Top

Fond funciar

Prin sentinta civila nr. 38/29.01.2008, pronuntata în dosarul nr. 752/829/2008 al Judecatoriei Podu Turcului, s-a respins contestatia la executare formulata de contestatoarea Institutia Prefectului-Judetul Bacau în contradictoriu cu intimatii D.D. si Directia Generala a Finantelor Publice Bacau. Contestatoarea a fost obligata la plata cheltuielilor de judecata de 210,06 lei.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut ca, prin sentinta civila nr. 477/2007 a Judecatoriei Podu Turcului, Comisia Judeteana Bacau a fost obligata, împreuna cu Comisia Locala Vultureni, la plata sumei de 240,20 lei catre creditorul D.D., suma reprezentând cheltuieli de judecata. S-a retinut ca intimatul D.D. a solicitat punerea în executare a titlului executoriu pe care-l reprezinta sentinta civila sus mentionata si s-a format dosarul nr. 59/2008 al Biroului Executorului Judecatoresc Ababei Petrea Irina Nicoleta. Executarea s-a realizat în forma popririi înfiintata pe conturile Institutiei Prefectului Bacau deschise la tertul poprit Trezoreria Bacau, având în vedere ca nici Comisia Judeteana Bacau si nici Comisia Locala Vultureni nu au patrimoniu si nici nu pot face plati. A retinut instanta de fond ca sustinerile contestatoarei în sensul ca respectivele Comisii nu pot fi obligate la cheltuieli de judecata nu pot fi primite raportat la dispozitiile art. 52 Legea 18/1991, dispozitii legale ce recunosc celor doua comisii calitatea procesuala pasiva în litigiile de fond funciar. Instanta de fond a retinut ca Institutia Prefectului este o institutie publica cu personalitate juridica cu patrimoniu si buget propriu si cum, potrivit dispozitiilor HG 890/2005, stabilirea Comisiei Judetene se face prin ordinul prefectului, în mod corect s-a considerat de executorul judecatoresc faptul ca obligatia de plata a cheltuielilor de judecata ce cad în sarcina Comisiilor revine Institutiilor Prefectului.

Împotriva acestei sentinte, a declarat recurs, în termen legal, contestatoarea.

În sustinerea recursului, recurenta a aratat ca sentinta civila pronuntata de instanta de fond este nelegala si netemeinica întrucât instanta a interpretat gresit dispozitiile art. 52 Legea 18/1991 retinând ca respectivele comisii pot fi obligate la plata cheltuielilor de judecata deoarece dispozitiile legale sus mentionate nu vorbesc de posibilitatea recuperarii cheltuielilor de judecata de la Institutia Prefectului. Institutia Prefectului nu a fost parte în litigiul de fond funciar solutionat prin titlul executoriu si ca atare nu are obligatii în acest sens. De asemenea, invocând Legea nr. 340/2004, instanta de fond a retinut eronat ca respectivele comisii de fond funciar functioneaza în subordinea Prefectului, atât timp cât dispozitiile Legii 340/2004, cât si HG 890/2005, Legii18/1991 si HG nr. 460/2006 stabilesc exact, în concret, atributiile Comisiilor pe de o parte si ale Prefectului, pe de alta parte. Comisiile nu pot achita cheltuieli de judecata deoarece nu au patrimoniu propriu iar Institutia Prefectului nu poate fi obligata la plata acestor cheltuieli, nefacând parte în litigiu.

Intimatii, legal citati, nu au formulat întâmpinare.

Analizând motivele de recurs invocate si din oficiu tribunalul retine ca recursul este nefondat pentru urmatoarele considerente:

Criticile aduse sentintei instantei de fond sub aspectul interpretarii eronate a art. 52 alin. 3 Legea 18/1991 sunt neîntemeiate întrucât, pe de o parte art. 52 alin. 3 Legea 18/1991 consacra explicând posibilitatea obligarii Comisiilor, în conditiile în care se dovedeste culpa procesuala, la plata cheltuielilor de judecata iar, pe de alta parte, acest aspect este nerelevant în cauza de fata deoarece asupra admisibilitatii obligarii Comisiilor de fond funciar la plata cheltuielilor de judecata. S-a pronuntat deja instanta investita cu solutionarea litigiului de fond funciar prin sentinta civila care reprezinta titlul executoriu si a carei autoritate de lucru judecat se impune în cauza de fata, acest aspect neputând fi repus în discutie în prezenta contestatie.

Dispozitiile art. 52 alin. 3 Legea 18/1991 nu fac nici un fel de distinctie în sensul invocat de recurenta astfel încât apararile facute de contestatoarea – recurenta în sensul ca, prin alin. 3 art. 52 Legea 18/1991 se consacra doar posibilitatea recuperarii cheltuielilor de judecata de catre Comisii de la alte persoane dar nu si invers, nu pot fi primite.

Cât priveste apararile legate de inadmisibilitatea popririi conturilor Institutiei Prefectului pentru cheltuieli datorate de Comisii întrucât acestea nu sunt subordonate Prefectului, tribunalul retine ca acestea nu pot fi primite deoarece pe de o parte dispozitiile art. 52 alin. 2 Legea 18/1991 stabilesc ca respectivele Comisii sunt reprezentate de Prefect sau Primar dupa caz, iar dispozitiile HG 890/2005 reglementeaza organizarea si functionarea Comisiei Judetene si a Comisiei Locale de fond funciar, Comisia Judeteana, asa cum a aratat si instanta de fond, înfiintându-se prin ordinul Prefectului, Prefect care este si presedintele Comisiei Judetene iar Comisiile Locale, la rândul lor, functioneaza sub controlul Comisiei Judetene.

Ca urmare, chiar daca nu exista dispozitii exprese care sa reglementeze în concreto posibilitatea recuperarii cheltuielilor de judecata de la Institutia Prefectului, din modalitatea de organizare si functionare a Comisiilor de fond funciar rezulta ca atâta vreme cât Comisiile nu au un patrimoniu propriu dar legea le confera calitatea procesuala, exista posibilitatea recuperarii cheltuielilor de judecata de la Institutia în subordinea careia functioneaza, respectiv Institutia Prefectului.

Ca atare, fata de considerentele sus mentionate tribunalul retine ca nu pot fi acceptate nici criticile legate de inadmisibilitatea subordonarii cheltuielilor de judecata de catre Institutia Prefectului atâta vreme cât Institutia Prefectului nu a figurat ca parte distincta în litigiul de fond funciar solutionat prin titlul executoriu, deoarece poprirea s-a facut, nu în considerarea calitatii de parte cazuta în pretentii a Institutiei Prefectului ci în considerarea calitatii sale de institutie publica cu patrimoniu propriu, ordonator tertiar de credite în cadrul caruia functioneaza Comisia Judeteana de fond funciar.

În consecinta, fata de aceste considerente, tribunalul, vazând si dispozitiile art. 304 pct. 9 si art. 312 Cod procedura civila, va respinge recursul ca nefundat.

Etichete: