Top

Partaj

Reclamantele : D.D.şi B.I.N., i-au chemat în judecată pe pârâţii B.S.G., prin procurator D.V., B.I.A.prin procurator B.M.şi B.L., solicitând împărţirea bunurilor comune dobândite de reclamanta D.D.în timpul căsătoriei cu defunctul B.I., decedat în data de 29.01.2006 şi lichidarea stării de indiviziune asupra succesiunii defunctului B.I., decedat în data de 29.01.2006.

Prin sentinţa civilă nr.1769/05.06.2009 pronunţată de Judecătoria Oneşti a fost admisă acţiunea, s-a dispus ieşirea din indiviziune conform încheierii din şedinţa publică din 19.11.2008 şi expertizei modificate. S-a atribuit lotul nr.1 reclamantei – D.D.format din : casă construită pe fundaţie beton, elevaţie din beton, tălpi lemn, structură de rezistenţă din lemn şi paiantă, acoperită cu ţiglă în valoare de 17240 lei ; grajd construit cu fundaţie şi elevaţie din beton , structura de rezistenţă din lemn şi paiantă, acoperit cu ţiglă, compus dintr-o încăpere cu destinaţia de locuit, o magazie – grajd şi un şopron de legătură , în valoare de 3.496 lei, grajd nr.2, în valoare de 1037 lei şi platforma, în val. de 864 lei.

A primit construcţii în valoare de 25.131 lei , suprafaţa de 200 mp, cu amplasamentul în punctul „A.D.” situată în judeţul Bacău în valoare de 1040 lei. A fost obligată să plătească sultă câte 346,6 lei pârâţilor B.I., B.S.G. şi B.I.A..

S-a dispus ca cheltuielile de judecată în sumă de 940 lei vor fi suportate de părţi în suma stabilită în raport de cotele fiecărei părţi.

Pentru a pronunţată sentinţa civilă nr.1769/2009 prima instanţă a reţinut următoarele :

Prin încheierea din şedinţa publică din 19.11.2008 s-a constatat că reclamantul împreună cu defunctul B.I. au dobândit o casă, un grajd, beci, tras apă în curte, făcut instalaţie electrică gard, placat curtea cu ciment şi s-au stabilit cotele de ½ pentru fiecare parte.

De asemenea tot prin această încheiere s-a constatat că defunctul B.I. a lăsat în urmă ca moştenitori legali cu vocaţie la această succesiune pe reclamanta B.I.N. şi pârâţii B.S.G., B.I.A. şi L.L. în calitate de soţ supravieţuitor.

Căsătoria dintre defunct şi intervenienta L.L.a fost desfăcută prin sentinţa civilă nr. 3234/2005 a Judecătoriei Oneşti, jud. Bacău.

Masa succesorală a fost reţinută prin încheiere precum şi cotele succesorale ce se cuvin părţilor din această succesiune.

Pentru identificarea bunurilor reţinute la masa de împărţit bunurile comune şi pentru bunurile succesorale s-a dispus efectuarea unei expertize care vizează construcţiile reţinute la masa şi terenul curţi-construcţii în suprafaţă de 200 mp situat în jud.Bacău.

Aşa fiind, instanţa în baza art. 728 din Codul civil, art. 36 alin.2 Cod familie şi art. 673/3 Cod procedură civilă a admis cererea reclamantelor

Împotriva sentinţei civile nr.1769/2009 pronunţată de Judecătoria Oneşti a declarat recurs pârâtele B.I.A.(prin curator B.M.) şi L.L. considerând hotărârea pronunţată ca fiind nelegală şi netemeinică şi solicitând admiterea recursului şi casarea cu trimiterea cauzei spre rejudecare.

În motivarea recursului se arată următoarele :

la rejudecare în mod greşit instanţa a pronunţat o altă încheiere pe data de 19.11.2008, rectificată ulterior, întrucât Tribunalul îşi exprimase un punct de vedere obligatoriu ;

s-au făcut reevaluări ale bunurilor mobile fără a se evalua porţile de scândură şi gardurile aşa cum s-a dispus prin decizia de casare;

instanţa nu a acordat valoarea de 1548 RON ce i se cuvine intervenientei, instanţa de rejudecare nepronunţându-se asupra cererii de intervenţie. Nu au fost acordate intervenientei cheltuielile de înmormântare, casarea fiind totală.

