Top

Reziliere contract

Tip speta: sentinta civila

Titlu: reziliere contract

Data speta: 25 Martie 2010

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. 949/199/2009 din 04.09.2009, reclamantul G.M. a chemat în judecată civilă pe pârâtul A. P., solicitând instanţei să dispună rezilierea contractului de arendare încheiat între părţi şi înregistrat la Consiliul local B. sub nr.18/03.04.2008, precum şi obligarea pârâtului la plata sumei de 800 lei reprezentând contravaloarea cantităţii de 1000 kg porumb, arenda în produse pe 2 ani.

În motivarea cererii formulate, reclamantul a arătat că în baza contractului de arendare nr. 18/03/04.2008 înregistrat de către pârâtul A. P. în mod unilateral la Consiliul Local B., pârâtul a ocupat suprafaţa de 12.000 mp teren arabil proprietatea reclamantului; că acest contract este fictiv imitându-i-se şi semnătura pe acest act. Clauzele contractuale nu au fost însuşite şi aprobate de reclamant, neînmânându-i-se nici un exemplar din contract.

Acest contract de arendare reclamantul nu l-a văzut până la cercetările făcute de organele de poliţie şi parchet în urma plângerii penale privind infracţiunea de tulburare de posesie prevăzută la art.220 cod penal ce a făcut obiectul dosarului nr.280/P/2009 fiind respinsă de Parchetul de pe lângă Judecătoria B..

Reclamantul nu a fost consultat la întocmirea acestui contract, nu l-a semnat, nu recunoaşte semnătura depusă pe contract la arendator, aceasta este falsă contrafăcută de arendaş.

Pentru suprafaţa de 12000 m.p. teren arabil situat în raza oraşului B. – Tarlaua Poiana Morii la punctul numit „Soci”, având număr topografic Tarlaua 10, Parcela 311/20, deşi s-a stabilit un nivel al arendei de 400 kg cereale la ha, pentru anul 2008 nu a plătit nici un fel de retribuţie în bani sau în natură refuzând a negocia acest lucru.

Reclamantul a mai arătat că solicită instanţei rezilierea contractului de arendare nr. 18/03/04/2008 încheiat cu pârâtul A. P. în calitate de arendaş şi obligarea acestuia la plata cantităţii de 800 kg porumb sau contravaloarea acestuia la preţul pieţei pentru producţia anilor 2008 şi 2009 precum şi cheltuieli de judecată. Apreciază contravaloarea a 1000 kg porumb la 8 milioane lei vechi.

În drept reclamantul şi-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art. 112 din codul de procedură civilă, pe art. 1454-1465 din Codul civil şi pe Legea 16/05 aprilie 1994 – Legea arendării terenurilor.

În susţinerea cererii a anexat contractul de arendare, adresa de conciliere din 08.05.2009, rezoluţia nr. 31/II/2/2009 – 20.07.2009 de respingere a plângerii petentului G. M. şi Rezoluţia nr. 280/P/2009 de neîncepere a urmăririi penale.

Cererea reclamantului a fost timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 75 lei şi s-au aplicat timbre judiciare de 1,5 lei.

Pârâtul, legal citat, a formulat întâmpinare prin care a arătat că potrivit directivelor europene în legătura cu politica agricola, beneficiarii subvenţiei sunt pentru cei care lucrează terenurile indiferent de titlul cu care îl deţine. În primăvara anului 2008 a arendat 1.2 Ha de la reclamant în baza contractului de arendare încheiat între părţi şi înregistrat la Consiliul local B. sub nr.18/03.04.2008, in cauza acesta dând declaraţii false ulterior perfectării contractului. Reclamantul nu a vrut să înţeleagă că subvenţia ii revine arendaşului, a început sa îl ameninţe, iar pentru anul agricol 2009 a făcut acelaşi lucru, a declarat 1.2 ha la porumb însă acesta nu a ştiut ca pârâtul a cultivat pământul cu floarea soarelui. Din aceste considerente pe lângă faptele sale de fals in declaraţii, prin însuşirea subvenţiei, reclamantul practic si-a însuşit arenda pe doi ani si jumătate în 2008. În 2009 a procedat la fel, astfel că din punctul de vedere al pârâtului, reclamantul şi-a însuşit arenda pe o perioada de 5 ani. Daca predă subvenţia si pârâtul va preda arenda cuvenita. Cu privire la schimbarea destinaţiei ii conform art. 8 lit. D menţionează ca nu a schimbat destinaţia terenului, acesta rămânând teren agricol, a schimbat doar cultura. În privinţa semnăturii imitate solicită sa se efectueze o expertiza grafologica. Aceste aspecte au fost cercetate de Politia B. cu ocazia reclamaţiei acestuia şi s-a constatat ca nu există faptă de fals în acte şi altele de care a fost acuzat.

În dovedire pârâtul a solicitat admiterea probei cu martori, respectiv numita M. A. S..

Instanţa a administrat proba cu martora M. A.S.. Pârâtul a depus la dosar un înscris listat de pe site-ul Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. De asemenea, instanţa a solicitat spre consultare dosarul nr.280/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B..

La termenul din 25.03.2010 reclamantul G. M. a arătat că este posibil să fi semnat contractul de arendare încheiat între părţi şi înregistrat la Consiliul local B. sub nr.18/03.04.2008, astfel încât instanţa a apreciat că în cauză nu este necesară efectuarea unei expertize grafoscopice.

Analizând actele şi lucrările dosarului, susţinerile părţilor şi întreg probatoriu administrat în cauză, instanţa constată următoarele :

Prin contractul de arendare încheiat între părţi şi înregistrat la Consiliul local B. sub nr.18/03.04.2008, părţile au convenit în sensul arendării către pârâtul A. P. a suprafeţei de 1,2 ha teren arabil, arenda fiind stabilită în produse, respectiv 400 kg cereale la ha.

Clauzele contractuale nu au fost respectate de către pârâtul A. P. care nu a plătit arenda în produse convenită, după cum chiar pârâtul recunoaşte. Acesta şi-a motivat atitudinea prin aceea că reclamantul ar fi încasat subvenţia pentru agricultură pentru acest teren, deşi aceasta se cuvenea arendaşului.

Aceste afirmaţii nu pot fi primite, pentru considerentele următoare: este adevărat că potrivit art.6 din OUG 125/2006 beneficiarul plăţilor directe este arendaşul, însă în cauză nu s-a făcut dovada că reclamantul ar fi încasat sumele aferente suprafeţei arendate, acesta mai având în proprietate şi alte suprafeţe, în total circa 4 ha, astfel că este posibil ca sumele încasate să fie aferente altor suprafeţe.

Aşa fiind, instanţa reţine că pârâtul A. P. nu şi-a respectat obligaţia de plată a arendei.

Instanţa mai reţine că în contractul de arendare încheiat între părţi şi înregistrat la Consiliul local B. sub nr.18/03.04.2008 este inserat un pact comisoriu de ultim grad. Astfel, potrivit art. 9 contract, „În caz de neexecutare culpabilă a obligaţiilor de către una dintre părţi, contractul se consideră reziliat de drept fără intervenţia instanţei”.

În aceste condiţii, faţă de cele reţinute mai sus, instanţa nu poate decât să constate reziliat contractul de arendare încheiat între părţi şi înregistrat la Consiliul local B. sub nr.18/03.04.2008.

În ce priveşte capătul de cerere privind pretenţii, instanţa reţine că acesta este întemeiat în parte. Astfel, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 800 lei, contravaloarea a 1000 kg porumb, respectiv 0,8 lei/kg, preţ necontestat de către pârât. Întrucât nivelul arendei a fost stabilit la 400 kg/ha, reclamantul era îndreptăţit la 480 kg cereale anual, respectiv la 960 kg în total, care valorează 768 lei.

Pentru considerentele ce preced instanţa va admite acţiunea civilă pentru reziliere contract, formulată de către reclamantul G. M. în contradictoriu cu pârâtul A. P.; va constata reziliat contractul de arendare încheiat între părţi şi înregistrat la Consiliul local B. sub nr.18/03.04.2008; va admite în parte capătul de cerere privind pretenţii şi va obliga pe pârâtul A. P.să plătească reclamantului G.M. suma de 768 lei reprezentând contravaloarea arendei.

În temeiul art. 274 C.pr.civ. va obliga pe pârâtul A. P. să plătească reclamantului G. M. suma de 76,5 lei cheltuieli de judecată.

Etichete: