Top

Anulare act

Tip speţă: sentinta civila

Titlu: anulare act

Data speţă: 26.10.2010

Prin cererea înregistrată la data de 09.06.2008 sub nr. 602/199/2008 pe rolul Judecătoriei Buhuşi reclamanţii G. N., L. M., C. A., C. V., C. D., C. F., C. I. i-au chemat în judecată pe pârâţii C. V.,C. C. şi C. E., solicitând instanţei să constate nulitatea absolută a contractului vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2070 din data de 28.12.2004 de B.N.P. cu privire la apartamentul situat în xxxx.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanţii au arătat că vânzarea acestui imobil s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor legale privind validitatea unei convenţii, întrucât pârâta vânzătoare C. E.este o persoană lipsită de discernământ, astfel că nu avea la momentul vânzării capacitatea de a contracta. Această situaţie privind starea sănătăţii sale datează dinaintea încheierii contactului, aşa cum reiese şi din actele medicale pe care le anexăm la prezenta cerere şi era cunoscută de către pârâtul C. C.. Lipsa discernământului a determinat şi instituirea unei curatele pentru C. E., astfel că în prezent B. M. este cea care a fost desemnată curator şi îi reprezintă interesele pârâtei la toate instituţiile de stat.

Reclamanţii arată că ei sunt descendenţii pârâtei C. E. şi ei sunt cei care o îngrijesc. Nu acelaşi lucru îl putem afirma şi despre fratele nostru, care de la data achiziţionării imobilelor, a plecat în străinătate, ignorându-şi obligaţiile ce îi revin unui proprietar, cum ar fi plata impozitului „acesta fiind suportat în continuare de către pârâţii C. I.şi C. V..

Cererea de chemare în judecată este întemeiată în drept pe prevederile art.948 şi următoarele cod civil.

Cererii de chemare în judecată i-au fost anexate, înscrisuri. Pârâţii au fost legal citaţi dar formulează întâmpinare doar pârâtul C. C..

Prin întâmpinare se arată că : situaţia relatată de reclamanţi nu corespunde realităţii, întrucât la data de 28.12.2004 eu, pârâtul C. C. am cumpărat de bună credinţă de la părinţii mei, care au vândut cu bună credinţă, apartamentul situat în xxxx Relaţiile dintre mine şi părinţi au fost normale, eu îndeplinându-mi obligaţiile de întreţinere şi îngrijire de la acea dată şi până în prezent , prin trimiterea lunară a sumelor de bani.

Datorită neînţelegerilor dintre fraţii şi surorile mele si mine, cât şi dintre fraţii şi surorile mele şi părinţii noştri, au făcut ca aceştia, adică reclamanţii să depună acte medicale care nu sunt conform cu realitatea, deoarece discernământul mamei mele manifestat în 28.12.2004 nu a fost afectat de boala ei ( diabet, ş.a), aspect constatat de notar, moment în care mama mea a semnat personal contractul în cauză. Depunerea acestor acte a afectat mult starea de sănătate a părinţilor mei, care în prezent sunt pârâţi în acest dosar şi declaraţi de reclamanţi ca bolnavi psihici.

Acţiunea nu a fost depusă de toţi reclamanţii menţionaţi în cuprinsul ei şi cei care nu şi-o însuşesc vor depune precizări în care vom lămuri poziţia lor, întrucât ştiu care este adevărul şi cât efort (sufletesc şi material) am făcut pentru ca părinţii să aibă o bătrâneţe liniştită. Anexat întâmpinării, pârâtul depune în copie, înscrisuri.

În virtutea rolului activ instanţa a dispus efectuarea de relaţii la Camera Notarilor B.. Astfel, BNP a trimis la dosarul cauzei documentele care au stat la baza întocmirii contractului : adresă nr. 566/29.07.2008, adeverinţă nr. 7175, certificat de atestare fiscală nr. 21382/23.12.2004, adeverinţă nr. 1861/27.12.2004, contract de vânzare cumpărare nr. 16411/27.08.1992, adeverinţă nr. 1860/27.12.2004, adeverinţă nr. 9972/23.12.2004, adeverinţă nr. 2481/27.12.2004, chitanţă nr. 993630025/28.12.2004, adeverinţă nr. 9972/23.12.2004, carte de identitate C. C. C., buletin de identitate C. E. documentaţie cadastrală nr. 27/20.12.2004 în nr. de şase file, contract de vânzare cumpărare nr. 2070/28.12.2004. Pentru termenul din 16.09.2008 reclamanţii depun la dosar o precizare la acţiune prin care arată că nu solicită repunerea în situaţia anterioară. Ataşat depun şi decizia de curatelă pentru pârâta C. E..

La termenul din 21.10.2008 pârâtul C. C. depune la dosarul cauzei adresa domiciliului său ales.

În cauză a fost dispusă,la termenul din 10.03.2009,conexarea dosarului nr.603/199/2008 al Judecătoriei Buhuşi având ca obiect constatare nulitate absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2071 din data de 28.12.2004 de B.N.P. cu privire la suprafeţele de 59,98 m.p. teren arabil situat în intravilanul oraşului B.,judeţul B.,sola 98,parcela 47 şi respectiv 30,27 m.p. teren curţi construcţii situat în intravilanul oraşului B., judeţul B., precum şi un garaj din chirpici în suprafaţă construită de 28 mp cu acoperiş din lemn şi amplasat pe suprafaţa de teren categoria curţi construcţii de 30,27 mp. De menţionat că există identitate de părţi între cele două dosare.

Pe data de 08.02.2010 a decedat pârâta C.E.,moştenitori fiind părţile din dosar,respectiv copiii şi soţul supravieţuitor.

În cauză au fost luate interogatorii pârâtului C. V. şi au fost audiaţi martorii : F. I.şi B. A. pentru reclamanţi.

De asemenea s-a dispus efectuarea unei expertize medico legale la IML Iaşi pentru C. E..

Din actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

Reclamanţii i-au chemat în judecată pe pârâţii solicitând instanţei să constate nulitatea absolută a contractului vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2070 din data de 28.12.2004 de B.N.P.cu privire la apartamentul situat în xxxx.

După conexarea dosarului nr.603/199/2008 s-a adăugat şi capătul de cerere privitor la constatare nulitate absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2071 din data de 28.12.2004 de B.N.P. cu privire la suprafeţele de 59,98 m.p. teren arabil situat în intravilanul oraşului B.,judeţul B.,sola 98,parcela 47 şi respectiv 30,27 m.p. teren curţi construcţii situat în intravilanul oraşului B., judeţul B., precum şi un garaj din chirpici în suprafaţă construită de 28 mp cu acoperiş din lemn şi amplasat pe suprafaţa de teren categoria curţi construcţii de 30,27 mp.

Reclamanţii apreciază că există o cauză de nulitate absolută a contractelor de vânzare cumpărare pe lipsa de discernământ a lui C. E.şi pentru neplata preţului.

Prin definiţie, constatarea nulităţii absolute a unui act juridic poate fi solicitată de către orice persoană care justifică un interes. Aşadar, deşi calitatea procesuală şi interesul sunt condiţii distincte (şi care se circumscriu unor noţiuni diferite) de exerciţiu a acţiunii civile, în această situaţie particulară – când se invocă nulitatea absolută a unui act juridic, condiţia de exerciţiu a acţiunii constând în justificarea unui interes este absorbită de condiţia de exerciţiu a calităţii procesuale active care se verifică tocmai prin raportare la existenţa unui interes în promovarea acţiunii.

Nulitatea actului juridic civil reprezintă acea sancţiune care lipseşte actul juridic de efectele contrare normelor juridice edictate pentru încheierea sa valabilă. Nulitatea absolută este cea care sancţionează nerespectarea, la încheierea actului juridic, a unei norme care ocroteşte un interes general. Prin nulitatea parţială se urmăreşte desfiinţarea unei părţi din efectele actului juridic.

Printre cauzele de nulitate absolută se pot menţiona încălcarea regulilor privind capacitatea civilă a persoanelor, lipsa totală a consimţământului, nevalabilitatea obiectului actului juridic, lipsa cauzei sau cauza imorală, nerespectarea formei cerută ad validitatem, lipsa sau nevalabilitatea autorizaţiei administrative, încălcarea ordinii publice, frauda legii.

Capacitatea de a încheia acte juridice civile este o stare de drept. Spre deosebire de aceasta, discernământul este o stare de fapt – de facto. Discernământul poate exista distinct, poate fi prezent chiar la o persoană incapabilă juridic, după cum o persoană capabilă se poate afla într-o situaţie în care, trecător, nu are discernământ.

Cu toate acestea, între capacitate şi discernământ există o strânsă şi indisolubilă legătură, fără ca ele să se identifice.

Corelaţia dintre capacitate şi discernământ este evidenţiată, faptul că stabilirea valabilităţii unui act juridic este condiţionată atât de existenţa capacităţii, cât şi a discernământului. Această corelare este reflectată în mod constant în practica judecătorească, după care “pot fi anulate pentru lipsă de discernământ nu numai actele încheiate de minorii sub 14 ani sau de persoane puse sub interdicţie, ci şi cele încheiate de orice altă persoană.”.