expertul a identificat suprafaţa de 435,10 m.p. teren curţi-construcţii ca bun propriu al defunctului deşi iniţial la masa de împărţit s-au solicitat 200 m.p., solicitând în acest sens, în vederea soluţionării complete a succesiunii defunctului, ca pentru diferenţe până la 435,10 m.p. să se dea o nouă încheiere de admitere în principiu potrivit dispoziţiilor art.673 indice 7 cod procedură civilă. Instanţa de fond nu a înţeles temeiul de fapt şi de drept al cererii.

s-a solicitat atribuirea loturilor în natură astfel minorului B.I.A.să îi revină varianta 3 din expertiză, în sensul de a primi o parte din construcţii cât şi suprafaţa de 187 m.p. teren. De altfel experţii au constatat că imobilele pot fi împărţite în natură şi pentru criteriul evitării plăţii sultelor.

instanţa de fond prin hotărârea pronunţată a stabilit în mod greşit masa de împărţit valoarea acesteia determinând sulte eronate.

Intimata-reclamantă D.D. a depus întâmpinare la dosar prin care solicită în principal respingerea recursului ca neîntemeiat şi în subsidiar, admiterea numai în parte a recursului şi modificarea hotărârii recurate doar cu privire la sumele stabilite cu titlu de sulte ţinându-se cont de cota de 1/2.

În motivarea întâmpinării se arată că instanţa la rejudecare a fost ţinută de indicaţiile instanţei de recurs, însă porţile din scândură nu mai există, de aceea nu se mai regăsesc în raportul de expertiză, recurenţii nu au formulat nici o obiecţie la raportul de expertiză. Asupra creanţei recurentei interveniente, instanţa de rejudecare nu era competentă a se pronunţa, iar pentru cheltuielile de înmormântare nu se putea efectua o nouă judecată întrucât şi acest aspect a fost soluţionat prin sentinţa civilă nr.1440/2007, iar în recurs nu a fost modificată soluţia. Pentru diferenţa de teren nu s-a dispus nici un titlu de proprietate. Nu există posibilitatea partajării în natură a imobilului, iar cota ce revine copilului din a II-a căsătorie este de doar 1/8. Instanţa de fond nu a reţinut greşit masa de împărţit.

În recurs nu s-au administrat probatorii noi.

Analizând sentinţa civilă recurată prin prisma motivelor de recurs, Tribunalul reţine următoarele :

În ceea ce priveşte primul motiv de recurs, Tribunalul reţine că masa de împărţit a fost stabilită prin Încheierea din 27.11.2006 aşa cum a fost modificată prin Decizia nr. 465/09.05.2008 pronunţată de Tribunalul Bacău în dosarul numărul 780/270/2006. Astfel că instanţa de fond , la rejudecare, nu trebuia să mai pronunţe o nouă încheiere de admitere în principiu.

În ceea ce priveşte al doilea motiv de recurs, Tribunalul reţine că într-adevăr nu au fost evaluate gardurile şi porţile din scândură în cadrul expertizei efectuate în cauză. Astfel că în cauză se impune un supliment la raportul de expertiză ce nu se poate face în recurs având în vedere dispoziţiile art. 305 cod procedură civilă.

În ceea ce priveşte al treilea motiv de recurs, Tribunalul reţine că prin Decizia nr.465/09.05.2008 pronunţată de Tribunalul Bacău a fost casată în tot sentinţa civilă nr. 1440/2007 pronunţată de Judecătoria Oneşti astfel că instanţa de fond la rejudecarea cauzei trebuia să se pronunţe pe toate capetele de cerere.

În ceea ce priveşte al patrulea motiv de recurs, Tribunalul reţine că instanţa de fond s-a pronunţat pe cererea de completare în ceea ce priveşte diferenţa de teren însă nu a respectat procedura prevăzută de dispoziţiile art.673 indice 7 cod procedură civilă.

Faţă de cele reţinute mai sus, avându-se în vedere şi dispoziţiile art.312 alin.3 şi 5 cod procedură civilă şi dispoziţiile art.305 cod procedură civilă se impune admiterea recursului, casarea în tot a sentinţei civile recurate şi a încheierii din 19.11.2008 constatându-se că asupra admiterii în principiu instanţa s-a pronunţat prin încheierea din 27.11.2006 pronunţată în dosarul Judecătoriei Oneşti nr.3810/2006, irevocabilă prin decizia civilă nr. 465/09.05.2008 pronunţată de Tribunalul Bacău în dosarul nr.780/270/2006.

Urmează a se trimite cauza spre rejudecare la aceiaşi instanţă.

Faţă de cele reţinute mai sus este superfluă cercetarea celorlalte motive de recurs, urmând ca acestea să fie avute în vedere la rejudecare de către instanţa de fond, care va motiva reţinerea uneia din variantele raportului de expertiză.

Tags: