DREPT PENAL. PARTEA GENERALĂ. Cauză care înlătură caracterul penal al faptei. Caz fortuit.

Cerintele art.47 cod penal sunt întrunite atunci când accidentul soldat cu vatamarea corporala a victimei s-a datorat unor împrejurari imprevizibile si care nu au putut fi preîntâmpinare de inculpat.

Judecatoria Constanta, prin sentinta penala nr.1038 din 24.04.2003, în baza art.11 pct.2 lit.a cod pr.penala rap.la art.10 lit.2 cod pr.penala în referire la art.47 cod penal a achitat pe inculpatul B.F.D. pentru savârsirea infractiunii prevazute de art.184 al.2 si 4 cod penal.

Pentru a se pronunta astfel s-a retinut urmatoarea situatie de fapt:

La data de 15.05.2002, inculpatul B.F.D aflat la volanul autoturismului marca „Nissan Blue Bird”ce rula pe B-dul 1 Mai (vechi) din municipiul Constanta, din directia Poarta 6 catre Poarta 5 Port pe banda a II-a a sensului de deplasare cu viteza de 49 km/h.

In zona blocului PF8, pe trotuarul din stânga, raportat la directia de deplasare a autoturismului condus de inculpat, pietonul E.N. în vârsta de 95 ani decide sa se angajeze în traversarea carosabilului printre doua autovehicole parcate, fara a se asigura corespunzator.

Sesizând ca pietonul îsi continua deplasarea si dorind sa evite impactul, inculpatul a actionat brusc sistemul de frânare,cu consecinta blocarii rotilor directoare.Ca urmare a acestei manevre autoturismul a continuat sa se deplaseze pe directia înainte si usor la stânga, pietonul fiind lovit cu partea frontala stânga.

Victima a fost transportata la spital de catre conducatorul auto, ulterior acesta revenind la locul producerii accidentului.

Raportul de constatare medico-legal efectuat în cauza a concluzionat ca partea vatamata a suferit în urma impactului vatamari ce au necesitat pentru vindecare 120 zile îngrijiri medicale daca nu survin complicatii.

Impotriva acestei hotarâri a declarat apel Parchetul de pe lânga Judecatoria Constanta.

Tribunalul Constanta, prin decizia penala nr.897 din 18.11.2003, a respins ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe lânga Judecatoria Constanta, cu motivarea ca prima instanta a pronuntat o solutie legala si temeinnica.

In termen legal împotriva acestor hotarâri Parchetul de pe lânga Tribunalul Constanta a declarat recurs, prin care solicita casarea acestora prin admiterea recursului si condamnarea inculpatului, pentru care s-a dispus trimiterea în judecata si raportat la data comiterii infractiunii, inculpatul sa beneficieze de gratiere.

Din motivele scrise de recurs rezulta ca, nu ne aflam sub incidenta art.47 Cod penal, deoarece probele administrate în cauza, au demonstrat fara dubiu atât culpa inculpatului, cât si a partii vatamate în producerea accidentului.

Nu rezulta care ar fi fost obligatiile inculpatului si ce reguli de circulatie au fost încalcate din lecturarea recursului, dar se arata ca partea vatamata este o femeie în vârsta, a aparut dintre doua autoturisme stationate pe banda I a sensului de mers a inculpatului, situatie în care vizibilitatea inculpatului era partial redusa, dar se imputa inculpatului ca acesta putea si trebuia sa prevada aparitia unei persoane pe carosabil, desi în zona respectiva nu era o zona sub incidenta indicatorului trecere de pietoni.

Examinând legalitatea si temeinicia sentintelor pronuntate în raport de criticile formulate cât si din oficiu, curtea constata ca recursul declarat în cauza este nefondat.

In mod corect instanta de fond si de apel, a retinut ca în cauza inculpatul nu se face vinovat de savîrsirea unei infractiuni din culpa, fiind aplicabile în speta disp.art.47 Cod penal.

In privinta rezultatului produs, urmare a accidentului auto, în care a fost implicat inculpatul, acesta nu l-a conceput, nu l-a urmarit si s-a datorat numai conduitei imprudente a partii vatamate, E.N. care în momentul angajarii în traversarea B-dului 1 Mai (vechi) din municipiul Constanta, având directia de deplasare dinspre Poarta 6 catre Poarta 5.

Din raportul de expertiza efectuat în cursul urmaririi penale, rezulta ca, aparitia starii de pericol a fost determinata de actiunea pietonului, respectiv a partii vatamate, de angajare în traversarea carosabilului prin loc nemarcat nesemnalizat si fara a se efectua o asigurare corespunzatoare privind siguranta efectuarii acestei actiuni.

In ceea ce priveste inculpatul, se retine ca acesta conducea autoturismul cu o viteza de 49 km/h inferioara vitezei admisa în localitati.

In cursul cercetarii judecatoresti s-a mai efectuat un raport de expertiza tehnica care concluzioneaza ca accidentul putea fi evitat de partea vatamata, daca se asigura la traversarea drumului public.

Analizând probele tehnice administrate în cauza si declaratiile inculpatului, martorilor, în mod corect instanta de fond ca de altfel si cea de apel au stabilit ca ne aflam în situatia unei împrejurari fortuite imposibil de prevazut de catre inculpat raportat la configuratia drumului unde a avut loc accidentul.

Pe cale de consecinta, cum nu s-au constatat alte nulitati de natura a duce la casarea celor doua hotarâri, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b cod pr.penala, urmeaza a se respinge recursul declarat de parchet, ca nefondat.

Etichete: Drept penal