Valabilitatea unui act juridic civil este, deci, influenţată nu numai de incapacităţile legale, ci şi de incapacitatea naturală, adică de lipsa unei voinţe conştiente în momentul încheierii actului, indiferent dacă aceasta se datorează unei cauze trecătoare sau permanente. Pentru a constata, însă, nulitatea actului, este necesar să se dovedească în mod neechivoc lipsa de discernământ a autorului în momentul încheierii actului.

Prin urmare, capacitatea nu trebuie confundată cu discernământul. Nu este mai puţin adevărat că existenţa sau inexistenţa discernământului sunt luate în considerare de legiuitor în reglementarea capacităţii de exerciţiu care priveşte încheierea actelor juridice civile personal şi singur.

Valabilitatea actului juridic civil este condiţionată, în principiu, de existenţa capacităţii autorului sau autorilor în momentul formării actului, deoarece acest moment coincide, de regulă, cu momentul manifestării voinţei juridice. Această regulă este valabilă în cazul, actelor juridice unilaterale şi a contractelor încheiate cu manifestări de voinţă simultane.

Capacitatea de a încheia acte juridice civile constituie o parte a capacităţii de folosinţă a persoanei, este o premisă a capacităţii de exerciţiu a persoanei, cealaltă fiind discernământul juridic.

Prin ,,capacitatea de a încheia actul juridic civil” se înţelege acea condiţie de fond şi esenţială care constă în aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi şi obligaţii civile prin încheierea actelor de drept civil.

Una din componentele actului juridic este consimtamântul, conditie de fond, esentiala si generala a actului juridic iar, pentru a fi valabil, consimtamântul trebuie sa îndeplineasca cumulativ urmatoarele conditii: sa provina de la o persoana cu discernamânt, sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice, sa fie exteriorizat si sa nu fie alterat de vreun viciu de consimtamânt.

Cerinta existentei discernamântului decurge din caracterul constient al actului juridic civil, în sensul ca subiectul de drept civil trebuie sa aiba puterea de a aprecia efectele juridice care se produc în baza manifestarii sale de vointa.

Acţiunea în nulitate absolută nu poate fi intentată de oricine, ci numai de către acela care ar justifica un interes legitim, născut şi actual, personal şi direct. Reclamanţii au interes şi calitate deoarece sunt copiii pârâţilor C. V. şi C. E.,iar prin vânzarea imobilelor din cele două contracte de vânzare-cumpărare s-a diminuat considerabil viitoarea masă succesorală.

În cauză s-a efectuat şi o expertiză medico-legală la IML Iaşi.Din aceasta rezultă că defuncta C. E.prezenta diagnosticul e psihoză senilă de involuţie,iar în 2009 i s-a pus şi diagnosticul de demenţă mixtă formă severă.

Aşa fiind,C. E. era lipsită total de discernământ chiar anterior încheierii contractului.Aceste aspecte au fost confirmate şi de martorii audiaţi precum şi de răspunsurile la interogatoriu ale lui C. V..

Practic,expertiza efectuată la Iaşi nu vine decât să întărească concluziile desprinse din actele medicale depuse la dosarul cauzei printre care şi certificatul medico legal de la LML Bacău.De altfel în timpul procesului,anterior decesului aceasta a fost reprezentată de un curator.

Or, în aceasta situatie, fata de considerentele de mai sus, instanta apreciază că numita C. E.nu si-a dat un consimtamânt constient, conditie de valabilitate a actului juridic. Fiind o conditie de fond, esentiala a actului juridic, instanta apreciaza ca actele, respectiv cele doua contracte de vânzare cumpărare sunt lovite de nulitate absoluta.

Astfel, lipsa discernământului vânzătoarei la momentul încheierii contractului a fost dovedită deplin.

În privinţa preţului neachitat au fost audiaţi martorii reclamanţilor şi i-a fost luat un interogatoriu pârâtului C. V.. Din aceste probatorii rezultă că nu s-a achitat nici un preţ la cele două contracte de vânzare-cumpărare. Acestea au fost încheiate la presiunea pârâtului C. V. care a profitat de starea de sănătate a mamei sale.

Nu lipsit de importanţă este şi faptul că ambele contracte au fost încheiate în preajma Crăciunului anului 2004.De menţionat şi faptul că ambele înscrisuri au fost întocmite în autoturism,deoarece C. E. nu putea fi transportată.

De altfel,pârâtul C. V.recunoaşte acest fapt şi este de acord cu cele două acţiuni.

Fata de aceste aspecte instanta urmează sa admită acţiunea principală şi acţiunea conexă şi să constate nulitatea absolută a celor două contracte de vânzare-cumpărare.

Va obliga pârâţii la plata cheltuielilor de judecată în baza art.274 cod procedură civilă către reclamanţi.

Etichete: