Top

Sistare lucrări de construcţie pe cale de ordonanţă preşedinţială

TIP SPEŢĂ: sentinţă civilă

TITLU: sistare lucrări de construcţie pe cale de ordonanţă preşedinţială

DATA: 03.10.2007

Prin cererea înregistrată pe rolul J.B. la data de 27.06.2007 reclamanţii T.O. şi T. M. au chemat în judecată pe pârâtul T. M., solicitând instanţei ca pe calea ordonanţei preşedinţiale să dispună obligarea pârâtului la sistarea lucrărilor de construcţie casa de locuit situată în satul Ţ. M., com. B., jud. B. şi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecata.

Cererea a fost legal timbrată.

In motivarea cererii, reclamanţii au arătat că pârâtul îşi construieşte o casă de locuit pe un teren care nu-i aparţine şi fără autorizaţie de construire, construcţia fiind edificată chiar pe hotarul proprietăţii reclamanţilor, alipită de construcţiile pe care aceştia le-au edificat cu mai mulţi ani în urmă, iar apele care se scurg de pe acoperişul construcţiei pârâtului curg pe construcţiile reclamanţilor deteriorând acoperişul construcţiilor reclamanţilor şi afectând dreptul acestora de proprietate asupra terenului reclamanţilor.

Reclamanţii arată că deşi l-au somat pe pârât de mai multe ori să facă lucrările astfel încât apele de pe acoperişul său să nu mai curgă pe pe proprietatea reclamanţilor , aceştia au formulat acţiune în servitute , în temeiul art.615 Cod civil , prin care au solicitat ca pârâtul să fie obligat să ia măsurile necesare împiedicării scurgerii apelor de pe acoperişul său pe proprietatea acestora, şi obligarea pârâtului la desfiinţarea construcţiilor .

Reclamanţii consideră că dacă pârâtul va reuşi să finalizeze construcţia (chiar neautorizată) va fi mult mai dificil să se execute hotărârea ce urmează a fi pronunţată pe dreptul comun.

Precizează reclamanţii că până la pronunţarea unei hotărâri pe calea dreptului comun li se aduce atingere dreptului lor de proprietate şi atributelor acestuia pe care ar trebui să le exercite liber, nestingheriţi şi în mod absolut asupra casei şi curţii lor, că se pot produce pagube iminente, dificil de reparat , pârâtul prin acţiunea sa aducând atingere dreptului reclamanţilor la sănătate, aceştia fiind psihic afectaţi de faptul că sunt împiedicaţi să-şi exercite dreptul de proprietate în mod exclusive asupra imobilelor lor, având consecinţe cu caracter ireversibil , cu atât mai mult cu cât reclamanţii sunt bolnavi şi la o vârstă înaintată la care ar trebui să trăiască în linişte.Reclamanţii consideră că aceste împrejurări justifică urgenţa măsurii, vremelnicia este dată chiar de perioada determinată pentru care instanţa urmează a se pronunţa , respectiv până la soluţionarea acţiunii în servitute pe calea dreptului comun şi că soluţionarea prezentei cereri nu se aduce atingere fondului cauzei.

In drept, reclamanţii au invocat prevederile art. 581 şi următoarele Cod pr.civilă.

In dovedirea cererii, reclamanţii au solicitat proba cu acte, martori şi interogatoriul pârâtului .

Pârâtul, legal citat, s-a prezentat în instanţă, şi a depus întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii .În motivarea de fapt pârâtul arată că nu îşi construieşte nici o casă de locuit deoarece locuieşte într-un imobil de peste 30 de ani, imobil care nu este edificat pe hotarul dintre proprietăţile părţilor, existând o distanţă de cel puţin 10 m, neexistând posibilitatea materială ca această construcţie să fie alipită de imobilul reclamanţilor şi nici ca apele să se scurgă pe construcţiile acestora. Precizează pârâtul că este proprietarul suprafeţei de 1800m.p. , suprafaţă care se regăseşte în procesul – verbal, în hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, în expertizele efectuate în nenumărate dosare promovate de către reclamanţi şi care au fost respinse, litigiile dintre părţi luînd sfîrşit. Singura construcţie care se învecinează cu proprietatea reclamanţilor dar care păstează distanţele legale este şopronul pentru care pârâtul deţine autorizaţie de construcţie ; reclamanţii fiind cei care şi-au construit fără autorizaţie o bucătărie şi anexe care-i afectează dreptul de proprietate acestea având panta de scurgere pe terenul pârâtului. Consideră pârâtul că acţiunea reclamanţilor are un caracter şicanatoriu, că este promovată cu rea-credinţă şi că nu a construit şi nu are de gând să construiască vreun imobil dar că are dreptul să consolideze şi să efectueze reparaţii la imobilele sale pentru ca acestea să nu se deterioreze sau să prezinte risc.

Pârâtul consideră că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art.581 Cod pr.civilă, că reclamanţii nu justifică un interes actual şi legitim, ori lucrările efectuate la acoperişul sopronului au fost terminate de mai bine de o lună, la data promovării pârâtul nemaiefectuând nici o lucrare de reparaţie astfel că nu este îndeplinită nici condiţia urgenţei şi nici interesul, respective necesitatea păstrării unui drept ori restabilirea urgentă a unui drept dacă acesta nu mai poate fi păstrat.

In dovedirea cererii, pârâtul a solicitat proba cu acte, martori şi interogatoriu şi a depus la dosarul cauzei , în fotocopie înscrisuri.

Reclamanţii, asistaţi de avocat au depus înscrisuri, solicitând ca pârâtul să sisteze orice lucrări de construcţie cu privire la acest imobil.

