Plată nedatorată.Condiţiile invocării ei. Restituirea unei părţi din preţ.
În contractul sinalagmatic, partea care susţine că şi-a îndeplinit obligaţia de plată nu poate pretinde celuilalt restituirea unei părţi din preţ pentru nelivrare integrală a mărfii, pe considerentul existenţei unei plăţi nedatorate, întrucât aceasta din urmă presupune executarea de către o persoană a unei obligaţii la care nu era ţinută şi pe care a făcut-o fără intenţia de a plăti datoria cuiva.
Fiind încheiat un contract valabil încheiat, partea interesată poate pretinde executarea obligaţiei asumate sau rezoluţiunea.
Reclamanta S.C. G S.R.L. a chemat în judecată pe pârâta S.C. A S.A., solicitând obligarea acesteia la 61.650.860 lei, actualizată cu indicele de inflaţie la valoarea de 215.731.860 lei.
În considerente s-a arătat că în temeiul contractului încheiat la 18.08.1997, reclamanta a efectuat în contul societăţii pârâte plăţi în valoare totală de 1.188.670.860 lei, pentru a-i fi livrată cantitatea de 1.850 tone orz.
Pârâta a livrat produsul contractat până la valoarea de 1.125.020.000 lei, diferenţa nefiind însă restituită şi reprezentând, în opinia reclamantei, o plată nedatorată.
Prin întâmpinare, pârâta a susţinut că a livrat întreaga cantitate de orz, aspect care rezultă din recalcularea cantităţilor fizice livrate, în funcţie de parametrii calitativi prevăzuţi de STAS. Mai mult, furnizorul a apreciat că beneficiarul are de plătit în plus suma de 6.544.550 lei, cantitatea livrată depăşind cu cca. 10 tone pe cea prevăzută in contract.
Acţiunea este nefondată.
Pretenţiile reclamantei vizează restituirea unei părţi din prestaţia efectuată în baza unui contract valabil încheiat, pentru care nu s-a solicitat rezoluţiunea.
În contractul sinalagmatic, partea care susţine că şi-a îndeplinit obligaţia asumată, poate pretinde co-contractantului său fie executarea obligaţiilor care îi incumbă, fie rezoluţiunea acestuia, cu eventuale despăgubiri.
Cât timp contractul este in vigoare, pârâta nu poate fi obligată la restituirea unei prestaţii izvorâte din contract.
În speţă nu poate fi invocată nici existenţa plăţii nedatorate, întrucât aceasta presupune executarea de către o persoană a unei obligaţii la care nu era ţinută şi pe care a făcut-o fără intenţia de a plăti datoria cuiva.
Naşterea raportului juridic în temeiul căruia accipiensul poate fi obligat la restituirea către solvens a ceea ce a primit presupune întrunirea mai multor condiţii, anume: prestaţia efectuată de către solvens să aibă semnificaţia juridică a unei plăţi, datoria în vederea căreia a fost efectuată plata să nu existe, iar plata să fi fost făcută din eroare. Ori, aceste condiţii nu sunt îndeplinite în cauză, plata fiind realizată în derularea unui contract.
Faţă de aceste considerente, acţiunea reclamantei va fi respinsă.
(sentinţa civilă nr. 55 COM/16.01.2001. Prin decizia civilă nr. 960/2001 a Curţii de Apel Constanţa-secţia comercială, a fost admis apelul, cu consecinţa schimbării în parte a sentinţei, în sensul admiterii în parte a acţiunii reclamantei.)
Notă: Dacă faptul juridic al plăţii nedatorate exclude orice izvor convenţional al obligaţiilor părţilor, nu este mai puţin adevărat că neexecutarea integrală a unei obligaţii generează dreptul celui interesat de a primi, în mod corelativ, ceea ce nu îşi găseşte corespondent în prestaţia executată.
Este motivul pentru care dispoziţiile art. 992 cod civil prevăd că acela ce, din eroare sau cu ştiinţă, primeşte ceea ce nu îi este debit, este obligat a-l restitui aceluia de la care l-a primit, iar prevederile art. 1092 cod civil stabilesc că orice plată presupune o datorie, ceea ce s-a plătit fără a fi debit fiind supus repetiţiunii.
În aceste condiţii, instanţa trebuie să lămurească în acord cu rolul său activ, care este obiectul acţiunii reclamantului care invocă o ,,plată nedatorată’’, fără a se raporta exclusiv la temeiul în drept.
Tags: Plată nedatorată.