Actiune ramasa fara obiect
Tip: Sentinţă civilă
Nr./Dată: 12042 (27.10.2008)
Autor: Judecatoria Iasi
Domenii asociate: Acţiuni (în): anulare, posesorie, regres, pauliană etc.
Prin sentinta civila nr. 12042 din 27 octombrie 2008, Judecatoria Iasi a respins, ca fiind ramasa fara obiect, cererea formulata de reclamanta SC” X” SA in contradictoriu cu parata CA, prin care se solicita obligarea acesteia din urma la plata sumelor de 381,80 lei reprezentand dauna (despagubire acordata conform contractului RCL 003), 107, 32 lei – dobanzi de la data platii despagubirii si pana la data introducerii prezentei cereri , cu cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta a retinut ca ulterior sesizarii instantei, reclamanta a aratat ca debitul a fost recuperat in totalitate , inclusiv cheltuielile de judecata.
Obiectul judecătii
Tip: Decizie
Nr./Dată: 174 (06.12.2006)
Autor: Curtea de Apel Iasi
Domenii asociate:
Organizare judecătorească
În toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecăţii (art. 129 alin 6 din Codul de procedură civilă).
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Vaslui la data de 25 noiembrie 2005, precizată şi completată, reclamantul I. F. a chemat în judecată pârâţii Primarul şi Primăria comunei Ciocani, judeţul Vaslui, B.C., executorul judecătoresc S.I.M., C.V.I. pentru a fi obligaţi la plata daunelor morale şi materiale în valoare totală de 80 miliarde lei (ROL).
Reclamantul a susţinut că prin executarea silită efectuată de executorul judecătoresc la cererea creditorului B.C., cu participarea lui C.I., la data de 19 octombrie 2005, i s-au cauzat daune materiale constând în deposedarea de imobilul proprietatea sa şi a bunurilor menţionate în cererea completatoare în valoare de 50 miliarde lei (ROL). Solicită reclamantul şi daune morale în valoare de 30 miliarde lei constând în lipsire de locuinţă şi resurse financiare situaţia familială.
Cauza s-a conexat cu dosarul nr. 223/2006 al Judecătoriei Vaslui în care părţi sunt reclamantul şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui ce are ca obiect daune în valoare de 50 miliarde lei (ROL) cu care urmează a fi despăgubită şi Asociaţia Agricolă „Albina” al cărei preşedinte este.
Reclamantul indică acelaşi izvor al daunelor, executarea silită din 19 octombrie 2005 cu privire la care a sesizat parchetul, motivat de săvârşirea de infracţiuni de participanţii la executare, cereri ce nu au fost soluţionate.
Tribunalul Vaslui prin sentinţa civilă nr. 971 din 23 iunie 2006, respinge acţiunea cu următoarea motivare:
Reclamantul nu a precizat în concret pentru fiecare pârât ce sumă pretinde şi ce reprezintă aceasta.
Reţine instanţa de fond că reclamantul a specificat unele bunuri materiale, care a fost ridicate ca urmare a unei executări silite, în baza unui titlu executoriu fără a specifica dacă titlul executoriu a fost desfiinţat sau nu.
În aplicarea art. 2 pct. 1 lit. b Cod procedură civilă tribunalul constată că are competenţa de a judeca cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare săvârşite în procesele penale, iar reclamantul nu a făcut nici o dovadă că s-ar afla într-o situaţie de genul acesta.
Instanţa reţine că acţiunea nu este întemeiată.
Împotriva sentinţei pronunţate de Tribunalul Vaslui a declarat apel reclamantul, invocând următoarele motive:
– judecata a avut loc în lipsă, nu cunoaşte lucrările dosarului;
– proba cu înscrisuri şi martori nu a fost administrată pentru a-şi dovedi pretenţiile precizate în cererile depuse la dosar.
Analizând lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
Reclamantul se afla în stare de detenţie, fiind citat în Penitenciarul Vaslui pentru termenele de judecată, la judecata în primă instanţă şi pentru data de 16 mai 2006, când au avut loc dezbaterile în fond. Reclamantul, prin cererile adresate instanţei, a precizat obiectul acţiunii şi temeiul de drept art. 998 Cod civil şi art. 999 Cod civil.
În baza rolului activ, conform art. 129 alin. 4 Cod procedură civilă, judecătorul are obligaţia de a solicita părţilor să prezinte explicaţii oral sau în scris, precum şi să pună în dezbatere orice împrejurări de fapt ori de drept chiar dacă nu sunt menţionate în cerere sau în întâmpinare.
Instanţa de prim grad trebuia să ceară reclamantului, potrivit dispoziţiilor citate, toate explicaţiile necesare, fără a se limita în a constata că nu şi-a precizat pretenţiile cu privire la fiecare pârât, cât şi dacă titlul executoriu este desfiinţat.
Faţă de precizările la cererea de chemare în judecată şi temeiul de drept art. 998 şi 999 Cod civil curtea constată că tribunalul nu s-a pronunţat asupra a ceea ce a fost învestit, fiind încălcat art. 129 alin. 6 Cod procedură civilă.
Reclamantul a solicitat stabilirea răspunderii civile delictuale a pârâţilor pentru prejudiciul cauzat prin executarea silită ce a avut loc la 19 octombrie 2005, de participanţii la executare şi de parchet pentru că nu a cercetat „abuzurile” săvârşite de aceştia.
Hotărârea cuprinde motive contradictorii, reţinându-se în cuprins că reclamantul nu a făcut dovada producerii prejudiciului prin „erori judiciare” cu trimitere la art. 2 pct. 1 lit. b Cod procedură civilă, în ce priveşte competenţa în primă instanţă a tribunalului.
Pârâţii în proces sunt persoane fizice şi juridice, autorităţi publice, primarul, primăria şi parchetul. Precizarea de către reclamant a temeiului de drept ( art. 998, art. 999 Cod civil) face incident în cauză art. 35 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice şi juridice pentru pârâţii – persoane juridice, cu referire la actele normative ce stabilesc drepturile şi obligaţiile organelor lor, respectiv Legea administraţiei publice locale nr. 215.
Potrivit art. 35 din Decretul nr. 31/1954 :
1. ”Persoana juridică îşi exercită drepturile şi îşi îndeplineşte obligaţiile sale prin organele sale;
2. Actele juridice făcute de organele persoane juridice în limitele puterilor ce le-au fost conferite sunt actele persoanei juridice însăşi;
3. Faptele licite sau ilicite săvârşite de organele sale obligă însăşi persoana juridică, dacă au fost îndeplinite cu prilejul exercitării lor”.
Tribunalul, ca instanţă de prim grad, judecă, conform art. 2 pct. 1 lit. b Cod procedură civilă :
– procesele şi cererile în materie civilă al căror obiect au o valoare de peste 5 miliarde lei, cu excepţiile prevăzute în textul citat, între care nu se încadrează acţiunea în daune;
– lit. h – cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare săvârşite în procesele penale, ce fac incidente şi prevederile art. 504 Cod procedură penală.
Cadrul procesual stabilit de reclamant prin precizările la acţiune prin cererea de la fila 39 dosar fond, prin indicarea faptei cauzatoare de prejudicii, a valorii pagubei, impune pentru instanţa de judecată atât pentru pârâţi – persoane fizice, cât şi cele juridice, stabilirea celorlalte elemente componente ale răspunderii civile delictuale, autorul faptei ilicite – vinovăţia şi a legăturii cauzale.
Sub aspectul valorii obiectului cererii tribunalul este competent ca instanţă de prim grad, în materie civilă.
Reclamantul nu şi-a întemeiat cererea „pe eroare judiciară”, cum greşit reţine tribunalul ce ar face incident art. 2 pct. 1 lit. h Cod procedură penală, deşi parte în proces este şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui.
Un proces penal nu a avut loc, iar daunele morale şi materiale cerute au izvorul indicat în executarea silită din 19 octombrie 2005, iar pentru parchet, pentru că în limita atribuţiilor conferite prin lege nu a desfăşurat activitatea pentru care a fost sesizat.
Pentru considerentele expuse în temeiul art. 297 alin. 1 Cod procedură civilă, curtea desfiinţează sentinţa şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe pe fond, pentru a se pronunţa asupra a ceea ce a fost învestită (art. 998, art. 999 Cod civil).
Tags: obiect