La acelaşi termen de judecată, L.F. a formulat cerere de intervenţie în interes alăturat reclamanţilor solicitând admiterea acţiunii şi obligarea pârâtului la sistarea lucrărilor, motivate de faptul că potrivit d. c. nr. 2256/2000, definitivă şi irevocabilă i-a fost atribuită suprafaţa de 754 m.p. .Precizează intervenienta că pârâtul şi-a edificat construcţia pe terenul, proprietatea sa, fără acordul său şi că urmează să promoveze o acţiune în revendicare cu privire la aceeaşi suprafaţă de teren .

În drept, cererea de intervenţie în interes alăturat a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 49 Cod pr.civilă.

În susţinerea cererii intervenienta a depus înscrisuri.

Pârâtul a depus la dosarul cauzei întâmpinare la cererea de intervenţie în inters alăturat solicitând respingerea acesteia, motivate de faptul că potrivit d. c. nr.2256/2000, intervenientei i s-a atribuit lotul nr. 8 conform expertizei suprafaţa de 754 m.p. , teren care se învecinează cu terenul pârâtului şi nu se suprapune pe terenul de 1 prăjină, respectiv 179 m.p., pe care este ridicat şoprul, teren pe care pârâtul l-a cumpărat de la mama intervenientei, la încheierea actului sub semnătură privată fiind prezentă şi intervenienta.

Cererea de intervenţie a fost pusă în discuţia părţilor prezente şi asistate de avocaţi, prin încheierea de la acelaşi termen instanţa admiţând în principiu cererea de intervenţie în interes alăturat reclamanţilor formulată de L. F.. La acelaşi termen de judecată reclamanţii au precizat că renunţă la audierea martorului T.I.V.iar pârâtul la audierea martorului P. V..

Prin s.c. 594 pronunţată la data de 03.10.2007 instanţa a respins cererea principală şi cererea de intervenţie în interes alăturat.

Pentru a se pronunţa în acest sens instanţa a reţinut :

A.Asupra cererii principale formulată, pe calea ordonanţei presedinţiale, reclamanţii Ţ. O. şi Ţ. M. au solicitat obligarea pârâtului T. M. să sisteze orice lucrare de construcţie cu privire la imobilul şopron , de pe terenul din tarlaua x , parcela y , în suprafaţă de 754 m.p. , situate în satul Ţ. M., com. B., jud. B.,motivate de faptul că apele ce se scurg de pe acoperişul acestui imobil pe construcţiile reclamanţilor, deteriorându-le acoperisurile, afectându-le exercitarea dreptului de proprietate asupra acestora.

Potrivit art. 581 Cod pr.civilă, instanta va putea să ordone masuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlaturarea piedicilor care s-ar ivi cu prilejul unei executari.

Pentru exercitarea unei acţiuni pe calea ordonanţei preşedinţiale, se impune, pe lângă condiţiile generale de admisibilitate şi îndeplinirea cumulativă a trei condiţii, şi anume: urgenţa, caracterul vremelnic al măsurii solicitate şi neprejudecarea fondului, această din urmă condiţie decurgând din caracterul vremelnic al măsurii.

Raporturile de vecinătate impun atât sarcini, cum ar fi acelea de a primi apele scurse de pe fondul superior, cât şi restricţii, principiul fiind că dreptul unuia încetează în momentul când începe să vatăme proprietatea celuilat.

Din materialul probator administrat în cauză, înscrisuri şi depoziţiile martorilor audiaţi, rezultă că proprietatea reclamanţilor este vecină cu proprietatea pârâtului, acesta din urmă având construit un imobil, respectiv un şopron, conform autorizaţiei de construcţie, şopron care s-a deteriorat, pârâtul efectuând lucrări de reconstrucţie precum şi,construirea unui şopron nou în prelungirea celui vechi.

In cauză, sub aspectul condiţiilor de admisibilitate a cererii pe calea ordonanţei presedinţiale, instanţa reţine că la data formulării cererii era îndeplinită condiţia urgenţei, având în vedere faptul că martorul D. C. a invederat instanţei că în luna iunie-iulie a acestui an, cu ocazia achiziţionării unui porc de la reclamanţi, a constatat că vecinul construia din B.C.A. o prelungire a şoprului.

În ceea ce priveşte, fondul cererii instanţa la soluţionarea cauzei are în vedere atât situaţia de fapt la momentul formulării cererii cât şi situaţia de fapt din momentul judecării. Ori, aşa cum rezultă din depoziţia martorului L.N., care a participat la reconstrucţia şopronului vechi, acesta a rămas neterminat deoarece reclamanţii l-au împiedicat atât pe el cât şi pe pârât să continue lucrările, iar şopronul nou era deja construit când au început lucrările la şopronul nou, nemaifiind efectuată nici o lucrare la acesta din urmă. Mai mult, martorul D. C., propus de reclamanţi a învederat instanţei că de la reclamant ştie că, construcţia ar fi terminată.

Astfel, din depoziţiile martorilor nu rezultă că la momentul judecării cauzei pârâtul ar mai executa vreo lucrare de construcţie la vreunul din imobilele şopron, vechi sau nou astfel că instanţa va respinge cererea de sistare lucrări.

B.Asupra cererii de intervenţie în interes alăturat reclamanţilor formulată de intervenienta L. F. având în vedere considerentele de la punctul A instanţa o va respinge.

În temeiul art.274 Cod pr.civlă, reţinând culpa procesuală a reclamanţilor şi intervenientei în interes alăturat reclamanţilor îi va obliga în solidar la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat.

Împotriva acestei sentinţe reclamanţii au declarat recurs, respins ca nefondat prin d. c. din 2008 motivând că instanţa de fond a apreciat că cerinţele art. 581 C.pr.civ. nu sunt îndeplinite, nefiind dovedită urgenţa.

Tags: