Top

Acţiune în constatare

Prin sentinţa civilă nr. 20/04.01.2011 a Judecătoriei Fălticeni s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Comuna ….. – prin primar, jud. Suceava şi excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocată de către pârâtă.

S-a admis acţiunea în constatare formulată de reclamanta Compania Naţională …., cu sediul în mun. Iaşi, str. .., jud. Iaşi, în contradictoriu cu pârâta Comuna ……., jud. Suceava – prin primar.

S-a constatat că reclamanta este proprietara imobilului – construcţie în care îşi desfăşoară activitatea Agenţia Poştală …, imobil care are un număr de 7 încăperi şi o suprafaţă utilă de 120,52 mp conform planului întocmit de către ing. .. (fila 10 dosar).

Prin cererea adresată iniţial Judecătoriei Suceava şi înregistrată sub nr. 3413/314/2010 din 07.04.2010, reclamanta Compania Naţională ..A. – Direcţia Regională de Poştă .., în contradictoriu cu pârâta Comuna … – prin primar, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se constate dreptul de proprietate al instituţiei reclamante asupra imobilului în care îşi desfăşoară activitatea .. .., în suprafaţă totală de 120,52 mp, situat în localitatea …, jud. Suceava.

În motivarea acţiunii, reclamanta arată că prin decizia civilă nr. 335/25.06.1984, Comitetul Executiv al Consiliului Popular al Judeţului Suceava a transmis în administrarea Direcţiei Judeţene PTTR Suceava, spaţiile în suprafaţă de 120,52 mp situate la parterul blocului de locuinţe din localitatea .., jud. Suceava.

În temeiul Legii nr. 15/1990 reclamanta a devenit proprietara bunurilor din patrimoniul său, întocmindu-se în acest sens, la data de 01.07.1991 un protocol între Direcţia Judeţeană de Poştă şi Telecomunicaţii Suceava şi Direcţia de Poştă Suceava, din care rezultă că Agenţia Poştală … se află în patrimoniul Poştei Române.

În motivarea cererii, reclamanta a depus la dosar înscrisuri (f. 5-10).

În drept, au fost invocate prevederile art. 5 alin. 1 din legea nr. 15/1990, art. 3 alin. 3 din HG nr. 371/1998, art. 645 C.civil şi art. 111 C.pr.civilă.

Pârâta Comuna … – prin primar, a formulat întâmpinare (filele 20-21 dosar), prin care a arătat următoarele:

Prin decizia civilă nr. 335/25.06.1984, Comitetul Executiv al Consiliului Popular al Judeţului Suceava a transmis în administrarea Direcţiei Judeţene PTTR Suceava, spaţiile în suprafaţă de 120,52 mp situate la parterul blocului de locuinţe din localitatea Buneşti, jud. Suceava.

La data de 01.07.1991, între Direcţia de Poştă Suceava şi Direcţia de Telecomunicaţii Suceava, a fost încheiat un Protocol cu ocazia separării activităţilor de poştă şi telecomunicaţii, sens în care au fost trecute în proprietatea Direcţiei de Poştă Suceava clădirile mai multor oficii poştale, printre care şi cea din loc. Buneşti (conform art. 4 din Protocol), nefăcându-se nici o menţiune cu privire la terenul aferent acestei construcţii.

În ceea ce priveşte suprafaţa de teren pentru care reclamanta solicită să se constate dreptul de proprietate, arată că aceasta a fost revendicată, însă nu s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea niciunei persoane.

Având în vedere faptul că teritoriul administrativ al comunei … a fost zonă colectivizată, în cauză sunt incidente dispoziţiile Legii nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi care fiind lege specială derogă de la normele generale de drept comun (Codul civil).

Prin urmare, consideră că nu poate fi primită acţiunea în constatarea dreptului de proprietate, fiind inadmisibilă, întrucât, potrivit art. 111 teza a II-a C.pr.civilă, „cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere rezilierea dreptului”, în acest caz, acţiunea în realizare fiind cererea în vederea constituirii dreptului de proprietate, date fiind prevederile art. 23 şi 24 din Legea nr. 18/1991, modificată.

Pe cale de excepţie, invocă lipsa calităţii procesuale pasive, întrucât pârâta nu are calitate de proprietate al terenului, motiv pentru care solicită respingerea acţiunii.

În drept, pârâta îşi întemeiază susţinerile din întâmpinare pe prevederile Legii nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, art. 111, 115-118 C.pr.civilă şi solicită judecarea cauzei în lipsă, conform art. 242 alin. 2 C.pr.civilă.

Asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei, reclamanta şi-a exprimat punctul de vedere prin cererea de la filele 27-29 dosar, în sensul că a solicitat respingerea acesteia, invocând prevederile art. 21 din Legea nr. 215/2001 republicată a administraţiei publice locale.

Susţine că unităţile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu şi sunt titulare ale drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi privat în care acestea sunt parte, precum şi din raporturile cu alte persoane fizice şi juridice, în condiţiile legii.

În speţă, a solicitat constatarea dreptului de proprietate în contradictoriu cu persoana care ar putea să conteste acest drept şi, în condiţiile în care imobilul în cauză se află pe raza unităţii administrativ-teritoriale a comunei …., este evidentă identitatea între persoana acestuia şi cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecăţii şi care ar putea contesta dreptul lor de proprietate.

În acest sens, reclamanta a mai ataşat la dosar înscrisuri şi practică judiciară (filele 31-47 dosar).

Prin sentinţa civilă nr. 4239/01.10.2010 pronunţată de Judecătoria Suceava, competenţa de soluţionare a cauzei a fost declinată în favoarea Judecătoriei Fălticeni fiind înregistrată pe rolul acestei instanţe sub acelaşi număr, la data de 27.10.2010.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Având în vedere prevederile art. 137 C.pr.civilă, instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.

În speţă, pârâta a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, precum şi cea a inadmisibilităţii cererii referitoare la constatarea dreptului de proprietate pentru suprafaţa utilă de 120,52 mp.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, instanţa o constată nefondată, urmând a o respinge pentru cele ce urmează.

A determina calitatea procesuală, înseamnă a identifica atât persoana căreia legea îi acordă dreptul la acţiune în sens activ (legitimare activă), cât şi persoana împotriva căreia acţiunea se îndreaptă (legitimare pasivă).

Potrivit art. 21 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 republicată, a administraţiei publice locale, unităţile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu şi sunt titulare ale drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi privat în care acestea sunt parte, precum şi din raporturile cu alte persoane fizice şi juridice, în condiţiile legii.

De asemenea, potrivit art. 199 din acelaşi act normativ, constituie patrimoniu al unităţii administrativ-teritoriale bunurile mobile şi imobile care aparţin domeniului public al unităţii administrativ-teritoriale, domeniul privat al acesteia, precum şi drepturile şi obligaţiile cu caracter patrimonial.

Raportat la cadrul legal mai sus-menţionat, acţiunea în constatare de natura celei de faţă, se judecă în contradictoriu cu persoana care ar putea să conteste dreptul de proprietate, cum ar fi unitatea administrativ-teritorială, având în vedere că imobilul ce face obiectul cererii se află în comuna …, jud. Suceava.

În condiţiile în care imobilul în cauză se află pe raza unităţii administrativ-teritoriale, este evidentă identitatea între persoana acestuia şi cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecăţii şi care ar putea contesta dreptul de proprietate al reclamantei.

Cu privire la excepţia inadmisibilităţii acţiunii, se constată că reclamanta este proprietara imobilului în cauză, drept dobândit în temeiul legii, respectiv art. 5 alin. 1 din Legea nr. 15/1990 coroborat cu art. 3 alin. 3 din HGR nr. 371/1998 şu art. 645 C.civil.

O condiţie pentru înscrierea dreptului de proprietate în Cartea Funciară constă în faptul ca bunurile asupra cărora …. este proprietară, să fie individualizate.

Cum reclamanta a solicitat să se constate dreptul său de proprietate numai asupra imobilului – construcţie cu o suprafaţă construită de 170,10 mp, respectiv o suprafaţă utilă de 120,52 mp, identificat prin planul de situaţie aflat la fila 9 dosar şi cum prevederile art. 5 alin. 1 din Legea nr. 15/1990 face referire la modul general, că regia autonomă este proprietara tuturor bunurilor din patrimoniul său la data reorganizării ca şi regie, instanţa consideră că excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocată de pârâtă prin întâmpinare, este nefondată, urmând a o respinge ca atare.

Pe fondul cauzei, instanţa constată că cererea reclamantei este fondată, pentru următoarele motive:

Din actele depuse la dosar de către reclamantă, respectiv: decizia nr. 335/25.06.1984, plan de situaţie, protocolul încheiat cu ocazia separării activităţilor de poştă şi de telecomunicaţii, plan de situaţie întocmit la data dobândirii dreptului de proprietate, rezultă că prin reorganizarea Regiei Autonome … în baza HG nr. 371/1998 s-a înfiinţat Compania Naţională … SA având în structura sa Direcţiile Regionale de Poştă dintre care şi Direcţia Regională de Poştă Iaşi în subordinea căreia se află şi Oficiul Judeţean de Poştă Suceava.

Unul din modurile originare de dobândire a dreptului de proprietate şi ale celorlalte drepturi reale este legea aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 645 C.civil.

Având în vedere considerentele de fond şi de drept mai sus-invocate, precum şi dispoziţiile art. 3 alin. 3 din HG nr. 371/1998, instanţa constată că reclamanta este proprietara imobilului în care îşi desfăşoară activitatea Agenţia Poştală Buneşti, respectiv construcţia compusă din 7 încăperi şi o suprafaţă utilă de 120,52 mp, aşa cum este identificată în planul de situaţie ataşat la fila 10 dosar.

Etichete: