Top

Constatare nulitate act

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA ONEŞTI

JUDEŢUL BACĂU

DOSAR NR. 889/270/2006

Nr. vechi 4327/2006

înreg. 23.06.2006 – constatare nulitate act –

SENTINŢA CIVILĂ NR. 3610

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN 17.11.2009

COMPLETUL DE JUDECATĂ FORMAT DIN:

PREŞEDINTE – ANGHEL LUMINIŢA

GREFIER – BEJENARU SABINA MARIA

La ordine a venit spre soluţionare acţiunea civilă având ca obiect anulare act – constatare nulitate absolută, formulată de reclamantul ……………………. în contradictoriu cu pârâţii, …………………………….. şi ………………………..

La apelul nominal făcut în şedinţă publică se prezintă reprezentantul legal ……………………….., avocat …………………. reprezentând pe pârâţii ………………….. şi ………………., şi avocat …………………., pentru pârâta …………………., lipsă celelalte părţi.

Procedura completă.

S-a făcut referatul oral al cauzei de grefierul de şedinţă, după care:

Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fondul cauzei:

Avocat ……………………….. precizează că reclamantul a sesizat instanţa solicitând constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare încheiat de ………….., defăimând semnătura de pe o declaraţie de renunţare la dreptul de uzufruct. Reclamantul s-a înscris în fals, cauza a fost suspendată şi s-au efectuat două expertize grafologice, una la Poliţia…………….i şi una la I.P.J. ………………. care au concluzionat că scrisul şi semnătura aparţin reclamantului. Solicită aşadar respingerea acţiunii, cu cheltuieli de judecată.

Avocat ……………………. precizează că clienta sa a fost chemată în judecată în calitate de cumpărătoare a apartamentului situat în …………………., aşa-zis cumpărătoare de rea-credinţă. Din probele administrate în cauză s-a demonstrat că semnătura aparţine reclamantului, actele au fost perfectate de B.N.P. ………………….. Pârâta ………………….. este cumpărătoare de bună-credinţă, actul fiind încheiat cu respectarea prevederilor legale. Solicită respingerea acţiunii ca nefondată, cu cheltuieli de judecată.

Reprezentantul legal ……………………. solicită respingerea acţiunii ca nelegală şi nefondată.

Dezbaterile fiind terminate, cauza a rămas în pronunţare.

I N S T A N Ţ A

Deliberând,

Asupra cauzei civile de faţă, constată că:

Prin cererea adresată acestei instanţe la data de ……………….. sub nr. ……………………. Reclamantul………………………, domiciliat în …………………….., str. …………………………., bl. …………., sector ….. a chemat în judecată pe pârâţii ……………….., domiciliată în ………….., str. ……………., bl. …………, et. …., ………………, cu domiciliul ales în ……………, str………………., …………… prin procurator …………………, domiciliat în ……………..i, str. ……………, bl………………., ………………….., cu domiciliul ale în …………………i, str. ……………., bl. ………….., solicitând constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ……… din …………. de B.N.P. ……………………, pentru fraudă la lege şi cauză imorală, obligarea pârâţilor ……………….. la plata sumei de 20.000 lei reprezentând daune morale şi obligarea pârâţilor la cheltuieli de judecată.

În motivare se arată că reclamantul este tatăl vitreg al pârâtei …………………… şi s-a ocupat de creşterea şi educarea acesteia de la vârsta de 9 ani. În anul 1993, la insistenţele defunctei soţii ………………. (mama naturală a pârâtei) a fost de acord să-i înstrăineze acesteia şi soţului, apartamentul situat ……………….., b-dul ……………….., bl. ……………, etaj …… prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ……………… reclamantul şi defuncta soţie ş-au rezervat un drept de uzufruct viager. Ulterior încheierii acestui contract, soţii …………… şi ………………………….. au dobândit, în anul ………, un apartament în ………………., str. ……………………, nr. ……, et. …., ap. ….., sector …… Pentru că soţii …… locuiesc în …….. şi vin rar în ţară şi pentru că au insistat în repetate rânduri, reclamantul şi defuncta soţie s-au mutat în apartamentul din …………………, având convingerea că dreptul de uzufruct a fost transferat şi asupra noii locuinţe. Soţii ……………… au vândut acest din urmă apartament, ocazie cu care reclamantul a aflat că ar exista o cerere prin care a solicitat preşedintelui Judecătoriei …………. radierea dreptului de uzufruct în baza renunţării ce a fost dată în faţa notarului. Reclamantul susţine că nu a fost niciodată în faţa notarului…………………….. şi nu s-a adresat niciodată Judecătoriei …………………….. cu vreo cerere de radiere.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 966-968 şi art. 998-999 din Codul civil.

Acţiunea a fost timbrată cu 20 lei taxă judiciară de timbru şi 0,3 lei timbru judiciar.

Pârâta …………………. a depus întâmpinare prin care susţine că vânzarea apartamentului situat în …………….., bl. …………….. a fost o vânzare corectă sub toate aspectele. La vânzarea apartamentului a găsit acasă pe soţii ………………. şi ……………….. care i-au adus la cunoştinţă că proprietarii sunt fiica şi ginerele, respectiv soţii ………………… Pentru vânzare au făcut demersuri soţii …………………, aceştia semnând declaraţia de renunţare la uzufruct. Drept urmare, pârâta consideră că nu există motive de nulitate absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. …………….

În drept, întâmpinarea a fost motivată pe dispoziţiile art. 115-117 Cod de procedură civilă.

Pârâţii …………….. şi ……………………. au depus întâmpinare prin care au învederat instanţei că vânzarea apartamentului din ……………………. a fost una reală, corectă, preţul s-a plătit, iar vânzătorii şi-au păstrat dreptul de uzufruct. În anul …………, apartamentul s-a vândut la iniţiativa soţilor ……………: ei, personal, s-au prezentat la notar şi au semnat declaraţia de renunţare la uzufruct asupra locuinţei situate în …………….., str………….., bl. ………….. Astfel, nu există niciun motiv de nulitate, urmând a fi respinsă acţiunea reclamantului.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 115-117 Cod de procedură civilă.

Reclamantul a depus la dosar: contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ………………….., declaraţia de renunţare la dreptul de uzufruct viager autentificată sub nr. …………………………., contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr……………………, acte de stare civilă, contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. …………….., schiţă cadastrală, cerere de chemare în judecată pe rolul Judecătoriei ………………………

Prin procura judiciară autentificată sub nr. ………………. la B.N.P. …………………. (fila………. dosar) pârâta …………………… l-a mandatat să o reprezinte în instanţă pe……………………..

La termenul din ………………., reclamantul prin apărător, a defăimat ca false declaraţia de renunţare la dreptul de uzufruct viager şi cererea adresată Judecătoriei……………… pentru radierea uzufructului.

Ca urmare, prin încheierea din …………………., s-a dispus trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria ………………….. pentru a se efectua cercetări asupra celor 2 acte, având ca autor pe pârâta ………………….

Prin rezoluţia nr. ………………….., Parchetul de pe lângă Judecători………………… a reţinut că:

La data de ………………, …………………cheamă în judecată pe fiica sa vitregă şi soţul acesteia – …………………….., ……………………. şi pe …………………….., solicitând instanţei de judecată să constate nulitatea absolută a unui contract de vânzare-cumpărare şi să-i oblige pe pârâţi la plata daunelor morale şi a cheltuielilor de judecată.

În plângerea adresată instanţei, ……………………….. arată că a fost căsătorit cu …………………., mama lui ……………….., iar în anul ……….. reclamantul, împreună cu soţia sa, au vândut apartamentul lor din…………., fiicei, respectiv soţului acesteia – ……………….. şi ………………………… Vânzarea s-a perfectat prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. …………………… de fostul Notariat de Stat …………….. La încheierea contractului, vânzătorii şi-au păstrat dreptul de uzufruct viager asupra bunului vândut.

După perfectarea vânzării-cumpărării, …………………. şi ………………, conform declaraţiei primului, s-au mutat şi au locuit în apartamentul din Bucureşti al fiicei lor.

În anul ………, …………………. vinde apartamentul din ……………… lui ……………, la dosarul de vânzare-cumpărare existând şi declaraţia autentificată la nr. …………… de B.N.P. ………………………, prin care soţii ………………. renunţă la dreptul de uzufruct viager rezervat prin contractul de vânzare-cumpărare anterior încheiat.

Reclamantul ………………, prin cererea de chemare în judecată adresată instanţei, arată că el nu a semnat această declaraţie, neavând cunoştinţă de aceasta.

Pentru acest motiv, ……………., prin încheierea din ………………., a trimis cauza Parchetului de pe lângă Judecătoria ……………, pentru a se efectua cercetări privind autenticitatea declaraţiei de renunţare la uzufructul viager.

În cauză, s-a dispus efectuarea unei expertize tehnico-ştiinţifico-criminalistice care, în concluziile raportului de constatare tehnico-ştiinţifică arată că declaraţia de renunţare la dreptul de uzufruct viager a fost probabil scrisă şi semnată la punctul 1, rubrica „declaraţii”, de ………………….. (soţia acestuia fiind decedată).

A fost audiat martorul ……………… care declară că, în calitate de notar public, îşi aminteşte că părţile au semnat în faţa sa declaraţia autentificată.

Întrucât ……………… şi ………………… au domiciliul în …………., aceştia nu au putut fi audiaţi.

…………………., în declaraţia de la fila …. dosar, arată că la data de ………….., când a cumpărat apartamentul de la …………….., ambii soţi ……………… s-au prezentat la notar şi au semnat în faţa acesteia declaraţia de renunţare la dreptul de uzufruct.

Faţă de întregul material probator administrat în cauză, Parchetul de pe lângă Judecătoria ………………… a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de …………………şi ……………………….., pentru infracţiunile prev. de art. 288, 289, 291 Cod penal.

Împotriva acestei rezoluţii, reclamantul a formulat plângere care a fost respinsă prin rezoluţia nr. 269/II/2/24.04.2007.

Reclamantul a formulat plângere împotriva rezoluţiei nr. 269/II/2/24.04.2007 care, prin sentinţa penală nr. 773/14.09.2007 a Judecătoriei ……………. a fost respinsă, cu menţinerea rezoluţiei atacate.

Sentinţa penală a fost atacată cu recurs şi prin decizia penală nr. 243/18.03.2008 a Tribunalului ……………, recursul a fost admis, iar cauza s-a reţinut spre rejudecare. Instanţa de control judiciar a admis plângerea, a desfiinţat rezoluţiile procurorilor şi a dispus:

– trimiterea dosarului la Parchetul de pe lângă Judecătoria ……………. în vederea începerii urmăririi penale împotriva făptuitorilor…………………, …………………. şi …………………………, pentru comiterea infracţiunilor prev. de art. 288, 289, 291 şi 215 Cod penal.

– audierea făptuitorilor…………………,…………… şi ………………;

– efectuarea unei expertize grafologice având următorul obiectiv:

„dacă declaraţia de renunţare la dreptul de uzufruct viager autentificată la Notarul Public sub nr. ………………… a fost semnată şi scrisă la pct. 1 de ………………………”, având în vedere scriptele de comparaţie deja existente, plus scriptele de comparaţie luate de la …………………..

Expertiza trebuie să cuprindă concluzii neechivoce.

– administrarea de orice alte probe în vederea aflării adevărului şi justei soluţionări a cauzei.

Parchetul de pe lângă Judecătoria………………… s-a conformat dispoziţiilor deciziei penale nr. 243/18.03.2008 a Tribunalului ……………….. şi a reţinut că:

În prezent, soţii …………… sunt divorţaţi, au locuit şi locuiesc în străinătate. Nu s-a putut stabili adresa lui ………………. şi nu a fost audiat. ……………….., care locuieşte în………………., a trimis prin avocat …………………, o declaraţie olograf dată în …………….. A fost audiată făptuitoarea ……………….. S-a efectuat expertiza grafologică care a concluzionat fără echivoc că declaraţia de renunţare la dreptul de uzufruct autentificată la notarul public sub nr. ………………………, a fost scrisă şi semnată de …………………….

Pe baza acestor probe, Parchetul de pe lângă Judecătoria ……………… a dispus, prin rezoluţia nr. ……………, neînceperea urmăririi penale faţă de ………………., ……………… şi …………………… pentru infracţiunile prev. de art. 288, 289, 291 şi 215 Cod penal.

Reclamantul a formulat plângere împotriva rezoluţiei, dar, prin rezoluţia nr. 389/II/2/2008/16.10.2008, plângerea a fost respinsă.

Şi împotriva acestor rezoluţii, reclamantul a formulat plângere, întemeiată pe dispoziţiile art. 2781 Cod de procedură penală. Prin sentinţa penală nr. 27/14.01.2009 a Judecătoriei ……………, plângerea a fost respinsă cu următoarea motivare:

Au fost reaudiate făptuitoarele …………… şi……………….

Aceasta din urmă locuieşte în prezent la …………….., astfel că a trimis la dosar, prin intermediul apărătorului său, o declaraţie olografă dată în faţa unui notar public- filele ……………… dosar nr. …………………….

Declaraţia făptuitoarei ………………………. sesizează aspectele esenţiale ale pricinii, aşa, încât audierea acesteia prin comisie rogatorie ar fi constituit un demers inutil.

Între această făptuitoare şi ……………….. a intervenit divorţul, domiciliul actual al acestuia nefiind cunoscut. Din motive obiective făptuitorul ………………… nu a putut fi, aşadar, audiat în dosarul nr. …………….

În dosarul sus-menţionat s-a efectuat şi expertiza tehnico-ştiiţifică grafologică ce a concluzionat la data de ……………….. că menţiunea ……………………” şi semnătura de la poziţia „……………………..” de pe declaraţia de renunţare la dreptul de uzufruct viager autentificată sub nr. ………………. au fost executate de petentul …………………….

Este adevărat că la efectuarea lucrării de expertiză nu s-au avut în vedere şi scriptele de comparaţie luate de la ………………………..

Chiar în aceste condiţii raportul de expertiză aflat la filele ………….. din dosarul nr……………… a concluzionat că menţiunea şi semnătura sus-invocate au fost executate, indubitabil, de petent.

În altă ordine de idei, ……………… nu a formulat, personal ori prin intermediul apărătorului, vreo obiecţiune la raportul de expertiză şi nici, nu a solicitat a se efectua o altă lucrare de specialitate.

Soluţia atacată de ………………. este, aşadar, legală şi temeinică astfel că în baza art. 2781 al.8 lit. a Cod procedură penală plângerea acestuia a fost respinsă ca nefondată iar rezoluţia de neîncepere a urmăriri penale nr. ………………… a fost menţinută.

Hotărârea de mai sus a fost recurată de reclamant în motivarea căruia a susţinut că instanţa de fond a reţinut în mod greşit că ordonanţa procurorului de scoatere de sub urmărire penală este legală şi temeinică întrucât făptuitorii …………….. şi ……………. nu au fost audiaţi şi în plus, în cauză scrisul şi semnătura acestora nu au fost expertizate. Recurentul a solicitat trimiterea cauzei la procuror pentru efectuarea expertizei sus-menţionate.

Verificând hotărârea atacată pe baza lucrărilor şi materialului de la dosarul cauzei, în conformitate cu dispoziţiile art. 385 indice 6, alin. 3 Cod de procedură penală, sub toate aspectele, Tribunalul a constatat următoarele:

Instanţa de fond a verificat ordonanţa atacată, pe baza lucrărilor şi a materialului de la dosarul cauzei, însă cum din analiza acestora nu a rezultat că faptele reclamate de petent nu există, în mod corect, a respins plângerea acestuia. Astfel, potrivit art. 200 Cod de procedură penală, în speţă, hotărârea penală are ca obiect în primul rând strângerea probelor necesare cu privire la existenţa infracţiunilor având în vedere că presupuşii autori au fost indicaţi de petent în plângere. Cum însă din probele cu martorii audiaţi şi din expertiză rezultă că semnătura de pe înscrisul defăimat aparţine petentului recurent şi cum şi notarul public………………., audiat ca martor,m a arătat că părţile au semnat declaraţia de renunţare la uzufruct în prezenţa sa, se constată că soluţia adoptată de scoatere de sub urmărire penală a acestuia pentru temeiul prevăzut de art. 10 lit. a Cod de procedură penală, este legală şi temeinică. Susţinerea recurentului petent că în cauză falsul există şi că autorii sunt persoanele indicate în plângerea sa, este infirmată de probele sus menţionate.

Potrivit art. 75 Cod de procedură civilă, declaraţiile părţii vătămate făcute în cursul procesului penal, pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor administrate în cauză. Cum însă, în speţă, susţinerile părţii vătămate (petent recurent), nu se coroborează nici cu fapte şi nici nu împrejurări rezultate din probele administrate, se constată că nu pot fi apreciate şi reţinute ca având valoare probantă.

Prin urmare, numai pe baza acestor susţineri ce emană de la recurentul petent, nu se poate reţine nici existenţa faptelor şi vinovăţia persoanelor arătate în plângere deoarece acestea nu constituie probe apte să răstoarne prezumţia de nevinovăţie.

În ceea ce priveşte motivul de recurs privind neaudierea intimatei ……………………., se constată că este nefundat, deoarece la fila ….. dosar urmărire penală există declaraţia scrisă şi semnată de aceasta, în care aceasta arată că petentul recurent a semnat înscrisul defăimat în prezenţa martorilor şi a notarului. Or, în speţă, dacă ar fi existat suspiciuni ori indicii că ………………………ar fi comis vreuna din faptele imputate, atunci s-ar fi impus audierea acesteia şi eventual efectuarea unei expertize tehnice asupra scrisului acesteia. Cum însă, în speţă, astfel de suspiciuni ori indicii nu există, este evident, că nici reaudierea acestei intimate şi nici efectuarea expertizei solicitate de petent nu erau necesare.

De asemenea, din declaraţia dată de intimata ……………….., mai rezultă că la semnarea acestor acte intimatul …………………….. nu a fost prezent, aspect ce este real, deoarece este confirmat de petent cât şi de notarul………………… şi de martora ………………. Or, în aceste împrejurări, audierea acestuia nu constituie o probă utilă şi nici expertiza solicitată, referitoare la scrisul şi semnătura acestuia.

Astfel, prin decizia penală nr. 308/14.04.2009 a Tribunalului ………………, recursul a fost respins, fiind menţinută sentinţa penală nr. ………………. a Judecătoriei………………..

Continuând judecata civilă, instanţa de fond va reţine următoarele:

Nulitatea absolută intervine în cazul încălcării în momentul încheierii actului juridic a unei dispoziţii legale, care ocroteşte un interes general.

Nulitatea este absolută în următoarele cazuri:

1. când a lipsit consimţământul şi această lipsă se datorează unei erori-obstacol, distructivă de voinţă;

2. când actul s-a încheiat prin nerespectarea condiţiilor privind capacitatea sau incapacitatea;

3. când a lipsit obiectul ori acesta este ilicit sau imoral;

4. când a lipsit cauza ori aceasta este ilicită sau imorală;

5. când actul juridic s-a încheiat cu încălcarea unor norme imperative;

6. când actul juridic s-a încheiat cu nerespectarea formei cerută „ad solemnitatem”;

7. când actul juridic s-a încheiat în lipsa autorizaţiei prealabile cerută de lege pentru anumite acte de dispoziţie;

8. când actul s-a încheiat în frauda legii.

Regimul juridic al nulităţii absolute constă în următoarele reguli:

a) nulitatea absolută poate fi invocată de oricine are interes juridiceşte recunoscut şi chiar din oficiu de către organul de jurisdicţie;

b) nulitatea absolută poate fi invocată oricând, acţiunea ori excepţia bazată pe nulitatea absolută fiind imprescriptibilă;

c) nulitatea absolută nu poate fi acoperită prin confirmare sau în alt fel.

Cu privire la declaraţia de renunţare a reclamantului la dreptul de uzufruct, s-a pronunţat instanţa penală, motiv pentru care se vor aplica dispoziţiile art. 22 al. 1 Cod de procedură penală: hotărârea definitivă a instanţei penale are autoritate de lucru judecat în faţa instanţei civile care judecă acţiunea civilă, cu privire la existenţa faptei, a persoanei care a săvârşit-o şi a vinovăţiei acesteia.

Analizând pricina dedusă judecăţii prin prisma motivelor de drept invocate de reclamant în cererea de chemare în judecată, respectiv art. 966, 967, 968 şi art. 998-999 Cod civil, instanţa constată că nu există niciun motiv de nulitate al contractului de vânzare-cumpărare.

Astfel, art. 966 Cod civil prevede că obligaţia fără cauză sau fondată pe o cauză falsă sau nelicită nu poate avea niciun efect. Între părţile contractante, cauza a fost valabilă pentru că a îndeplinit condiţiile: a existat, a fost reală, licită şi morală.

Art. 967 Cod civil stipulează valabilitatea convenţiei şi în acele cazuri în care cauza nu este expresă. Nici acest articol de lege nu este aplicabil speţei, întrucât, prin încheierea contractului de vânzare-cumpărare, ambele părţi au stabilit şi au atins scopul imediat şi mediat al convenţiei.

Prin art. 968 Cod civil sunt reglementate alte condiţii ale cauzei convenţiilor: cauza este nelicită când este prohibită de lege, când este contrarie bunelor moravuri şi ordinii publice. Fără îndoială, această reglementare se corelează cu dispoziţiile art. 5 din Codul civil în virtutea căruia nu se poate deroga prin convenţii sau dispoziţii particulare de la legile care interesează ordinea publică şi bunele moravuri. Prin încheierea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. …………….. de către B.N.P………………., părţile nu au fraudat legea, cauza fiind în concordanţă cu bunele moravuri şi ordinea publică. Nu a existat o încercare de deturnare a legii de la finalitatea ei sau un abuz de drept.

Analizând şi din oficiu existenţa celorlalte cazuri de nulitate absolută enumerate, instanţa constată că nicio normă legală în materie nu a fost înfrântă, interesul general fiind protejat.

Pentru toate aceste motive şi văzând şi dispoziţiile art. 969, 970 Cod civil, va fi respins capătul de cerere referitor la constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare.

Daunele morale, cerute de reclamant în baza art. 998-999 Cod civil, au caracter de cerere accesorie, rezolvarea ei depinzând de soluţia din cererea principală. Întrucât cererea principală a fost respinsă, aceeaşi soluţia va avea şi cererea accesorie referitoare la daunele morale.

Fundamentul acordării cheltuielilor de judecată îl constituie culpa procesuală. Văzând şi dispoziţiile art. 274 Cod de procedură civilă, reclamantul va fi obligat la cheltuieli de judecată către pârâta ……………………….

Cererea pârâtei ……………………. pentru cheltuieli de judecată urmează a fi respinsă deoarece apărătorul acesteia nu a depus dovada plăţii onorariului.

Pentru aceste motive

În numele legii

H O T Ă R Ă Ş T E :

Respinge acţiunea formulată de reclamantul …………………………, domiciliat în …………………….., str. …………….., bl. ……………., sector ….. împotriva pârâţilor …………………………., domiciliată în……………., str………….., bl………………., et. …., ……………………., cu domiciliul ales în ………………., str. ……………., bl. ……………….. prin procurator ………………, domiciliat în ……………, str. ………….., bl. ………….., …………………, cu domiciliul ale în…………….., str. ………….., bl…………….

Conform art. 274 Cod de procedură civilă obligă reclamantul să plătească pârâtei ………………….. suma de ………… lei cheltuieli de judecată.

Respinge ca nedovedită cererea pârâtei ………………. pentru cheltuielile de judecată.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 17.11.2009.

PREŞEDINTE, GREFIER,

Red. A.L. – 7.12.2009

Dact. B.S. – 9.12.2009

Exemplare: 7 (şapte)

Etichete: