P. împotriva Încheierii nr. 63/26.03.2010 a Judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Vaslui.

Va desfiinţa încheierea nr. 63/26.03.2010 a Judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Vaslui.

Va dispune menţinerea regimului semideschis de executare a pedepsei de 3 ani de închisoare de către N.P.

Constatând lipsa culpei procesuale a petentului, în temeiul art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu, va fi avansată din fondurile speciale ale Ministerului Justiţiei.

Etichete: