Acţiune în constatare. Constatarea nulităţii absolute a calităţii de creditor. Inadmisibilitate

Sectia civila Sentinta comerciala nr. 1341 din 30.09.2008, irevocabila prin decizia Înaltei Curti de Casatie si Justitie Prin cererea depusa la acest tribunal în data de 19.05.2008 si înregistrata sub nr. 1065/116/2008 (nr. în format vechi 1420/C/2008) reclamantul I a chemat în judecata pe pârâtul G în nume propriu si în calitate de administrator al S.C. M S.R.L. Calarasi pentru ca prin hotarâre judecatoreasca sa se constate nulitatea absoluta a calitatii sale de creditor al S.C. M S.R.L. Calarasi. În motivarea actiunii sale reclamantul arata ca în august 2003 a împrumutat pe pârâtul persoana fizica cu suma de 150.000.000 lei vechi pentru a-si procura bunuri în interes personal cu obligativitatea de a-i restitui suma în perioada 15 – 30.09.2004. Întrucât pârâtul nu avea un act de identitate asupra sa în chitanta încheiata s-a consemnat ca acesta este administrator al societatii comerciale S.C. M S.R.L.. Mai arata ca s-a aflat cu acesta în relatii de prietenie. În prezent pârâtul refuza restituirea sumei întrucât apreciaza ca debitor este societatea comerciala S.C. M S.R.L. si nu el. În drept se invoca art. 2 din Decretul nr. 167/1958 si art. 35 din Decretul nr. 31/1954. Anexeaza chitanta si solicita judecarea în lipsa. Tribunalul a citat si societatea comerciala S.C. M S.R.L.. Reclamantul a solicitat sa fie scoasa din cauza aceasta societate întrucât nu a chemat-o în judecata, cerere pe care tribunalul a respins-o având în vedere obiectul actiunii sale care tinde sa stabileasca o situatie de fapt în raport cu aceasta societate comerciala în care aceasta trebuia sa figureze parte în cauza. Pârâtul a precizat prin avocat ca sumele de bani acordate de reclamant au fost pentru societatea comerciala si au fost cheltuiti, conform chitantei, în interesul acestei societati. Depune acte contabile. Mai mult pârâtul ridica exceptia inadmisibilitatii actiunii. Tribunalul în raport de actele si lucrarile dosarului, urmeaza a admite exceptia inadmisibilitatii actiunii reclamantului si a respinge ca atare actiunea reclamantului, pe urmatoarele considerente: Desi reclamantul îsi întemeiaza actiunea în drept în baza art. 2 din Decretul 167/1958 si art. 35 din Decretul 31/1954, temeiuri ce nu au legatura cu obiectul cauzei, tribunalul urmeaza a aprecia, în baza art. 129 C.p.c., ca în cauza temeiul de drept este art.111 C.p.c.. însa si aceste dispozitii se refera la constatarea unui drept, ori în cauza se solicita constatarea unei stari de fapt – lipsa unei calitati si anume aceea de creditor. Desi reclamantul solicita constatarea „nulitatii absolute a calitatii…” este clar ca o calitate poate exista sau nu, iar nulitatea ca sanctiune, nu se poate referi decât la un act juridic si nu la un fapt, chiar si juridic. Pentru aceste considerente apreciaza exceptia întemeiata urmând a o admite si a respinge actiunea.

Tags: actiune in constatare

ACŢIUNE ÎN CONSTATARE

Pe rol solutionarea cauzei civile având ca obiect ,,actiune în constatare”, actiune formulata de reclamantii D. G. si B. N. împotriva pârâtei D. I.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publica din data de 13.03.2009 si au fost consemnate în încheierea de sedinta din acea zi, ce face parte integranta din prezenta sentinta, când instanta, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronuntarea la data de 20.03.2009.

I N S T A N T A

Deliberând asupra actiunii civile de fata:

Prin cererea formulata la data de 31.10.2008 reclamantii D. G., si B. N., au chemat în judecata pe pârâta D. I., solicitând instantei sa pronunte o hotarâre prin care sa:

-se constate existenta simulatiei sub forma deghizarii a naturii juridice a contractului de vânzare-cumparare autentificat de Notarul Public N. T.;

-fie obligata pârâta D. I. sa raporteze la masa succesorala lasata de defunctul D. I. D., partial în natura, partial în echivalent banesc, terenul în suprafata de 16.301,23 m.p., , ce a facut obiectul donatiei deghizate.

-efectuarea partajului succesoral de pe urma defunctului D. I. D. si cu luarea în considerare a terenului în suprafata de 16301,23 m.p.;

-obligarea pârâtei D. I. la plata cheltuielilor de judecata pe care reclamantii le vor face pentru purtarea procesului civil de fata.

În motivarea actiunii reclamantii au aratat ca ei sunt fiii defunctului D. I. D. si mostenitorii acestui defunct, alaturi de fratele reclamantilor, defunctul D. A., iar pârâta este sotia supravietuitoare si unica mostenitoare a defunctului D. A.

În urma intrarii în vigoare a Legii nr. 18/1991, tatalui reclamantilor si defunctului D. A., respectiv defunctul D. I. D., i s-a eliberat Titlu de proprietate prin care i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra mai multor terenuri situate în com. B., jud. CL.

În anii 2000-2001 tatalui reclamantilor i s-a cerut de catre fratele acestora sa întocmeasca pentru acesta din urma acte cu privire la terenul gospodariei fratelui reclamantilor motivat de împrejurarea ca acest frate intentiona sa construiasca o casa si avea nevoie de acte pentru a dovedi dreptul de proprietate asupra terenului pe care urma sa edifice locuinta.

Spre acest sfârsit în anul 2001 tatal reclamantilor a mers la notariat împreuna cu fratele acestor parti si la întoarcere reclamantii au aflat ca fratele lor a primit acte pentru pamântul de casa fara ca tatal reclamantilor sa primeasca vreun ban si toate exemplarele contractului întocmit au ramas la fratele reclamantilor, dar nu au insistat sa vada contractul semnat la notar pentru ca au considerat ca tatal lor a avut în vedere numai terenul în suprafata de 633 m.p. situat în com. B., jud. CL., unde fratele lor îsi avea gospodaria de decenii.

Pâna la decesul tatalui reclamantilor, care s-a produs la data de 07.06.2002, acesta a afirmat constant ca a dat fratelui reclamantilor numai terenul de casa si ca nu a primit bani pentru acest teren, si datorita faptului ca reclamantul D. G. nu avea suficienti bani pentru a repara locuinta, tatal reclamantilor l-a compatimit pe acesta adesea si îsi exprima regretul ca nu avea bani pentru a ajuta pe acest reclamant la reconstructia locuintei.

Ulterior reclamantul D. G. a cerut fratilor sai sa-l ajute cu bani pentru consolidarea locuintei, iar la data de 07.05.2004 D. A. a venit la locuinta reclamantului D. G. pentru a se convinge de starea locuintei acestui reclamant, si în aceasta zi peretele de la casa reclamantului D. G. s-a prabusit peste fratele D. A., accidentul având ca urmare decesul acestuia din urma.

Au mai aratat reclamantii ca la data de 06.04.2005 au dezbatut succesiunea tatalui lor, ocazie cu care au fost înscrise în certificatul de mostenitor toate terenurile intravilane si extravilane ale reclamantilor, dar terenul din intravilan aferent gospodariei fratelui acestor parti nu a fost înscris în certificatul de mostenitor pentru reclamanti, deoarece stiau ca tatal lor încheiase un contract cu fratele D. A. înca din anul 2001 pentru terenul loc de casa.

Restul terenului în suprafata de 15667 m.p nu a fost înscris în certificatul de mostenitor privitor la succesiunea tatalui reclamantilor pentru ca pârâta a spus ca taxele notariale sunt foarte mari daca este inclus si acest teren, si pentru ca reclamantii aveau o situatie financiara precara au acceptat la sugestia pârâtei sa faca ulterior un certificat de mostenitor suplimentar pentru acest teren.

În luna martie a anului 2008 reclamantii au intrat în posesia unui exemplar al contractului ce s-a încheiat între tatal si fratele reclamantilor în anul 2001, si cu aceasta ocazie au constatat ca tatal lor nu vânduse doar locul de casa fratelui D. A., ci toate terenurile în suprafata de 16301,23 m.p. din intravilan fara sa primeasca vreo suma de bani, ramânând în proprietatea autorului reclamantilor numai terenurile din intravilan în suprafata de 2400 m.p. pe care acestia aveau gospodariile.

Contractul prin care autorul reclamantilor a înstrainat catre fratele acestora terenul în suprafata de 16301,23 m.p. este contractul de vânzare-cumparare autentificat de Notarul Public N. T., acest contract fiind încheiat pentru fraudarea drepturilor succesorale ale reclamantilor, ca urmare a diminuarii artificiale a masei succesorale lasata de autorul reclamantilor, întrucât terenul din intravilan are o valoare mult mai mare decât cel din extravilan.

Dupa ce reclamantii au intrat în posesia înscrisului privitor la contractul mai sus aratat au încercat sa discute cu pârâta cu privire la efectuarea partajului asupra tuturor terenurilor dar toate discutiile au fost zadarnice.

Reclamantii au învederat ca solicita sa se constate ca în privinta contractului despre care s-a facut vorbire mai sus exista o simulatie sub forma donatiei deghizate deoarece pretul declarat de parti prin acest contract este de doar 20.000.000 lei ROL, adica echivalentul a 734,75 dolari USD, ceea ce înseamna ca terenul a fost evaluat la pretul de 4,5 centi pe m.p., valoare care face ca pretul stabilit de partile cocontractante sa fie infim pentru ca preturile practicate la vânzarea terenurilor din zona în care se afla terenul în litigiu era în perioada de referinta cuprins între 5$ USD-18$ USD, functie de situarea terenului în intravilan sau extravilan si fata de utilitati.

Totodata reclamantii au sustinut ca acest pret desi infim nu a fost platit niciodata de fratele reclamantilor, deci tatal reclamantilor a intentionat în mod evident sa îl gratifice pe acest frate, cu consecinta fraudarii drepturilor succesorale cuvenite reclamantilor, ca urmare a faptului ca a fost redusa artificial masa succesorala cuvenita reclamantilor dupa decesul tatalui lor.

Referitor la capatul de cerere prin care reclamantii solicita ca pârâta sa fie obligata sa raporteze la masa succesorala lasata de defunctul D. I. D. a terenului în litigiu, reclamantii au invocat dispozitiile art. 751 din C.civ., în conformitate cu care toti mostenitorii din clasa I de mostenitori legali au obligatia de a raporta coerezilor lor tot ce au primit de la defunct cu titlu de dar, atât direct cât si indirect, afara de cazul când donatorul a dispus scutirea de raport.

Întrucât tatal reclamantilor a facut donatia în anul 2001 si a murit în anul 2002, iar fratele reclamantilor a decedat în anul 2004 având ca unic mostenitoare pe pârâta, aceasta are obligatia de a raporta la masa succesorala lasata de defunctul D. I. D. donatia deghizata primita de autorul pârâtei de la acest defunct în anul 2001.

În drept actiunea a fost întemeiata pe dispozitiile art. 728 si urmatoarele, art. 751 si urmatoarele din C.civ., si ale art. 274 din C.pr.civ..

Pentru dovada actiunii reclamantii au solicitat administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriu si depozitii de martori.

Actiunea a fost timbrata cu taxa judiciara de timbru în valoare de 50 lei si timbre judiciare mobile în valoare de 1,10 lei.

La cererea de chemare în judecata reclamantii au atasat în copie:

-contractul de vânzare-cumparare autentificat de Notarul Public N. T., din care rezulta ca D. D. a vândut lui D. A. terenul în suprafata de 16.301,23 m.p situat în com. B., jud. CL., pentru un pret de 20.000.000 lei ROL, pret care a fost primit de vânzator în întregime la data încheierii acestui contract;

-cetificatul de mostenitor eliberat de Notarul Public N. T. prin care a fost dezbatuta succesiunea defunctului D. D., decedat la data de 07.06.2002, care are ca mostenitori pe D. G., B. N. si D. A., si a lasat o masa succesorala formata din terenurile înscrise în Titlul de proprietate nr. 9896 eliberat la data de 30.03.1995, cu exceptia terenurilor situate în tarla 18 parcelele 545 si 546, masa sucesorala care a fost stabilita pe baza declaratiilor de mostenitori si a documentelor prezentate;

-cetificatul de mostenitor eliberat de Notarul Public N. T., suplimentar la certificatul de mostenitor eliberat de Notarul Public, prin care a fost dezbatuta succesiunea defunctului D. A., decedat la data de 07.05.2004, care are ca mostenitori pe D. I., si a lasat o masa succesorala formata din cota ideala de 1/3 din terenurile indicate în certificatul de terenurile cetificatul de mostenitor eliberat de Notarul Public N. T.;

-Titlul de proprietate, din care rezulta ca s-a reconstituit în favoarea lui D. I. D. dreptul de proprietate asupra terenul în suprafata de 8 ha. si 8000 m.p. situat în com. B., satul B., jud. CL,;

-contractul de vânzare-cumparare autentificat de Notarul Public N. T., din care rezulta ca D. G., B. N. si D. I. au vândut lui S. M. terenul în suprafata de 9999,95 m.p situat în com. B., jud. CL, pentru un pret de 2000 lei, pret care a fost primit de vânzatori în întregime la data încheierii acestui contract;

-un înscris privitor la cursul de schimb al monedei leu cu moneda dolar USD la data de 13.03.2001;

-7 exemplare ale ziarului ,,Anuntul Telefonic”din martie a anului 2001;

Pârâta nu a formulat întâmpinare în cauza.

În cursul judecatii reclamantii au depus la dosarul cauzei înscrisuri, în copie, privitoare la înstrainarea unor parti din terenul în litigiu de catre pârâta, iar la solicitarea instantei au comunicate la dosarul cauzei înscrisurile care au fundamentat încheierea contractului de vânzare-cumparare în litigiu de catre Notarul Public T. N., respectiv:

-adeverinta eliberata de Consiliul Local B. prin care se confirma faptul ca D. A. este înscris în evidentele acestei institutii cu imobilul casa de locuit construita în anul 1964;

-adeverinta eliberata de Consiliul Local B. prin care se confirma faptul ca D. D. este înscris în evidentele acestei institutii cu terenul în suprafata de 8 ha. si 8000 m.p. din care 1 ha. si 9700 m.p. în intravilan;

-Titlul de proprietate, din care rezulta ca s-a reconstituit în favoarea lui D. I. D. dreptul de proprietate asupra terenul în suprafata de 8 ha. si 8000 m.p. situat în com. B., satul B., jud. CL;

-documentatia cadastrala privitoare la imobilul cu nr. cadastral provizoriu 127, potrivit careia proprietarul acestui imobil este D. I. D.

Totodata Notarul Public N. T. a comunicat la dosarul cauzei, la solicitarea instantei de judecata, doua contracte de vânzare cumparare, prin care s-a vândut terenul intravilan în suprafata de 3965,08 m.p. situat în com. B, jud. CL, cu pretul de 7.000.000 lei ROL, si terenul intravilan în suprafata de 3932,41 m.p. situat în com. B., jud. CL, cu pretul de 3.000.000 lei, precum si alte contracte privitoare la vânzarea-cumpararea de terenuri situate în extravilanul com. B., jud. CL.

De asemena Notarul Public N. T. a comunicat instantei dosarul privitor la dezbaterea succesiunii defunctului D. I. D. decedat la data de 07.06.2002, dosar care cuprinde urmaroarele înscrisuri:

-cererea adresata de reclamantul D. G. pentru dezbaterea succesiuni tatalui sau, defunctul D. D.decedat la data de 07.05.2002, în care se arata ca mostenitoriiacestui defunct sunt reclamantii din cauza de fata si D. A., acesta din urma fiind postdecedat tatalui sau, toti în calitate de fii ai defunctului D. D.

Referitor la masa succesorala lasata de defunctul D. D. în cererea mai sus aratata se arata ca în componenta acestei mase intra terenul în suprafata de 6 ha. si 8300 m.p. situat în extravilan, si terenul în suprafata de 3400 m.p. situat în intravilan;

-sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale dupa defunctul D. D. decedat la data de 07.05.2002, în care sunt aratati mostenitorii acestui defunct, iar în privinta masei succesorale este indicata o locuinta cu valoare de asigurare în cuantum de 117.700.000 lei ROL, teren de constructie în suprafata de 1021 m.p. si teren arabil în suprafata de 65.455 m.p., totul situat în com. B., jud. CL;

-depozitia martorului M. G. care are ca defunctul D. D. cu ultimul domiciliu în com. B., jud. CL, nu a avut alti copii în afara celor trei mostenitori indicati în cererea formulata de reclamantul D. G. mai sus aratata, iar averea lasata de acest defunct este compusa din casa de locuit si teren aferent, si din teren intravilan si extravilan;

-certificatul de deces privitor la defunctul D. D. decedat la data de 07.05.2002;

-certificatul de deces privitor la defunctul D. A. decedat la data de 04.05.2004;

-certificate de nastere si acte de identitate privitoare la reclamanti si la martorul M. G.;

-declaratiile autentice prin care reclamantii arata ca au acceptat succesiunea tatalui lor, si martorul M. G. arata ca D. D. a fost cunoscut si sub numele de B. D.;

-adeverinta nr. 69 eliberata la data de 11.01.2005 de Consiliul Local B. prin care se confirma faptul ca D. D. este înscris în evidentele acestei institutii cu una casa de locuit si terenul aferent în suprafata de 3400 m.p., precum si cu terenul în suprafata de 6 ha. si 8300 m.p. din care 1 ha. situat în extravilan, conform Titlului de proprietate nr. X1;

-certificat fiscal privitor la rolul fiscal al defunctului D. D.;

-Titlul de proprietate nr. X1, din care rezulta ca s-a reconstituit în favoarea lui D. I. D. dreptul de proprietate asupra terenul în suprafata de 8 ha. si 8000 m.p. situat în com. B., satul B., jud. CL,

-încheierea finala data în sedinta din data de 06.04.2005 în care se arata ca masa succesorala lasata de defunctul D. D. este compusa din terenul în suprafata de 7 ha si 700 m.p. înscris în cea înscrisa în Titlul de proprietate nr. X1, iar mostenitorii acestui defunct sunt reclamantii si fratele lor, defunctul D. A., toti în calitate de fii ai defunctului D. D., încheiere care este semnata de reclamanti cu solicitarea de a se elibera certificatul de mostenitor fara nici o obiectiune;

-cetificatul de mostenitor nr. 181 eliberat la data de 06.04.2005 de Notarul Public N. T. prin care a fost dezbatuta succesiunea defunctului D. D., decedat la data de 07.06.2002, care are ca mostenitori pe D. G., B. N. si D. A., si a lasat o masa succesorala formata din terenurile înscrise în Titlul de proprietate nr.X1, cu exceptia terenurilor situate în tarla 18 parcelele 545 si 546, masa sucesorala care a fost stabilita pe baza declaratiilor de mostenitori si a documentelor prezentate;

-chitanta prin care reclamantul D. G. a achitat suma de 6.667.000 lei ROL Notarului Public N. T.;

În cauza a fost administrata proba cu interogatoriul pârâtei si al reclamantilor, precum si proba cu depozitiilor martorilor I. D., D. T. si N. I., însa aceste probe vor fi înlaturate din ansanblul probelor administate în cauza pe considerentul ca prin continutul lor nu sunt utile pentru solutionarea cauzei.

Apreciind asupra probelor administrate în cauza instanta constata ca actiunea formulata de reclamantii D. G. si B. N. în contradictoriu cu pârâta D. I. nu este întemeiata si pe cale de consecinta urmeaza sa o respinga în temeiul art. 723 al. 1 din C.pr.civ., precum si pentru considerentele ce vor fi aratate în continuare.

Aceasta actiune civila nu este întemeiata în privinta capatului de cerere privitor la constatatrea simulatiei sub forma prin care D. D. a vândut lui D. A. terenul în suprafata de 16.301,23 m.p situat în com. B., jud. CL, tarla 18 parcelele 545 si 546, cu nr. cadastral provizoriu 127, pentru un pret de 20.000.000 lei ROL, pentru faptul ca în cauza nu sunt întrunite conditiile necesare pentru a fi admisibila o actiune în constarea simulatiei, respectiv existenta unui act secret care sa fi fost încheiat de partile cocontractante concomitent cu contractul mai su aratat, ori anterior acestui contract.

Aceasta concluzie se impune ca urmare a faptului ca din probele administrate în cauza nu a rezultat ca cocontractantii D. D. si D. A. au încheiat si un alt contract referitor la terenul indicat în contractul de vânzare-cumparare aratat la alineatul precedent.

Totodata aceasta actiune nu este întemeiata în privinta capatului de cerere prin care reclamantii solicita constatarea simulatiei în privinta contractului în litigiu si pentru faptul ca acest contract de vânzare-cumparare nu poate fi considerat ca fiind un contract deghizat de donatie pentru faptul ca pretul convenit de cocontractanti ar fi un pret infim, doar pentru faptul ca este inferior preturilor indicate în ofertele de vânzare aratate în ziarul ale carui exemplare au fost administrate de reclamanti în cauza,.

Criteriul propus de recalamanti pentru a fi calificat ca fiind derizoriu pretul convenit de partile cocontractante din contractul în litigiu, respectiv ofertele de vânzare din jurnalele de publicitate, nu poate fi considerat unul obiectiv, pentru ca aceste oferte sunt totdeauna foarte ridicate datorita interesului urmarit de vânzatori pentru a obtine un pret cât mai bun în urma negocierilor, însa pretul corect, si pe cale de consecinta sincer si serios, este cel la care se vinde efectiv bunuri din aceasi categorie si cu o calitate asemanatoare ori apropiata, un astfel de pret fiind cel aratat în alte contracte de vânzare-cumparare.

Prin urmare comparând preturile din celelalte contracte administrate în cauza privitoare la vânzarea-cumpararea de terenuri situate în intravilanul com. B., jud. Calarasi, încheiate în aceeasi perioada cu contractul în litigiu, instanta constata ca pretul stabilit în acest din urma contract nu este infim, ci dimpotriva este chiar superior raportului pret/m.p. din celelalte contracte.

Faptul ca reclamantii considera ca pretul terenului vândut de autorl D. D. lui D. A. prin contractul în litigiu nu ar fi fost încasat de vânzator, astfel cum acesta a declarat cu ocazia încheierii contractului în fata notarului public, nu constituie o cauza care sa îndrituiasca pe reclamanti sa solicite a se constata ca contractul de vânzare-cumparare în litigiu este în realitate un contract deghizat de donatie, ci ofera reclamantilor numai posibilitatea ca dupa decesul autorului D. D., acestia sa formuleze actiune civila împotriva cumparatorului D. A., sau a mostenitorilor acestuia dupa decesul cumparatorului, pentru plata acestui pret si cuprinderea în masa succesorala lasata de defunctul D. D. a contravalorii pretului în cauza, eventual actualizat la zi functie de indicele inflatiei, desigur cu conditia ca în privinta dreptului la actiune sa nu se fi împlinit de teremenul de prescriptie.

Instanta constata ca actiunea civila de fata nu este întemeiata în privinta capatului de cerere privitor la constatatrea simulatiei sub forma prin care D. D. a vândut lui D. A. terenul în suprafata de 16.301,23 m.p situat în com. B., jud. CL, tarla 18 parcelele 545 si 546, cu nr. cadastral provizoriu 127, pentru un pret de 20.000.000 lei Rol, si pentru faptul ei nu mai pot invoca în prezent dispozitiile art. 751 din C.civ..

Aceasta concluzie se impune deoarece în cazul în care reclamantii considera contractul în litigiu ca fiind un contract deghizat de donatie în cauza sunt incidente prin analogie dispozitiile art. 1167 din C.civ. potrivit cu care confirmarea sau ratificarea, ori executarea voluntara a unei donatiuni, facuta dupa în forma si termenul prevazute de lege, înlatura dreptul la actiune pentru a se constata nulitatea absoluta a unui contract de donatie pentru considerentul ca a fost încheiat cu nesocotirea dispozitiilor art. 841 teza a-III-a din C.civ. privitoare la rezerva succesorala a descendentilor unui defunct atunci când numarul acestor descendenti este de trei sau mai mare.

În cauza de fata instanta constata ca reclamantii au înteles sa confirme si sa ratifice ei însisi contractul în litigiu implicit, ca urmare a faptului ca au fost de acord fara nici o obiectie cu componenta masei succesorale lasata de defunctul D. D., masa din care nu face parte terenul din contractul în litigiu, si au solicitat sa fie emis certificatul mostenitor, astfel cum rezulta din încheierea finala data de Notarul Public N. T. la data de 06.04.2005, în temeiul careia a fost emis certificatul de mostenitor privitor la dezbaterea succesiunii defunctului D. D., încheierea fiind semnata de reclamanti personal si are valoare de înscris autentic, deci sunt îndeplinite conditiile de validitate prevazute de art. 800 si urmatoarele din C.cvi., respectiv conditiile despre legiuitorul face vorbire în art. 1167 din C.civ..

În privinta capetelor de cere prin care reclamantii solicita sa fie obligata pârâta D. I. sa raporteze la masa succesorala lasata de defunctul D. I. D., partial în natura, partial în echivalent banesc, terenul în suprafata de 16.301,23 m.p., situat în intravilanul com. B., jud. CL, cu nr. cadastral provizoriu 127, efectuarea partajului succesoral de pe urma defunctului D. I. D. si cu luarea în considerare a terenului în suprafata de 16301,23 m.p. situat în com. B., jud. CL, cu nr. cadastral provizoriu 127, si obligarea pârâtei D. I. la plata cheltuielilor de judecata pe care pârâtii le vor face pentru purtarea procesului civil de fata, instanta constata ca sunt neîntemeiate.

Aceasta concluzie se impune ca urmare a faptului ca instanta a constatat pentru considerentele ce au fost expuse mai sus ca contractul în litigiu a fost încheiat cu respectarea conditiilor de validitate, astfel ca terenul în litigiu nu poate fi adus la masa succesorala mai sus indicata si nici nu poate face obiectul partajului succesoral în discutie pentru ca nu s-a aflat în patrimonial defunctului D. D. la data decesului acestuia.

Totodata instanta constata ca pârâta nu a cazut în pretentiile reclamantilor astfel ca nu este posibila obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecata pe care pârâtii le vor face pentru purtarea procesului civil de fata, în cauza nefiind incidente dispozitiile art. 274 din C.pr.civ. în privinta pârâtei.

Ca atare instanta constata ca prin promovarea actiunii civile de fata reclamantii urmaresc sa obtina aducerea la masa succesorala lasata de defunctul D. D. a terenului ce face obiectul contractului în litigiu nu datorita faptului ca acestui contract îi liseste vreuna dintre conditiile de validitate prevazute de art. 1295 si urmatoarele din C.civ., ori pentru ca a fost încheiat cu nesocotirea dispozitiilor art. 841 teza a-III-a din C.civ., ci doar pentru a obtine o parte din pretul încasat de pârâta prin vinderea unei parti din acest teren, fiind de notorietate ca între timp pretului terenului a crescut deosebit de mult, scop care conduce la concluzia ca reclamantii si-au exercitat cu reacredinta dreptul de a sesiza instanta cu actiunea civila de fata, deci au nesocotit dispozitiile art. 723 al. 1 din C.pr.civ., si o asemenea nesocotire se sanctioneaza cu respingerea actiunii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

H O T A R A S T E

Respinge actiunea formulata de reclamantii D. G. si B. N., împotriva pârâtei D. I.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Tags: actiune in constatare

Actiune in constatare.Hotarare care sa tina loc de act autentic de vanzare-cumparare.Invocate exceptia lipsei calitatii procesuale active.Exceptia nulitatii absolute a pretinsei vanzari-cumparari, prescriptia dreptului material la actiune

Prin actiunea inregistratat la data de 18.12.2006 pe rolul Judecatoriei Fi sub nr. 1661/229/2006 , reclamanta SC D SRL a solicitat in contradictoriu cu parata D M sa se pronunte o hotarare judecatoreasca prin care sa se constate ca la data de 9.10.2001 a dobandit dreptul de proprietate asupra unui teren arabil in suprafata de 16,50 ha , situat pe raza comunei S , jud Ialomita , hotarare care sa tina loc de act autentic de vanzare – cumparare .

Prin sentinta civila nr. 451/23.03.2007 instanta a respins exceptiile invocate de parata , a luat act de renuntarea paratei la exceptia de necompetenta materiala a instantei si cea a netimbararii cererii , iar pe fond a respins cererea ca neintemeiata .

Impotriva acesteia a fomulat recurs reclamanta , cererea ce a format obiectul dosarului 1661/229/2006 ( nr format vechi 1269/2007 ) .

Prin decizia civila nr. 506 R / 9.07.2007 , T I a admis apelul formulat de reclamanta impotriva sentintei Judecatoriei F si a trimis cauza spre competenta solutionare la TI.

In acest sens cauza a fost inregistrata la data de 20.07.2007 sub nr de dosar 2475 / 98/2008 ( nr format vechi 848 / com / 2007 ) .

Prin sentinta civila nr. 935 F / 22.11.2007 , T I a respins exceptia invocata de parata privind prescrierea dreptului material la actiune si a constatat intervenita vanzarea – cumpararea terenului arabil extravilan in suprafata de 16,50 ha situat pe raza comunei S , jud Ialomita , cu obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata .

Impotriva acesteia a declarat apel parata , cauza inregistrata pe rolul Curtii de Apel Bucuresti sub acelasi numar ( nr format vechi 165/ 2008 ) .

Prin decizia comerciala nr. 127 / 7.03.2008 , Curtea de Apel Bucuresti a respins ca nefondat apelul declarat de parata .

Si impotriva acesteia , parata a formulat recurs , cauza inregistrata pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie la data de 9.05.2008 sub nr unic de dosar 2475/98/2007 .

Prin decizia comerciala nr. 880 / 17.03.2009 , Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul declarat de parata D M impotriva deciziei comerciale 127 / 2008 a Curtii de Apel Bucuresti si impotriva sentintei comerciale nr. 935 / F / 20.11.2007 a T I , pe care le –a desfiintat si a trimis cauza spre rejudecare la Judecatoria Slobozia .

In motivarea deciziei luate , Inalta Curte de Casatie si Justitie , a precizat avand in vedere obiectul material al cererii de chemare in judecata , competenta de solutionare a cauzei apartine Judecatoriei si nu Tribunalului .

Totodata , curtea a aratat ca odata cu rejudecarea fondului cauzei instanta comptenta va analiza toate apararile pe care partile inteleg sa le invoce in sustinerea pozitiilor lor procesuale , fiind cercetate si celelalte exceptii invocate de parata .

Astfel , cauza a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei S , la data de 8.04.2009 sub numar unic de dosar 2111/312/2009 , cu prim termen de judecata la data de 13.05.2009 .

La termenul din data de 13.05..2009 , prin cerere scrisa din partea paratei au fost reiterate exceptia nulitatii pretinsei promisiuni de vanzare – cumparare a terenului in suprafata de 16,5 ha , exceptia prescriptiei dreptului material la actiune , exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei .

De asemenea , instanta avand in vedere ca societatea se afla in procedura de reorganizare si faliment a dispus a se emite adresa catre ORC Ialomita pentru a comunica situatia juridica a societatii si implicit numele lichidatorului .

Analizand actele si lucrarile dosarului , instanta retine urmatoarele :

Prin cererea initiala inregistrata pe rolul Judecatoriei F , reclamanta SC D SRL a solicitat in contradictoriu cu parata D M sa se constate ca la data de 9 oct 2001 , a dobandit dreptul de proprietate asupra unui teren in suprafata de 16,50 ha situat pe raza localitatii S , jud Ialomita , amplasat in tarlaua 232/ 7 ,parcela 12, avand ca vecinatati : la N – De 232/6 , la E – mostenitorii M O , la S – De 232 / 8 si la V – mostenitorii D S .

In motivarea cererii , reclamanta arata ca la data de 9.oct 2001 , a convenit cu paratul D S C sa le vanda suprafata de 10 ha teren , stabilindu – se ca pret suma de 10 mil lei / ha .

Se arata ca la acea data a fost platita vanzatorului si prima rata din pret, vanzarea fiind inregistrata la Primaria S sub nr. 4094 / 2001 .

Ulterior , arata reclamanta , dupa ce a fost primit titlul de proprietate pe nume propriu ca mostenitor al lui V I , s –a convenit sa se vanda suprafata de 16 , 50 ha , in locul celor 10 ha, pretul fiind acelasi .

In aceste conditii, a achitat , in rate suma solicitata de x lei , atat vanzatorului cat si sotiei acestuia , la decesul vanzatorului .

Din certificatul de mostenitor , rezulta ca mostenitoare a vanzatorului pentru suprafata de teren vanduta este parata – sotie supravietuitoare .

De la cumpararea acestuia , arata reclamanta a stapanit terenul in mod public , netulburat si sub nume de proprietar .

Desi a incercat perfectarea contractului de vanzare – cumparare in forma autentificata , parata a refuzat prezentarea la notariat , considerand ca suma acordata reprezinta contravaloarea arendei pentru suprafata de 16,50 ha .

Prin inscrisul sub semnatura privata intitulat „Oferta de vanzare „ inregistrat la Primaria S, numitul D C , a vindut reclamantei suprafata de 10 ha teren arabil extravilan din totalul de 20,025 ha , conform identificarii din inscris si in baza primul titlu de proprietate .

Din datele inscrise in oferta de vanzare – rezulta vointa numitului D C de a vinde suprafata de 10 ha teren arabil , identificat in inscris , fara insa a se arata o data certa pana la care sa se efectueze perfectarea contractului de vanzare – cumparare cu respectarea formalitatii ad validitatem si ad solemnitatem .

Promisiunea bilaterala (sinalagmatica) de vânzare-cumparare este contractul prin care partile se obliga sa încheie în viitor un contract translativ de proprietate si care, ar putea contine clauze cu privire la predarea bunului si plata pretului, clauze specifice contractului de vânzare-cumparare, dar pe care partile promisiunii le stipuleaza si, uneori, chiar le executa, anticipat.

Aceasta promisiune cuprinde consimtamântul ferm si neafectat de modalitati, al ambelor parti – promitentul-vânzator si promitentul-cumparator – de a încheia în viitor un contract translativ de proprietate, data la care, în mod necesar va fi exprimat un nou consimtamânt, si care, la rândul lui, va putea sau nu fi afectat de modalitati. Cu alte cuvinte, consimtamântul dat în aceasta promisiune nu este susceptibil de a transfera proprietatea.

Obiectul acestei promisiuni îl constituie chiar contractul translativ de proprietate, ce se va încheia în viitor pe baza unui nou consimtamânt exprimat în acest sens.

Cauza acestei promisiuni reprezinta contraprestatia urmarita de parti, si anume, executarea de catre fiecare promitent a obligatiei de a face – de a încheia în viitor un contract translativ de proprietate.

În principiu, instanta poate sa pronunte o hotarâre care sa tina loc de act autentic prin care sa suplineasca consimtamântul uneia din parti la încheierea actului de vânzare în forma autentica, si, ca atare, este necesar ca toate celelalte conditii necesare încheierii contractului de vânzare-cumparare sa fie îndeplinite.

În cazul promisiunii bilaterale de vânzare-cumparare, daca acele clauze anticipatorii au fost executate de parti, instanta are posibilitatea sa pronunte, în baza art.1073 si 1077 cod civil, o hotarâre care sa tina loc de act autentic de vânzare-cumparare.

Doua conditii sunt esentiale acestei posibilitati: a) antecontractul sa aiba îndeplinite cerintele generale de valabilitate a actelor juridice prevazute de art.948 cod civil; b) bunul a carei vânzare a fost promisa sa se afle în patrimoniul vânzatorului promitent si sa nu existe alte impedimente legale.

In ceea ce priveste cererea de chemare in judecata , reclamanta a solicitat pronuntarea unei hotarari de vanzare – cumparare cu privire la o alta suprafata , folosindu – se in dovedirea intentiei de instrainare de inscrisul mai sus amintit si care urmeaza a fi coroborat cu primul titlu de proprietate si nu al celui de – al doilea titlu de proprietate .

In acest sens , instanta va avea in vedere ca vointa reala a vanzatorului a fost de instrainare a suprafetei de 10 ha aferent unui alt titlul de proprietate si nu vanzarea unui lot compact de 16, 50 ha aferent unui alt titlul de proprietate eliberat la data de 7.02.2002 la circa 5 zile dupa incheierea contractului de arenda .

Instanta nu va putea retine sustinerea reclamantei cu privire la intocmirea contractului de arenda in vederea justificarii folosirii terenului , atata timp cat , asa cum se precizeaza , acesta achizitionasera terenul , intrand in stapainirea de fapt si de drept a acestuia .

In aceste conditii , avand in vedere obiectul cererii de chemare in judecata instanta va lua act de faptul ca ceea ce nu s –a cerut nu poate fi acordat , dat fiind aplicarea principiului disponibilitatii si obligativitatii instantei de a se pronunta pe ceea ce s –a cerut .

In ceea ce priveste exceptia lipsei caliatatii procesuale active a reclamantei , instanta va respinge exceptia ca neintemeiata , motivat de faptul ca in cauza , calitatea reclamantei este justificata , aceasta decurgand din inscrisul sub semnatura privata intitulat Oferta de Vanzare si care are caracterul unui inceput de dovada scrisa , constituind in fapt o creanta pe care acesta doreste sa si – o indestuleze.

Pe de alta parte , parata nu a invocat decat faptul ca vointa reala de instrainare a fost de 10 ha , si nu pentru cea de 16,50 ha pentru care a fost depusa cauza pendinte judecatii .

Raportat la sustinerea paratei , ca inscrisurile reprezentand „ chitante „ – dispozitii de plata , nu poarta stampila societatii , ci doar o semnatura , instanta va avea in vedere faptul ca , aceste inscrisuri au fost semnate de asociatul unic – administrator al reclamantei , neputand fi facute discutii cu privire la verificitatea sumelor primite, mai mult cu cat acestea au fost inregistrate in evidenta contabila conform notelor de receptie.

Cu privire la exceptia nuliatii absolute a chitantelor sub semnatura privata intocmite de reclamanta pentru lipsa formei autentice , notariale impuse de lege , instanta va respinge exceptia ca neintemeiata , intrucat inscrisurile sub semnatura privata constituie un inceput de dovada scrisa pana la proba contrara , proba ce poate fi facuta in temeiul art 1169 c . civ .

Mai mult , parata recunoaste primirea sumelor din partea paratei , insa categoria acestora fiind aceea de plata a contravalorii arendei pe teren si nu pret al terenului .

Instanta insa va admite exceptia prescriptiei dreptului material al reclamantei , invocata de parata , motivat de faptul ca, in cauza pendinte judecatii cursul prescriptiei generale de drept comun prevazuta de art 3 alin 1 din Decretul 167 / 1958 privind prescriptia extinctiva .

Prescriptia extinctiva sanctioneaza pasivitatea titularului unui drept , adica tocmai neexercitarea dreptului inlauntrul termenului legal . Termenele de prescriptie se infatiseaza astfel ca limite ale exercitiului normal al dreptului la actiune .

Principiul in aceasta materie este acela ca „ prescriptia incepe sa curga de la data cand se naste dreptul la actiune sau dreptul de a cere executarea silita „

Potrivit art 7 alin 1 din acelasi act , prescriptia incepe sa curga de la data cand se naste dreptul al actiune , iar potrivit art 7 alin 2 din acelasi act , se prevede ca in obligatiile , al caror termen de executare nu este stabilit , prescriptia incepe sa curga de la data nasterii raportului de drept , aspect ce poate identificat – intrucat asa cum se poate observa din inscrisul sub semnatura privata ( fila 6 ) , nu prezinta o data certa pana la care sa se intocmeasca in forma autentica contractul de vanzare – cumparare .

Mai mult , potrivit art 16 din Decretul 168 / 1958 , cazurile de intrerupere a prescriptiei extinctive sunt limitativ prevazut de textul indicat .

Instanta nu poate retine ca termen al intreruperii prescriptiei , folosirea terenului si compoartarea acestuia ca un bun proprietar , motivat de faptul ca suportarea darilor si obligatiilor decurgand din dreptul de proprietatea asupra terenului au fost achitate de parata .

De asemenea , nu poate fi retinuta ca termen al intereruperii prescriptiei dreptului la actiune , dobandirea calitatii de mostenitor al paratei abia in august 2005 , conform certificatului de mostenitor depus la dosar motivat de faptul ca potrivit art 731 c . civ „ Creditorii pot ei sa ceara punerea de peceti in virtutea unui titlu executoriu sau a unei permisiuni judecatoresti „ coroborat cu art 974 c. civ „ creditorii pot exercita drepturile si actiunile debitorului lor , afara de acelea care ii sunt exclusiv persoanle „

In aceasta situatie , instanta are in vedere faptul ca reclamanta avea posibilitatea legala de a actiona in judecata pe parata in vederea indestularii creantei pana la data de 9 oct 2004 , si nu la sfarsitul anului 2006 . Avand in vedere considerentele mai sus expuse , instanta a respins exceptiile lipsei calitatii procesuale active a reclamantei si exceptia nulitatii absolute a pretinsei promisiuni de vanzare – cumparare , si va admite exceptia prescriptiei dreptului material la actiune invocata de parata si pe cale de consecinta va respinge cererea reclamantei ca urmare a constatarii prescrierii dreptului material la actiune .

Tags: actiune in constatare

Actiune în constatare

Dosar nr.393/179/2009

Domeniu alocat : fond funciar

Tip speta : sentinta civila

Data spetei : s.c. nr. 891/30.10.2009

Titlu: actiune în constatare

Prin cererea adresata Judecatoriei Babadag, înregistrata sub nr. 393/179/2009 reclamantul G.I. a chemat în judecata pe pârâtii P.S., D.Gh. , Comisia locala de fond funciar Beidaud si Comisia judeteana de fond funciar Tulcea pentru ca pe cale de hotarâre judecatoreasca sa se dispuna:

= nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate nr. 30071 emis la data de 12 martie 1994 de Comisia judeteana Tulcea pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 10 ha teren pe numele de D.Gh., P.S. si G.I.;

= obligarea celor doua comisii de fiind funciar sa-i reconstituie reclamantului dreptul de proprietate pentru suprafata de 10 ha teren arabil de pe urma defunctului G.H.;

= obligarea pârâtei Comisia Judeteana de fond funciar Tulcea sa emita Titlu de proprietate pe numele de G.I. în calitate de unic mostenitor al defunctului G.H. cu privire la suprafata de 10 ha teren prin reconstituirea dreptului de proprietate pe teritoriul satului Sarighiol de Deal comuna Beidaud judetul Tulcea.

S-a motivat ca în baza art. 8 si 9 din Legea 18/1991, în forma sa initiala, a introdusa cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra pamântului de pe urma tatalui sau G.H. pentru suprafata de 10 ha teren situat pe raza satului Sarighiol de Deal, care a fost adus în CAP, cu precizarea ca acest imobil a fost dobândit de autorul sau de la statul Român în baza contractului de vânzare cumparare nr.104/6.03.1948.

Cu ocazia emiterii titlului de proprietate nr. 30071/12.03.1994 pentru cele 10 ha din care 9 ha si 4000 m.p. în extravilan si 6000 m.p. intravilan, Comisia Judeteana de fond funciar Tulcea si Comisia Locala de fond funciar Beidaud în mod nelegal i-au înscris în acest titlu pe pârâtii D.Gh. si P.S. cu toate cu acestia nu sunt fii defunctului G.H. si nu au calitatea de mostenitori care sa-i îndreptateasca la reconstituirea dreptului de proprietate asa cum prevad disp. art. 8 alin.2 din Legea 18/ 1991 precum si prevederile art. 650, 659, 669 cod civil.

Reconstituirea dreptului de proprietate trebuia facuta de pe urma defunctului G.H. numai pe numele mostenitorului legal G.I. si nu pe numele altor persoane fizice straine de mostenirea lasata.

În drept au fost invocate disp. art. 8-9 din Legea 18/1991, art. 650, 659, si 669 cod civil si ale Titlului V art. III alin.1 lit.a si i din Legea 247/1995.

S-au atasat în copie titlul de proprietate nr. 30071/12.03.1994 emis de Comisia Judeteana Tulcea pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, contractul de vânzare cumparare autentificat sub nr. 149/8.03.1948 la Tribunalul judetean Tulcea si adeverinta nr. 186/28.01.2009 a Primariei comunei Beidaud.

La data de 2.04.2009 a formulat întâmpinare numita D.E. solicitând respingerea actiunii introduse de reclamant ca nefondata.

A aratat ca pârâtul D.Gh. a fost sotul sau si a decedat la data de 6.05.2005.

Autorul lui D.Gh., G.H. a trait în concubinaj cu D.S. si din relatiile întretinute cu aceasta a rezultat cel dintâi.

D.S. au fost casatorita înainte si avea un fiu în momentul în care a început relatiile de concubinaj cu G.H. pe nume P.S..

Prin declaratia autentificata sub nr. 799/21.02.2006 reclamantul a recunoscut în fata notarului ca ” D.Gh. era fratele sau si a avut ca parinti naturali pe G.H. si D.S. care nu erau casatoriti legitimi”.

Dupa aparitia Legii 18/1991 D.Gh. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la suprafata totala de 15 ha teren care a apartinut lui G.H., iar aceasta suprafata s-a aflat în mod constant în exploatarea fostului ei sot, iar în prezent este administrata de catre ea.

S-au atasat în copie certificat de deces privind pe D.Gh., certificatul de casatorie al lui D.E. cu D.Gh., declaratia data la BNP D.Gh. – din comuna Mihai Kogalniceanu Jud. Constanta de catre G.I. si chitantele de plata a impozitului pe teren nr. 3839024/4.08.2004, 4678614/6.01.2009, 2927008/14.10.2008, 2927009/14.10.2008 si 2925827/2.10.2007.

Având în vedere sustinerile din întâmpinare dovedite cu înscrisuri, prin încheierea din 5.05.2009 s-a dispus introducerea în cauza în calitate de pârâta a numitei D.E. în locul defunctului D.Gh..

La data de 26.05.2009 reclamantul G.I. si-a completat cererea introductiva solicitând ca prin hotarârea ce se va pronunta sa se constate nulitatea absoluta totala si a titlului de proprietate nr. 100118/1.09.2008 emis pe numele lui D.Gh. pentru suprafata de 5 ha teren arabil situat în extravilanul comunei Beidaud Jud. Tulcea.

Si sa fie obligata pârâta Comisia Judeteana Tulcea de fond funciar sa emita un nou titlu de proprietate cu privire la aceasta suprafata numai pe numele sau în calitate de unic mostenitor al defunctului G.H..

Motivele cererii completatoare sunt similare cu cele ale actiunii introduse initial, învederându-se ca reclamantul era singurul îndreptatit la reconstituirea dreptului de proprietate si cu privire la suprafata de 5 ha teren deoarece este unicul mostenitor al lui G.H..

La aceiasi data pârâta D.E. a formulat cerere reconventionala solicitând ca pe cale de hotarâre judecatoreasca sa se constate nulitatea absoluta partiala a Titlului de Proprietate nr. 30071 emis la data de 12.03.1994 de Comisia Judeteana Tulcea de fond funciar în sensul radierii numelui si prenumelui pârâtilor G.I.si P.S. si obligarea celor doua comisii de foind funciar sa-i reconstituie dreptul de proprietate asupra suprafetei de 10 ha teren situat în extravilanul localitatii Sarighiol de Deal prin emiterea titlului numai pe numele sau, în calitate de unica mostenitoare a autorului D.Gh. care a fost fiul defunctului G.H..

S-a motivat ca reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor indicate de catre reclamant s-a facut numai ca urmare a cererii formulate de catre sotul ei D.Gh.. Acesta i-a mentionat si pe pârâtii P.S. si G.I. fara ca acestia sa efectueze demersuri în sensul reconstituirii dreptului de proprietate si fara sa semneze cererea contrar dispozitiilor art. 11 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 18/1991 aprobat prin H.G. nr. 890/4. august 2005.

Prin urmare se va constata ca neefectuând demersuri în conformitate cu dispozitiile legii fondului funciar cei doi pârâti G.I. si P.S. nu erau îndreptatiti sa figureze în calitate de titulari cu privire la suprafata de 10 ha teren arabil si se impune a se constata nulitatea absoluta partiala a titlului astfel emis.

În drept au fost invocate disp. art. III pct.1 lit.a si 2 din Legea 169/1997 cu referire la Legea 18/1991 si ale art. 119 – 120 cod pr.civila.

S-a atasat în copie titlul de proprietate nr. 30071/12.03.1994 emis de Comisia Judeteana Tulcea de fond funciar.

În cauza au fost administrate probatorii prin înscrisuri, s-au luat interogatorii reclamantului G.I. si pârâtei reconveniente D.E. si au fost audiati martorii B.I. propus de reclamant si C.S. si G.N. propus de catre pârât.

Procedând la judecarea cauzei instanta retine ca din materialul probator administrat rezulta ca autorul pârâtei reconveniente a fost conceput din relatiile de concubinaj întretinute de G.H. cu D.S., fapt recunoscut chiar de catre reclamant prin declaratia autentificata sub nr. 799/21.02.2006 la BNP D.Gh. din Comuna Mihail Kogalniceanu jud. Constanta.

Din examinarea registrului agricol al localitatii Sarighiol de Deal rezulta ca la pozitia nr. 158 figureaza G.H. ” capul gospodariei” alaturi de D.S., sotie, D.Gh., ” fiu”, D.E.-nora, D.C. – nepoata si D.M. – nepoata .

Conform art. 57 alin.2 din codul familiei recunoasterea paternitatii copilului din afara casatoriei se face prin declaratie la serviciul de stare civila, fie odata cu înregistrarea nasterii, fie dupa aceasta data; recunoasterea poate fi facuta si prin înscris autentic sau prin testament.

Ori în cauza declaratia data de G.H. cu privire la componenta familiei, înscrisa în registrul agricol în care s-a facut mentiunea ca D.Gh. are calitatea de fiu echivaleaza cu recunoasterea voluntara a paternitatii autorului pârâtei reconveniente prin înscris autentic.

Ca urmare, D.Gh. era îndreptatit sa solicite reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la suprafetele de teren care au apartinut tatalui sau G.H..

Din examinarea documentatiei transmise de Comisia Judeteana de fond funciar prin adresele nr. FF 826/8.04.2009 si FF nr. 1545/13.07.2009, rezulta ca cel care a facut demersuri pentru reconstituirea dreptului de proprietate a fost în exclusivitate autorul pârâtei reconveniente.

Astfel, lecturarea cereri nr. 117 prin care s-a solicitat împroprietarirea cu suprafata de 10 ha teren depusa la Primaria Beidaud la data de 5.03.1991 si înregistrata sub nr. 150, releva ca în formularul tipizat au fost trecuti alaturi de D.Gh. si G.I. si P.S., însa cererea este semnata numai de autorul pârâtei reconvenient.

Ori, potrivit art. 11 din Legea 18/1991 stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere. In conformitate cu art. 13 din HG nr. 131/1991, în vigoare în momentul în care partile au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate potrivit Legii 18/1991 de pe urma lui G.H., potrivit prevederilor art.1 stabilirea dreptului de proprietate se facea numai la cerere, formulata de fiecare persoana îndreptatita. In text se arata în mod expres ca atunci când sunt mai mulsi mostenitori cererea se poate se poate face si în comun, fiecare dintre ei semnând-o.

În ce priveste cererea cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 5 ha teren, înregistrata sub nr. 83/22 ianuarie 1998 aceasta este formulata numai de catre D.Gh. care o si semneaza la rubrica corespunzatoare.

Raspunsurile date la interogatorii de catre reclamant confirma de altfel sustinerile pârâtei reconvenient, relevându-se ca cel care a facut demersuri pentru recuperarea averii imobiliare lasata de G.H. a fost D.Gh.. Tot acesta din urma, dupa cum reiese din declaratiile martorilor G.N. si C.S. a gospodarit împreuna cu defunctul, la întretinut pe acesta, la înmormântat si a facut si toate pomenile ulterioare.

În ce-l priveste pe reclamant acesta prin martorul propus B.I. nu a reusit sa faca dovada ca la mandatat pe D.Gh. sa formuleze în numele sau cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului.

Din materialul probator administrat rezulta ca pârâtul P.S. era fiul lui nelegitim al lui G.H., fiind conceput din relatiile întretinute de D.S. cu un alta barbat si ca atare acesta nu are vocatie la mostenirea lasata de tatal reclamantului.

G.I. în schimb desi este fiul natural al defunctului G.H., prin nesemnarea vreunei cererii de împroprietarire nu a dovedit ca a acceptat mostenirea ramasa de pe urma tatalui sau conform art. 12 din Legea 18/1991.

În conformitate cu art. III alin.1 sunt lovite de nulitate absoluta actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în favoarea persoanelor care nu erau îndreptatite potrivit legii la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum ar fi cele în favoarea unor persoane care nu au avut niciodata teren în proprietate predat la cooperativele agricol de productie sau la stat sau care nu au mostenit asemenea terenuri.

Prin urmare în mod eronat în Titlul de Proprietate nr. 30071 emis la data de 12.03.1994 de Comisia Judeteana Tulcea de fond funciar pentru suprafata de 10 ha teren au fost trecuti alaturi de D.Gh. si P.S. si G.I..

Pentru aceste considerente instanta va respinge actiunea principala ca nefondata si va admite cererea reconventionala formulata de Divi Elena.

Ca o consecinta va constata nulitatea absoluta partiala a Titlului de Proprietate nr. 30071 emis la data de 12.03.1994 de Comisia judeteana Tulcea de fond funciar.

Se va dispune asadar radierea numelui si prenumelui reclamantului pârât G.I. si a pârâtului Paris Stere din actul sus mentionat.

Pârâta Comisia judeteana Tulcea de fond funciar urmeaza a fi obligata sa emita un nou titlu de proprietate pentru suprafata de 10 ha teren arabil situat în sat Sarighiol de Deal numai pe numele pârâtei reconveniente D.E..

Tags: actiune in constatare

Actiune în constatare

Dosar nr.266/179/2009

Domeniu alocat : vanzari-cumparari

Tip speta : sentinta civila

Data spetei : s.c. nr. 382/28.04.2009

Titlu: actiune în constatare

Prin cererea adresata Judecatoriei Babadag, înregistrata sub nr. 266/179/16.02.2009 reclamanta SC D.A. SRL Tulcea a chemat în judecata pe pârâta U.M. pentru a se pronunta o hotarâre judecatoreasca prin care sa se constate vânzarea cumpararea suprafetei de 3 ha teren individualizat în titlul de proprietate nr. 10497/7.05.1993 teren situat în extravilanul localitatii Fagarasu Nou comuna Topolog jud. Tulcea în valoare de 2.100 lei.

S-a motivat ca prin procura speciala nr. 109/25.07.2006 emisa de BNP M.A.C. din Topolog pârâta l-a împuternicit pe numitul C.M. sa faca toate demersurile pentru vânzarea terenului sus mentionat.

În baza acestui mandat la data de 12 iulie 2007 mandatarul a încheiat antecontractul de vânzare cumparare nr. 920/2007 prin care a promis vânzarea imobilului catre SC D.A. SRL Tulcea.

Desi la momentul încheierii procurii pârâta a primit suma de 2.100 lei reprezentând pretul vânzarii aceasta nu si-a respectat promisiunea si nu a perfectat vânzarea cumpararea în forma autentica. Intre timp U.M. a promis vânzarea terenului catre alte peroane si refuza sa se prezinte la notariat pentru încheierea actului.

În aceasta situatie a devenit necesara introducerea prezentei actiuni.

În drept au fost invocate disp. art. 1294, 1295 si 1074 cod civil.

Pentru dovedirea sustinerilor s-au depus la dosar procura speciala autentificata sub nr. 109/25.07.2006 la BNP M.A.C. din Topolog, antecontractul de vânzare cumparare autentificat sub nr. 920/12.07.2007 la BNP M.M. din Babadag, încheierea nr. 15873/13.07.2007 a Biroului de cadastru si publicitate imobiliara Tulcea si Titlul de Proprietate nr. 10497/7.05.1993 emis de Comisia judeteana Tulcea pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

La data de 3.03.2009 pârâta a formulat întâmpinare, solicitând respingerea actiunii introduse de reclamanta.

A învederat ca înainte de încheierea antecontractului de vânzare cumparare autentificat sub nr. 920/12.07.2007 la BNP M.M. din Babadag de catre C.M., la 10.07.2007 a procedat la revocarea mandatului încredintat acestuia.

Ulterior, a perfectat în forma autentica contractele de vânzare cumparare a celor trei suprafete de teren care compun cele trei 3 ha, înstrainând terenul integral catre SC E.K.W. E.SRL .

Prin urmare nu mai este proprietara bunului si nu mai poate fi adusa la îndeplinire obligatia de executare în natura.

În drept au fost invocate disp. art. 114 cod pr.civila si ale art. 1073 – 1077 cod civil.

Pentru dovedirea sustinerilor s-au atasat în copie certificatul nr. 53450/10.07.2007 emis de Registrul National de Evidenta a Revocarii Procurilor, declaratia autentificata sub nr. 269/10.07.2007 a la BNP M.A.C. din Topolog, încheierea nr. 28491/15 noiembrie 2007 a Biroului de Cadastru si Publicitate Imobiliara Tulcea, extrasul de carte funciara cu privire la suprafata de 10.000 m.p. situata în tarla 19 parcela 177, încheierea nr. 1726/4.02.2008 a Biroului de Cadastru si Publicitate Imobiliara Tulcea, extrasul de carte funciara cu privire la suprafata de 10.000 m.p. situata în tarla 78 parcela 468, încheierea nr. 1727/4.02.2008 a Biroului de Cadastru si Publicitate Imobiliara Tulcea, extrasul de carte funciara cu privire la suprafata de 10.000 m.p. situata în tarla 76 parcela 462/1, contractul de vânzare cumparare autentificat sub nr. 823/7 noiembrie 2007 la BNP M.A.C. din Topolog, contractul de vânzare cumparare autentificat sub nr. 999/18 decembrie 2007 la acelasi birou notarial.

Procedând la judecarea cauzei instanta retine ca prin procura speciala autentificata sub nr. 109/25.07.2006 la BNP M.A.C. din Topolog, pârâta la împuternicit pe pârâtul C.M. sa înstraineze terenul proprietatea sa în suprafata de 3 ha situat în extravilanul localitatii Fagarasu Nou.

Vazând ca a trecut aproape un an de la data încredintarii un an si mandatarul nu si-a adus la îndeplinire aceasta însarcinare, U.M. la 10.07.2007 s-a prezentat la acelasi Birou notarial si a procedat la revocarea procurii prin declaratia autentificata sub nr. 269 din aceasta data.

În aceiasi zi, la orele 11:21:21 , asa cum rezulta din certificatul nr. 53450 a fost primita conformarea Uniunilor Nationale a Notarilor Publici din România cu privire la înregistrarea în Registrul National de Evidenta a Revocarii Procurilor, a mandatului acordat lui C.M..

Ulterior pârâta a înstrainat în forma autentica suprafata de 3 ha teren catre SC E.K.W. E.SRL , contractele de vânzare cumparare încheiate cu acest prilej fiind intabulate în cartea funciara conform încheierilor nr. 1726/23.01.2008, 1727/23.01.2008, 28491/12.11.2007 emise de Oficiul de Cadastru si publicitate Imobiliara Tulcea.

Potrivit art. 1073 cod civil creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exacta a obligatiei si în caz contrar are dreptul la desdaunare.

Tot astfel, în conformitate cu art. 1077 cod civil, nefiind îndeplinita obligatia de a face, creditorul poate asemenea sa fie autorizat de a o aduce el la îndeplinire cu cheltuiala debitorului .

În speta însa principiul executarii în natura a obligatiilor si a repararii în natura a pagubelor nu este aplicabil deoarece dispozitiile art. 1073 cod civil se interpreteaza în sensul în care o obligatie de a face trebuie executata în natura, în masura în care acest lucru este posibil.

Ori, asa cum reiese din înscrisurile depuse la dosar exista un impediment la îndeplinirea acestei obligatii întrucât bunul nu se mai afla în patrimoniul vânzatoarei promitente, dreptul de proprietate asupra celor 3 ha teren fiind transmis catre SC E.K.W. E.SRL înainte ca C.M. sa încheie antecontractul de vânzare cumparare nr. 920/12.07.2007 prin care a fost propusa vânzarea terenului catre SC D.A.SRL Tulcea.

Din aceste considerente cererea formulata de catre reclamanta va fi respinsa ca nefondata.

Tags: actiune in constatare

Actiune în constatare nulitate absoluta partiala titlu de proprietate

Dosar nr.583/179/2009

Domeniu alocat : actiuni în anulare

Tip speta : sentinta civila

Data spetei : s.c. nr.21/14.01.2009

Titlu: actiune în constatare nulitate absoluta partiala titlu de proprietate

Prin cererea adresata acestei instante la data de 06 martie 2009 si înregistrata sub nr. 335/179/2009, reclamantele I.E. si V.P. au chemat în judecata pe pârâtii B.E., N.A. si R.I.GH. solicitând, pe cale de hotarâre judecatoreasca, sa se dispuna iesirea din indiviziune asupra suprafetei de teren de 7,5 ha situat în extravilanul satului Vasile Alecsandri, comuna Stejaru, judetul Tulcea, identificat în titlul de proprietate nr.794 din 22 aprilie 1993.

În motivarea cererii, reclamantele au aratat ca terenul sus mentionat a apartinut defunctului S.N., iar mostenitori cu vocatie succesorala au ramas cele doua fiice R.M., decedata, si M.S., decedata, ele reclamantele fiind fiicele lui M.S., iar pârâtii sunt descendentii lui R.M.. Cota de 1/2 din teren ce revenea mamei lor urmeaza a fi partajata în doua parti egale, pârâtii urmând a ramâne în indiviziune.

În drept, cererea a fost întemeiata pe dispozitiile art. 728 Cod civil.

La data de 23 aprilie 2009, pârâtii B.E., N.A. si R.I.GH., urmare actiunii de iesire din indiviziune promovata de reclamantele I.E. si V.P., în baza dispozitiilor art.119 cod procedura civila, au formulat cerere reconventionala prin care au solicitat nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate nr.7947 emis la data de 22 aprilie 1993 în baza art.3 din Legea nr.167/1997, care prevede ca sunt lovite de nulitate absoluta, conform dispozitiilor legislatiei civile aplicabile la data încheierii actului juridic, urmatoarele acte emise cu încalcarea prevederilor legii fondului funciar: actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptatite potrivit legii la astfel de reconstituiri sau constituiri.

În motivarea cererii reconventionale, pârâtii- reconvenienti au aratat ca ei considera ca titlul de proprietate nr.7947 a fost emis cu încalcarea legii în favoarea unei persoane, si anume M.S., care nu era îndreptatita la aceasta reconstituire motivat de faptul ca nu avea vocatie succesorala întrucât nu a facut nici un act de acceptare a acestei succesiuni.

Potrivit art.13 alin.(1) din Legea nr.18/1991, calitatea de mostenitor se stabileste pe baza certificatului de mostenitor sau a hotarârii judecatoresti definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezulta acceptarea mostenirii, iar, conform alin.(2) al aceluiasi articol, mostenitorii care nu îsi pot dovedi aceasta calitate, întrucât terenurile nu s-au gasit în circuitul civil sunt socotiti repusi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au apartinut autorilor lor, ei fiind considerati ca au acceptat mostenirea prin cererea pe care o fac comisiei.

Au mai mentionat pârâtii-reconvenienti ca se recunoaste calitatea de mostenitor nu numai persoanelor care au acceptat mostenirea lasata de fostul proprietar, au fost socotiti repusi de drept în terenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine si mostenitorii care nu acceptasera în termenul de optiune succesorala (dar nici nu renuntasera la ea) mostenire lasata de fostul proprietar la data decesului, ei fiind considerati acceptanti prin cererea facuta comisiei constituita conform legii. Invers, mostenitorul acceptant al mostenirii autorului care nu a facut cerere, nu poate pretinde drept de proprietate asupra terenului reconstituit pe numele comostenitorilor sau mostenitorilor subsecventi care au beneficiat de prevederile legii în absenta mostenitorului care nu a cerut comisiei reconstituirea dreptului de proprietate.

Deci, partea este repusa în termenul de acceptare odata cu formularea cererii de restituire în baza Legii nr.18/1991, cerere care are valoare de acceptare a succesiunii, astfel ca doar cel care a facut cerere are drept la mostenire, ceilalti, în speta M.S., neformulând cerere nu si-au reintrat în dreptul de mostenitor.

Au mai aratat pârâtii-reconvenienti ca cererea adresata comisiei are semnificatia de act juridic prin care titularul accepta succesiunea si este totodata un act de dispozitie care ramâne la latitudinea celui îndreptatit la exercitarea prerogativelor conferite de lege, iar neexercitarea dreptului de a cere reconstituirea, nedepunerea cererii atrage pierderea dreptului subiectiv de reconstituire, nu doar a dreptului material la solicitarea reconstituirii si nimanui nu i se poate atribui un drept din oficiu, iar reconstituirea proprietatii private se face doar la cerere, avându-se în vedere legile speciale,.

Astfel, M.S. nu a formulat cerere potrivit dispozitiilor Legii nr.18/1991 pentru reconstituirea suprafetei de 7,5 ha provenita de la autorii S.N. si S.Gh. si, ca atare, nu este îndreptatita la reconstituirea acestei suprafete, titlul de proprietate nr.7947/1993 fiind emis cu încalcarea legii.

Au mai declarat reconvenientii – pârâti ca M.S., prin cererea adresata comisiei nr.254/13.03.1991, a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului de 2,5 ha cu care s-a înscris în GAC Munca în anul 1957 figurând în registru la pozitia 116, eliberându-se astfel titlul de proprietate nr.1394 din 1992 privind aceasta suprafata de teren.

Pentru suprafata de 2,5 ha depus de S.N.Gh. în GAC Munca în anul 1957, figurând la pozitia nr.117/1957, si pentru suprafata de 5 ha depuse de S.N. în GAC Munca în anul 1957, figurând la pozitia 169/1957, au fost înregistrate doua cereri la comisia locala si anume cererea nr.253/13.03.1991 formulata de R.Gh., N.A. si cererea nr.704 din 29.03.1991 formulata de B.E.. Asadar M.S. nu a formulat cerere, atribuindu-i-se din oficiu acest drept de reconstituire a dreptului de proprietate asupra acestei suprafete.

Având în vedere ca titlul de proprietate este emis cu încalcarea legii atribuindu-i un drept unei persoane care nu era îndreptatita, solicita anularea absoluta partiala a titlului nr.7947/1993.

În drept, cererea a fost întemeiata pe dispozitiile art.119-120 cod procedura civila.

În dovedirea cererii, pârâtii-reconvenienti B.E., N.A. si R.I. Gh. au solicitat administrarea probei cu înscrisuri si martori, si au depus la dosar copii de pe urmatoarele înscrisuri: titlul de proprietate nr.7947 din 22.04.1993, adeverinta nr.940 din 08 aprilie 2009 eliberata de Primaria comunei Stejaru, judetul Tulcea, încheierea din 23 aprilie 2009 pronuntata în dosarul nr.335/179/2009 de Judecatoria Babadag, având ca obiect iesire din indiviziune.

La termenul de judecata din data de 07 mai 2009, aparatorul pârâtilor-reconvenienti a solicitat disjungerea cererii reconventionale, având ca obiect constatare nulitate absoluta partiala a titlului de proprietate nr.7947 din 22 aprilie 1993 emis de Comisia judeteana de fond funciar Tulcea, de cererea de iesire din indiviziune si suspendarea acesteia din urma pâna la solutionarea cererii reconventionale, cerere cu care aparatorul reclamantelor – pârâte a fost de acord.

Instanta a admis cererea si a disjuns cererea reconventionala privind constare nulitate absoluta partiala titlu de proprietate de actiunea de iesire din indiviziune, aceasta din urma fiind suspendata în baza art.244 pct.1 Cod procedura civila, în sedinta de judecata din 07 mai 2009, iar cererea reconventionala a format obiectul unui alt dosar nr.583/179/2009 înregistrat la data de 07 mai 2009.

Prin încheierea de sedinta din data de 04 iunie 2009 s-a dispus a se solicita Comisiei judetene de fond funciar Tulcea sa înainteze documentatia care a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr.7947 din 22.04.1993, înscrisuri care au fost comunicate la data de 02.07.2009, respectiv hotarârea nr.182 din 17.02.1993 a Comisiei judetene de fond funciar, adresa nr.1892 din 04.12.1992 emisa de Comisia locala de fond funciar Stejaru, cererea nr.704 din 29.03.1991 formulata de B.E., cererea nr.253 din 13.03.1991 formulata de R.Gh. si N.A., acte de stare civila, declaratiile date pe proprie raspundere.

La data de 05 octombrie 2009, la solicitarea avocatului pârâtei I.E., s-a cerut Comisiei judetene de fond funciar Tulcea sa depuna hotarârea Comisiei locale de fond funciar si referatul privind propunerea acestei institutii catre comisia judeteana de fond funciar referitor la atribuire teren, precum si alte documente daca mai exista în dosarul comisiei, iar aceasta institutie a transmis adresa Comisiei locale de fond funciar Stejaru nr.1892 din 04.12.1992 înregistrata la Comisia judeteana de fond funciar Tulcea sub nr.2895 din 09.12.1992 prin care s-a propus modificarea anexelor nr.2a si 3 (sat Vasile Alecsandri) în care este inclusa si suplimentarea cu 1,00 ha a suprafetei reconstituita defunctului S.N. si Hotarârea Comisiei judetene de fond funciar Tulcea nr.182/17.02.1993.

Din întreaga documentatie mai sus mentionata, instanta retine ca au formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate, de pe urma defunctilor S.N. si S.Gh., B.E., N.A., R.Gh., pentru suprafata totala de teren de 7,5 ha, din care 5 ha de pe urma lui S.N. si 2,5 ha ce au apartinut lui S.Gh..

În cauza a fost administrata proba cu interogatoriul luat de catre I.E. si V.P., reclamantilor (pârâtii-reconvenienti) B.E., N.A. si R.Gh. din care rezulta ca acestia nu au primit hotarârile Comisiei locale de fond funciar Stejaru si Comisiei judetene de fond funciar Tulcea, în baza carora a fost emis titlul de proprietate nr.7947/1993, pentru a le putea ataca în instanta, motivând ca au introdus actiune de constatare a nulitatii partiale a acestui titlu doar pentru ca I.E. si V.P. i-au dat în judecata pentru iesire din indiviziune, având în vedere ca pamântul a fost lucrat în comun, iar pe M.S., mama celor doua pârâte au ajutat-o, i-au lucrat pamântul si i-au dat produsele.

Instanta, din oficiu, a solicitat Comisiei judetene de fond funciar Tulcea sa depuna documentatia care a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr.1394 din 1992 pe numele M.S. pentru suprafata de 2,5 ha cu care aceasta s-a înscris în G.A.C. Munca în anul 1957, precum si modalitatea de comunicare a Hotarârii nr.182/1993 partilor din prezentul dosar.

Prin adresa nr.FF 2391 din 02.12.2009, Comisia judeteana de fond funciar Tulcea a comunicat ca a procedat la revalidarea anexelor nr.2a, 3 si 4, pentru satul Vasile Alecsandri, comuna Stejaru, prin H.C.J. nr.182/17.02.1993, la propunerea Comisiei comunale de fond funciar Stejaru, urmând ca aceasta sa comunice hotarârea catre partile interesate, si a înaintat, în copie, actele în baza carora s-a emis titlul de proprietate nr.1394/1992 pentru numita M.S., respectiv cererea nr.254 din 13.03.1991 formulata de M.S., acte de stare civila, declaratia pe proprie raspundere, Hotarârea nr.182 din 17.02.1993 a Comisiei judetene de fond funciar si Hotarârea nr.459 din 18 iulie 1991 de validare a propunerii Comisiei comunei Stejaru, judetul Tulcea.

Analizând cererea nr.254 din 13.03.1991 depusa la Comisia locala de fond funciar Stejaru, de catre M.S., instanta retine ca aceasta a depus cerere pentru suprafata de 2,5 ha, în calitate de titular, teren pe care l-a dobândit de la parintii sai S.N. si A., prin donatie atunci când s-a maritat si cu care s-a înscris în C.A.P. în anul 1955, dar a formulat cerere si în calitate de mostenitor a parintilor sai, S.N. si A., pentru suprafata de 5 ha teren, pe care acestia au detinut-o în proprietate pâna în anul 1955, când s-au înscris în C.A.P.

Din actele dosarului nu rezulta însa ca M.S., mama lui I.E. si V.P., a formulat cerere si pentru suprafata de 2,5 ha ce a apartinut lui S.Gh., care a fost fiul lui S.N. si care a decedat fara mostenitori.

Fata de întreg probatoriu administrat în cauza, instanta constata ca cererea precizata, fosta cerere reconventionala formulata de reclamantii (pârâtii-reconvenienti) B.E., N.A. si R.Gh., este întemeiata si pe cale de consecinta urmeaza a o admite.

Se va constata nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate nr.7947/1993 emis pentru suprafata de 7,5 ha de Comisia judeteana de fond funciar Tulcea, cu privire la suprafata de 2,5 ha, teren extravilan la care numita M.S. nu este îndreptatita la reconstituirea dreptului de proprietate, teren ce a apartinut defunctului S.N.Gh..

Instanta va dispune, totodata, emiterea a doua titluri de proprietate de catre Comisia judeteana de fond funciar Tulcea, un titlu de proprietate pentru suprafata de 5 ha teren extravilan pe numele de R.I.Gh., M.S., N.A. si B.E. si un titlu de proprietate pentru suprafata de 2,5 ha teren extravilan pe numele de R.I .Gh., N.A. si B.E..

În baza art.274 Cod procedura civila, urmeaza a obliga pârâtele I.E. si V.P. la plata sumei de 1019,5 lei, cheltuieli de judecata catre reclamanti.

Tags: actiune in constatare

Actiune in constatare

Sc.855/18.03.2009

I N S T A N T A:

A. ASUPRA CAUZEI CIVILE DE FATA:

1. Reclamanţii …………………….. si …………… au sesizat Judecătoria Tulcea cu o cerere in constatare in contradictoriu cu …………….., solicitând ca pe baza probelor ce se vor administra sa se constate ca sunt proprietarii imobilului format din teren in suprafaţa de 818 mp, situat in Sulina, intre proprietatea lor si cea a lui …………, prin efectul uzucapiunii de 20 de ani. In motivarea cererii de chemare in judecata, reclamanţii au arătat ca la începutul anului 1984 s-au mutat in locuinţa situata pe strada …………., iar luna septembrie a aceluiaşi an, au întocmit si actul de vânzare cumpărare in forma autentica. La momentul mutării, reclamanţii au început sa stăpâneasca si terenul in suprafaţa de 818 mp ce aparţinea lui ………….. cu acordul moştenitorilor acestuia, iar in anul următor au cumpărat de la ……………. un teren in suprafaţa de 300 mp. Aceste suprafeţe de teren au fost stăpânite sub nume de proprietar, fără a fi împiedicaţi de vreun terţ.

2. In vederea soluţionării cauzei, instanţa a audiat martorii …………….(fila 20 dosar) si ……………. (fila 31 dosar). De asemenea, a citat paratele cu menţiunea « personal la interogatoriu ».

3. Totodată, s-a dispus si s-a efectuat o expertiza topografica având ca obiective identificarea terenului stăpânit in fapt de către reclamanţi, daca acesta corespunde si in ce măsura cu imobilul dobândit prin contractul de vânzare – cumpărare din data de 15.09.1984, precizarea si identificarea eventualelor construcţii de pe teren, precum si a vecinătăţilor (filele 44 – 46 dosar).

B. ANALIZAND ACTELE SI MATERIALUL PROBATOR AL CAUZEI, INSTANTA RETINE URMATOAREA SITUATIE DE FAPT :

4. La data de 15.09.1984 reclamanţii …………….. si ……………. au cumpărat de la ………….. un imobil ce consta dintr-o casa de locuit situat in oraşul …………….. (fila 27 dosar), casa ce ulterior in anul 1987 a fost extinsa in baza autorizaţiei de construcţie nr. 868/07.07.1987 (fila 25 dosar).

5. De la momentul cumpărării casei de locuit si pana in prezent, reclamanţii au început sa stăpâneasca in fapt si terenul situat la Vest către proprietatea lui ……………….., teren care conform expertizei tehnice topografice efectuate in cauza are o suprafaţa de 738 mp (delimitat in expertiza de punctele 1 – 4 – 7 – 8).

6. Conform art. 1837 Cod Civil „prescripţia este un mijloc de a dobândi proprietatea sau de a se libera de o obligaţie, sub condiţiile determinate prin această lege”, prescripţia fiind „întemeiata pe faptul posesiunii” (art. 1846). Totodată, posesia trebuie sa fie „continuă, neîntreruptă, netulburată, publică şi sub nume de proprietar” (art. 1847 Cod Civil). Cat priveşte termenul prescripţiei in domeniul imobilelor, acesta este de 30 de ani, chiar daca posesia exercitata nu se bazează pe vreun titlu si chiar daca este de rea – credinţa.

7. In ceea ce priveşte îndeplinirea acestor condiţii, instanţa constata in primul rând ca începând cu anul 1984 reclamanţii au stăpânit terenul situat in str. a Va nr. 40b sub nume de proprietar, in mod continuu, neîntrerupt, public si fără ca vreo terţa persoana sa pretindă sau sa invoce vreun drept in ceea ce priveşte acest teren, fiind astfel îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1847 Cod Civil.

8. In ceea ce priveşte insa termenul necesar pentru a prescrie, se constata ca acesta nu este îndeplinit. Astfel, de la momentul la care reclamanţii au început sa stăpâneasca in fapt terenul in cauza au trecut doar 25 de ani, in timp ce Codul Civil impune trecerea unui termen de 30 de ani pentru ca bunul sa poată fi dobândit prin efectul prescripţiei achizitive. In situaţia in care reclamanţii nu au nici măcar un just titlu pentru a putea invoca intervenţia uzucapiunii de 20 de ani potrivit art. 1895 Cod Civil, acţiunea lor este nefondata, urmând a fi respinsa ca atare.

Tags: actiune in constatare

Actiune in constatare

Sedinta publica din data de 23 martie 2009

Sentinta civila nr.890

Sub numarul … din …. s-a înregistrat pe rolul acestei instante cererea formulata de catre reclamantul …, domiciliat în …., prin care solicita ca în contradictoriu cu pârâta …. cu sediul în Tulcea, ….. sa se pronunte o hotarâre judecatoreasca prin care sa se constate ca în anul … pârâta i-a vândut suprafata de .. ha în intravilanul localitatii ….., hotarârea urmând sa tina loc de act autentic de vânzare-cumparare.

În motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca prin factura fiscala nr. … lichidatoarea …. vândut suprafata de teren mentionata anterior, situata în tarla …parcela .., între vecini … si …. Reclamantul a platit contravaloarea acestui teren, si anume suma de …., partile întelegându-se ca dupa o scurta perioada sa se prezinte la notar pentru încheierea actului în forma autentica. Acest lucru nu s-a mai întâmplat, arata în continuare reclamantul, desi a notificat de mai multe ori lichidatorul societatii.

În drept au fost invocate dispozitiile art.111 C.proc.civ.

În probatiune, reclamantul a depus la dosarul cauzei, în fotocopie, factura fiscala mentionata anterior, un contract de vânzare-cumparare, un titlu de proprietate, un proces-verbal, mai multe chitante, un raport de închidere a procedurii falimentului (filele …).

Pârâta, legal citata, nu a formulat întâmpinare si nu s-a prezentat în fata instantei pentru a propune probe.

La solicitarea instantei, ….. a depus la dosarul cauzei (filele ….) mai multe înscrisuri din care rezulta ca S….. a fost radiata pe data de …., în urma închiderii procedurii falimentului.

Raportat la aceste înscrisuri, la termenul din …, instanta a pus din oficiu în discutia partilor exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a pârâtei. Sub acest aspect, trebuie observat ca la data formularii prezentei cereri de chemare în judecata …… nu mai exista ca subiect de drept, de aproape …. ani, atât timp cât a fost radiata din registrul comertului, în urma parcurgerii si închiderii procedurii falimentului, pe data de …. Prin urmare, nefiind subiect de drept, pârâta nu are capacitate procesuala de folosinta, exceptia pusa în discutie de catre instanta fiind întemeiata.

În ceea ce priveste sustinerile avocatului ales al reclamantului, facute la ultimul termen de judecata, în sensul ca actiunea este îndreptata în realitate împotriva lichidatorului judiciar si ca nu a stiut la data formularii cererii de chemare în judecata ca …. a fost radiata din registrul comertului, instanta constata ca acestea nu sunt nici întemeiate si nici nu au relevanta în cauza. Astfel, faptul ca reclamantul nu a avut cunostinta de radierea societatii pârâte, nu poate fi invocat în sprijinul actiunii sale, tocmai pentru ca, daca ar fi fost interesat de perfectarea actului de vânzare-cumparare, reclamantul ar fi trebuit sa urmareasca evolutia posibilului vânzator, situatie în care nu este plauzibil ca reclamantul sa fi aflat despre radierea societatii pârâta doar cu prilejul acestei judecati, adica la patru ani dupa ce societatea pârâta a fost radiata.

Relativ la sustinerea avocatului reclamantului ca actiunea este îndreptata împotriva lichidatorului judiciar, instanta apreciaza ca aceasta nu poate avea nici o relevanta întrucât lichidatorul judiciar nu poate aparea ca subiect de sine statator într-o astfel de cauza, întrucât nu are calitatea de proprietar al bunului cu privire la care ar fi trebuit perfectata vânzarea, aceasta calitate apartinând exclusiv …. De aceea, lichidatorul nu poate aparea în proces decât în aceasta calitate, de lichidator judiciar, împotriva sa neputând fi formulata o actiune care sa vizeze anumite acte juridice încheiate pe parcursul desfasurarii procedurii falimentului, dupa ce aceasta procedura a fost închisa si s-a dispus radierea societatii, lichidatorul fiind descarcat de sarcini.

Având în vedere aceste considerente, instanta urmeaza sa admita exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a pârâtei … prin lichidator judiciar …., invocata din oficiu.

Va respinge actiunea formulata de catre reclamantul …. în contradictoriu cu pârâta …….., ca fiind introdusa împotriva unei persoane lipsita de capacitate procesuala de folosinta.

Tags: actiune in constatare

Actiune in constatare

SENTINŢA CIVILĂ NR. 500

Şedinţa publică de la 16.02.2009

La data de ………….., s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei ………., sub nr. …………, cererea de chemare în judecăt formulată de reclamanta …………, domiciliată în ………….., în contradictoriu cu pârâtele …………, domiciliată în ……………… şi ……………., domiciliată în ……………, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa, să se constate dreptul său de proprietate asupra unei cote părţi de 1/2 din terenul în suprafaţă de ……….. mp situat în ……….

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că în toamna anului ……… a început o relaţie de concubinaj cu tatăl pârâtelor, ………….., care achitase suma de …………. lei numitului ……… cu titlu de arvună pentru un teren în suprafaţă de ……. mp pe care făcuse deja fundaţia unei case şi ridicase două rânduri de ceamur. A arătat reclamanta, că diferenţa de preţ a fost achitată împreună pe parcursul relaţiei de concubinaj şi tot atunci au finalizat şi locuinţa.

Pârâtele au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea cererii ca nefondată, arătând, în esenţă, că la data când reclamanta a intrat în concubinaj cu tatăl lor, imobilul în litigiu aparţinea în exclusivitate acestuia din urmă.

S-au ataşat întâmpinării, în copie, titlul de proprietate nr. ………., adresa nr. ………. emisă de Primăria ………., cerere de autorizaţie pentru executarea de lucrări, schiţa casei, adeverinţa nr. ………… emisă de ………. şi adeverinţa nr. …………008 eliberată de Primăria …………..

La solicitarea instanţei de a face precizări relativ la temeiul de drept al acţiunii, reclamanta, prin apărătorul său, a invocat dispoziţiile art. 111 C.p.c.

Pârâtele, prin apărătorul lor, au învederat instanţei, că în raport de temeiul de drept al cererii de chemare în judecată aceasta este inadmisibilă câtă vreme reclamanta are deschisă calea unei acţiuni în realizarea dreptului.

Excepţia invocată de către pârâte, prin apărător, urmează a fi respinsă ca nefondată, acţiunea prin care un moştenitor solicită a se constata că este proprietarul exclusiv asupra unei cote-părţi dintr-un imobil ce face parte din masa succesorală fiind, în opinia instanţei, admisibilă.

Pe fond, cererea reclamantei urmează a fi respinsă ca nefondată pentru următoarele considerente:

Prin titlul de proprietate ………… eliberat de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor ………, s-a reconstituit defunctului ……….. dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de ……… mp situat în intravilanul …………..

Susţinerile reclamantei cum că terenul în discuţie l-a dobândit prin cumpărare împreună cu defunctul său soţ, în perioada concubinajului, cu o contribuţie egală sunt infirmate de adeverinţa nr. ……….(fila 27 din dosar) din conţinutul căreia, rezultă, fără dubiu, că acesta din urmă a primit în anul ……….., deci anterior datei încheierii căsătoriei cu reclamanta, o suprafaţă de ……… mp teren de la …………. pentru a-şi edifica o locuinţă. Titlul de proprietate eliberat pe numele defunctului în baza Legii 18/1991 a fost emis în baza acestei adeverinţe, astfel cum rezultă din adresa nr. ……….. (fila 59 din dosarul cauzei).

Se reţine aşadar, că terenul în discuţie a fost proprietatea exclusivă a defunctului ………….

Cu privire la construcţiile existente pe teren se cuvine a se menţiona faptul că autorizaţia de construire a fost eliberată pe numele defunctului anterior începerii relaţiei de concubinaj cu reclamanta. Nu mai puţin relevant este faptul că, aşa cum susţine reclamanta în conţinutul cererii de chemare în judecată, pe parcursul convieţuirii cu defunctul ……….., s-a finalizat locuinţa, edificarea acesteia fiind începută anterior. Or, în aceste condiţii contribuţia reclamantei la finalizarea construcţiei, în măsura în care ar fi dovedită o îndreptăţeşte pe aceasta, în opinia instanţei, doar la despăgubiri.

Concluzionând că nu s-a făcut dovada dobândirii imobilului situat în intravilanul …………., compus din teren şi casă de locuit, în indiviziune de către reclamantă şi defunctul ………….., cererea acesteia urmează a fi respinsă ca nefondată.

Va fi obligată reclamanta să plătească pârâtelor suma de ………. lei, cheltuieli de judecată.

Tags: actiune in constatare

Actiune in constatare

SENTINŢA CIVILĂ NR.764 din 10 martie 2009

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr…/327/2008, reclamaţii .. Gheorghe şi … Marioara, au chemat în judecată pe pârâtul … Ion, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate că au un drept de creanţă asupra apartamentului proprietate personală a pârâtului situat în Tulcea, str. Gavrilov Corneliu ..,în sumă de 1500 lei noi actualizată cu indicele de inflaţie.

În motivarea cererii reclamanţii au arătata că în anul 1996 de acord cu fiul lor … Ion, au convenit să cumpere un apartament urmând să locuiască împreună. În acest interval de timp reclamantul … Gheorghe lucra pe şantierele de construcţii din Israel, realizând valută.

Valuta astfel obţinută a fost dată pârâtului prin fiica lor, sora pârâtului … Constantina.

Pârâtul însă a cumpărat apartamentul pe numele său, reclamanţii neavând nici un drept de proprietate.

În drept au fost invocate art. 111 alin.1 Cod. Proc civ.

În dovedirea cererii reclamanţii au depus la dosarul cauzei înscrisuri.

Pârâtul legal citat a formulat întâmpinare în conţinutul căreia a invocat în principal excepţia autorităţii de lucru judecat, solicitând respingerea acţiunii şi obligarea reclamanţilor la plata cheltuielilor de judecată.

S-a arătat în conţinutul întâmpinării că potrivit art.1201 C. civ., este lucru judecat când a doua cerere are acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi între aceleaşi părţi făcute de ele şi în contra lor în aceeaşi calitate.

S-a arătata astfel că reclamanţii au mai promovat o astfel de acţiune împotriva sa în anul 2004 în care exista această triplă identitate, acţiune care a fost admisă iar prin sentinţa civilă nr…. /21.06.2005 instanţa a constatat că reclamanţii deţin un drept de creanţă asupra apartamentului din strada Gavrilov Corneliu. Nr.306, … jud. Tulcea în sumă de 221056057 lei.

În drept au fost invocate disp. art.115 C proc.civ şi art 1201 C civ.

S-a depus la dosarul cauzei de către pârât sentinţa civilă nr.1795/2005 pronunţată de către Judecătoria Tulcea şi o serie de alte înscrisuri.

Analizând cauza cu privire la excepţia invocată, instanţa reţine următoarele:

Prin sentinţa civilă nr…./2005 pronunţată de Judecătoria Tulcea, s-a admis acţiunea având ca obiect constatare drept de creanţă formulată de către reclamanţii … Gheorghe şi … Marioara în contradictoriu cu pârâtul … Ion constatându-se că reclamanţii au un drept de creanţă în sumă de 221056057 lei asupra imobilului situat în municipiul Tulcea, strada Gavrilov Corneliu. Nr.306, .., jud. Tulcea

Din examinarea sentinţei civile ( fila 19 din dosarul cauzei) se reţine că iniţial reclamanţii au solicitat să se constate că dreptul de creanţă se extinde la suma de 15 milioane Rol fiind motivată ca şi prezenta cerere cu care a fost investită instanţa actualmente.

Puterea de lucru judecat este reglementată în art.1201 C civ ca o prezumţie legală absolută, irefragabilă şi în art.166 C proc. Civ. ca o excepţie de fond peremptorie şi absolută.

Pentru a exista putere de lucru judecat trebuie să existe tripla identitate de părţi, obiect şi cauză.

Instanţa apreciază că în speţă există această triplă identitate pentru următoarele argumente:

În ceea ce priveşte părţile se are în vedere nu prezenţa lor fizică la proces ci prezenţa juridică, adică participarea la proces în nume propriu sau în calitate de reprezentant, existând identitate de părţi cu cele din cadrul dosarului nr.4001/2004 al Judecătoriei Tulcea, în cadrul căruia s-a pronunţat sentinţa civilă 1795/2005 mai sus menţionată.

În sfera noţiunii de obiect a cererii de chemare în judecată se include nu numai obiectul material pretenţia concretă ci şi dreptul subiectiv care poartă asupra obiectului material, cum ar fi de exemplu dreptul de proprietate.

În speţă există identitatea de obiect întrucât în primul proces reclamaţii au solicitat constatarea unui drept de creanţă însumă de 15 milioane lei Rol asupra aceluiaşi imobil.

Relativ la cauză prin aceasta se înţelege fundamentul pretenţiei afirmate.

Cauza nu se confundă cu dreptul subiectiv dar nici cu mijloacele de dovadă ale faptelor pe care reclamantul îşi întemeiază pretenţiile, cauza fiind situaţia de fapt calificată juridic.

Atât în primul proces cât şi în cel actual reclamaţii pretind un drept de creanţă ce are aceeaşi cauză.

Pentru considerentele expuse instanţa va admite excepţia autorităţii de lucru judecat, urmând a respinge acţiunea ca urmare a existenţei autorităţii de lucru judecat.

Cum reclamanţii au căzut în pretenţii vor fi obligaţi la plata sumei de 4000 lei către pârât, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.

Tags: actiune in constatare