Top

Revendicare imobiliară

Tip speţă: sentinta civilă

Titlu: revendicare imobiliară

Data speţă: 15.04.2010

Prin cererea înregistrată la data de 12.11.2007 pe rolul Judecătoriei Buhuşi sub nr. 1324/199/2007, reclamanta B. Z. a chemat în judecată pe pârâtul T. G. pentru revendicare imobiliară, grăniţuirea proprietăţilor învecinate şi pretenţii, respectiv revendicarea suprafeţei de 9 ari teren arabil situat în extravilanul com. Filipeşti, judeţul Bacău, înscrisă în titlul de proprietate nr.135315/31.07.1995, T37, P 352/6, grăniţuirea proprietăţilor învecinate şi obligarea pârâtului T.G. la plata sumei de 2000 lei reprezentând contravaloarea lucernei cosite de către pârât timp de 3 ani.

Cererea a fost timbrată cu taxă de timbru de 20 lei şi timbru judiciar de 0,3 lei.

În motivare reclamanta a arătat că este proprietara terenului revendicat în suprafaţă de 9 ari, în calitate de moştenitoare a tatălui său A. I. G., potrivit titlului de proprietate nr. 135315/31.071995 pe o suprafaţă de 43 de ari în tarlaua Predoiu. Încă din anul 1993 a avut diverse probleme cu pârâtului T.G. ( moştenitorul lui T. D M.) care deţine lângă reclamantă ca moştenitor, o suprafaţă de 70 de ari. Pârâtul T.G. a intrat pe tarlaua reclamantei abuziv, cosind lucerna pe care şi-a însuşit-o şi a ocupat circa 9 ari pe lungimea tarlalei.

Reclamanta a anexat cererii copia titlului de proprietate nr. 135315/31.071995, schiţa terenurilor, o adresă a IPJ Bacău ( fila 4 – 6).

La termenul din 13.03.2008 reclamanta a solicitat introducerea în cauză a numiţilor T. D. şi T. M.. Ulterior, întrucât T. M. este decedată, având ca moştenitori pe T. G. şi T. D., reclamanta a arătat că înţelege să se judece doar cu aceştia.

La acelaşi termen pârâtul T. G. a arătat că în urma procesului de partaj nu mai este proprietarul vreunui teren învecinat cu reclamanta, pârâtul T. D. fiind proprietarul unui asemenea teren. În dovedire a depus copia sentinţei civile nr.1026/11.12.2003 a acestei instanţe.

La termenul din 04.06.2009 a fost introdus în cauză, în calitate de reclamant, numitul A. M., acesta având calitatea de moştenitor al lui A. G., alături de reclamanta B. Z..

În cauză a fost administrată proba cu expertiză topo-cadastru.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc la data de 14.01.2010, pronunţarea fiind amânată pentru data de 21.01.2010, cauza fiind repusă pe rol pentru a se pune în discuţie excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului T. D..

La termenul din data de 25.02,2010 reclamanţii au arătat că renunţă la capătul de cerere privind revendicarea, întrucât au reintrat în posesia terenului revendicat.

La termenul din 08.04.2010 instanţa din oficiu a pus în discuţia părţilor excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului T. D. în ce priveşte capătul de cerere privind pretenţiile, precum şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului T. G. în ce priveşte capătul de cerere privind grăniţuirea.

Reclamanţii prin apărător au solicitat respingerea ambelor excepţii.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc la data de 08.04.2010, pronunţarea fiind amânată pentru data de 15.04.2010 pentru ca părţile să depună concluzii scrise.

Reclamanţii B. Z. şi A.M. au depus la dosar prin apărător concluzii scrise, în care au reiterat solicitările făcute oral în instanţă.

Potrivit dispoziţiilor art.137 din C.proc. civ., instanţa se va pronunţa cu precădere precum şi a celor de fond, care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.

Cu privire la excepţiile invocate, instanţa reţine următoarele:

Calitatea procesuală este, alături de afirmarea unui drept, justificarea unui interes şi capacitatea procesuală, o condiţie generală de exerciţiu a acţiunii civile, care atrage prin neîndeplinirea sa admiterea excepţiei cu acelaşi nume şi, pe cale de consecinţă, respingerea acţiunii, făcând de prisos cercetarea în tot sau în parte a fondului cauzei.

Prin calitate procesuală pasivă se desemnează îndreptăţirea unei persoane de a sta în proces în calitate de pârât, îndreptăţire pe care o dobândeşte persoana obligată în raportul juridic civil dedus judecăţii.

Aşa cum părţile au arătat, terenul învecinat cu cel al reclamanţilor a fost folosit de către pârâtul T. G., iar reclamanta B. Z. a arătat că acesta ar fi ocupat cei 9 ari şi ar fi cosit lucerna, pârâtul T. D. locuind în Bucureşti şi nefolosind niciodată terenul. Aşa fiind, în ce priveşte capătul de cerere privind pretenţii, pârâtul T. D. nu are calitate procesuală pasivă, urmând ca acest capăt de cerere să fie cercetat doar prin raportare la pârâtul T. G..

Pe de altă parte, acţiunea în grăniţuirea proprietăţilor învecinate aparţine doar proprietarului, iar calitatea procesuală pasivă aparţine doar proprietarului vecin, iar nu şi detentorului. În aceste condiţii, faţă de faptul că prin sentinţa civilă nr.1026/11.12.2003 a acestei instanţe (f.16-19), proprietarul suprafeţei învecinate cu cea a reclamanţilor este pârâtul T. D., rezultă că pârâtul T. G. nu are calitate procesuală pasivă, urmând ca acest capăt de cerere să fie cercetat doar prin raportare la pârâtul T. D..

În ce priveşte fondul cauzei, analizând probatoriul administrat, instanţa reţine următoarele:

Reclamanţii sunt proprietarii suprafeţei de 4300 mp. situată în extravilanul com. Filipeşti, judeţul Bacău, înscrisă în titlul de proprietate nr.135315/31.07.1995, T37, P 352/6, astfel cum rezultă din copia titlului de proprietate f.5 dosar. Acest teren se învecinează cu suprafaţă de 4800 mp. situată în extravilanul com. Filipeşti, judeţul Bacău, înscrisă în titlul de proprietate nr.135354/30.09.1995, T37, P 352/5, şi atribuită pârâtului T. D. prin sentinţa civilă nr.1026/11.12.2003 a acestei instanţe.

Potrivit raportului de expertiză tehnică cu completările ulterioare (f.38-41, 62-64, 115), linia de hotar dintre cele 2 proprietăţi, linie stabilită în baza măsurătorilor din teren şi acceptată de părţi, este aliniamentul b-d1 conform schiţei anexă la raportul de expertiză, punctul b fiind la 29,16 m spre sud din colţul gardului proprietarului T. Gh. G., iar punctul d1 la 9 m nord de tufa de nuc aflată în teren, condiţionată însă de păstrarea hatului cu moştenitorii P. D..

Faţă de cele de mai sus, instanţa urmează a stabili linia hotarului dintre proprietăţi pe aliniamentul arătat în cele ce preced.

În ceea ce priveşte capătul de cerere privind pretenţii, instanţa reţine că reclamanţii au solicitat obligarea pârâţilor la plata sumei de 2000 lei, reprezentând contravaloarea lucernei cosite de către pârâţi timp de 3 ani. Potrivit dispoziţiilor legale şi principiilor de drept unanim acceptate, onus probandi incumbit actori, sarcina probei revenind reclamantului. În cauza de faţă, reclamanţii nu au administrat nicio probă în susţinerea pretenţiilor lor, în cauză nefiind administrată proba testimonială ori cu expertiză agricolă, din care să rezulte temeinicia acestor pretenţii.

Faţă de cele ce preced, instanţa urmează a admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului T. D. în ce priveşte capătul de cerere privind pretenţii; va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului T. G.în ce priveşte capătul de cerere privind grăniţuirea; va admite în parte acţiunea formulată de către reclamanţii B. Z. şi A. M. în contradictoriu cu pârâtul T. D.; va admite capătul de cerere având ca obiect grăniţuirea proprietăţilor învecinate şi va stabili linia de hotar dintre proprietatea reclamanţilor B. Z. şi A.M. în suprafaţă de 4300 mp. situată în extravilanul com. Filipeşti, judeţul Bacău, înscrisă în titlul de proprietate nr.135315/31.07.1995, T37, P 352/6 şi proprietatea pârâtului T. D. în suprafaţă de 4800 mp. situată în extravilanul com. Filipeşti, judeţul Bacău, înscrisă în titlul de proprietate nr.135354/30.09.1995, T37, P 352/5, pe aliniamentul b-d1 conform schiţei anexă la raportul de expertiză tehnică; va respinge ca nefondat capătul de cerere având ca obiect pretenţii, formulat de către reclamanţii B. Z. şi A.M. în contradictoriu cu pârâtului T. G.; va lua act de faptul că reclamanţii au renunţat la capătul de cerere privind revendicarea.

În baza art. 274 Cod proc civ, va obliga pe pârâtul T. D. la plata sumei de 300 lei cheltuieli de judecată având în vedere că acţiunea reclamanţilor a fost admisă în parte, iar cheltuielile cu grăniţuirea proprietăţii se suportă pe jumătate.

Etichete: