Top

Contestaţie Legea 10/2001. Art. 4 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 care stipulează condiţiile în care operează dreptul de acrescământ în favoarea moştenitorului care depune cerere de restituire, are aplicabilitate în situaţia celor care nu au acceptat moştenitor al celorlalti comostenitori decedati.

Secţia civilă. Sentinţa civilă nr. 273/C/03.03.2010

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. 3007/103/2009 la data de 3.07.2009, contestatoarea O. G. V. a formulat în temeiul Legii 10/2001 contestaţie împotriva dispoziţiei nr. 1716/20.05.2009 emisă de primarul municipiului Piatra Neamţ.

În motivare a arătat că solicită anularea în parte a acestei dispoziţii şi emiterea unei dispoziţii prin care să îi fie acordate despăgubiri în totalitate pentru imobilele terenuri situate în Piatra Neamţ, ce au fost preluate abuziv de la autorii săi. În fapt, intimatul a încălcat o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, respectiv sentinţa civilă nr. 624/C/2005 pronunţată de Tribunalul Neamţ, prin care s-a statuat că autorul contestatoarei are calitatea de persoană îndreptăţită la despăgubiri pentru cele două terenuri de 4672 mp şi 340 mp. Cu toate acestea, intimatul acordă despăgubiri notificatorului O. N., care este tatăl său, doar într-o anumită cotă, deşi autorul contestatoarei a făcut dovada calităţii sale de unic moştenitor legal al părinţilor şi fratelui său predecedat, ceea ce face ca dispoziţia atacată să reprezinte un abuz.

În dovedire, a depus în copie dispoziţia contestată, sentinţa civilă nr. 624/C/2005 a Tribunalului Neamţ, certificatul de calitate de moştenitor nr. 25/2009 – BNP A. N., certificatul de moştenitor nr. S.245/4.12.1954 eliberat de Notariatul de stat al raionului Piatra Neamţ, declaraţie de notorietate autentificată sub nr. 972/12.10.2009 – BNP A. N..

Intimatul a formulat întâmpinare prin care a arătat că în privinţa celor două imobile revendicate, Direcţia de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului a menţionat că dosarul nu conţine suficiente elemente de identificare a amplasamentului şi nu a fost indicat nici actul prin care a fost deposedat de terenul respectiv. Pentru aceste motive, iniţial notificările au fost respinse, iar în urma contestaţiei formulate de notificator, dispoziţia 699/2005 a fost anulată, fiind obligat primarul a analiza posibilitatea restituirii în natură a terenului, în caz contrar a face propuneri pentru acordarea de despăgubiri.

Cum imobilele în cauză sunt ocupate de căi de acces şi locuinţe proprietate personală, a fost respinsă cererea de restituire în natură, iar notificarea a fost admisă doar în parte, pentru cota de 13/16 cu privire la terenul de 4672 mp bun comun al părinţilor notificatorului, şi pentru cota de 5/8 cu privire la terenul de 340 mp, bun propriu al tatălui notificatorului.

Arată că întrucât urmaşa notificatorului nu a depus toate înscrisurile solicitate, respectiv toate actele de stare civilă ale tuturor moştenitorilor menţionaţi în certificatul de moştenitor nr. S245/1945, notificarea a fost soluţionată doar în baza documentelor existente, stabilindu-se acele cote în considerarea faptului că notificatorul nu a făcut dovada calităţii de moştenitor după fratele O. E..

În dovedire, intimatul a înaintat în copie întreaga documentaţie ce a stat la baza emiterii dispoziţiei.

Din analiza probatoriului administrat şi a contestaţiei formulate, tribunalul reţine că aceasta este fondată, urmând a fi admisă pentru următoarele considerente:

Autorul contestatoarei, respectiv notificatorul O. A., a formulat notificările nr. 88 şi 89/26.06.2001 prin intermediul Biroului executorului judecătoresc N. T., solicitând restituirea suprafeţelor de 340 mp teren loc de casă din Piatra Neamţ str. Victoriei lot nr. 46 şi 4672 mp teren situat în Piatra Neamţ, str. Ştefan cel Mare nr. 63, terenuri ce au fost proprietatea tatălui, respectiv proprietatea comună a părinţilor notificatorului. Aceste terenuri au fost expropriate prin Decretul nr. 242/9.07.1971, iar prin sentinţa civilă nr. 624/C/2005, Tribunalul Neamţ a anulat dispoziţia iniţială emisă de intimat, (prin care se respinsese notificarea pe motiv că petentul nu făcuse dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute de Legea 10/2001), instanţa reţinând că autorul contestatoarei a făcut dovezile cerute de lege, fiind îndreptăţit a primi o soluţionare favorabilă a notificărilor formulate.

Prin noua dispoziţie emisă, contestată în prezentul dosar, intimatul a acordat contestatoarei – moştenitoare a notificatorului, decedat în cursul procedurii administrative – , despăgubiri corespunzătoare unei cote de 13/16 din terenul ce reprezenta bunul comun al autorilor notificatorului, respectiv unei cote de 5/8 din terenul bun propriu al tatălui notificatorului. S-a avut în vedere faptul că, în virtutea art. 4 al. 4 din Legea 10/2001, notificatorul culege, potrivit certificatului de moştenitor nr. S245/1954, cota din succesiune cuvenită lui şi pe cea cuvenită mamei sale. Pentru cota cuvenită fratelui O. E., predecedat notificatorului şi mamei acestora, intimatul a reţinut că, întrucât la data exproprierii bunurile erau deja proprietatea moştenitorilor lui O. A., fiind vorba de o rudenie colaterală nu se aplică beneficiul sezinei, astfel că întrucât notificatorul nu a prezentat un certificat de calitate de moştenitor, nu ar fi îndreptăţit a culege şi cota cuvenită acestuia.

Art. 4 al. 3 din Legea 10 stipulează că pentru succesibilii care după data de 6.03.1945 nu au acceptat moştenirea şi care sunt repuşi de drept în termenul de acceptare, depunerea cererii echivalează cu acceptarea succesiunii pentru întregul imobil, partea unui succesor neacceptant profitând celorlalţi moştenitori acceptanţi.

În cauza de faţă însă, după autorul comun O. A. fusese dezbătută succesiunea, moştenirea fiind acceptată, potrivit certificatului de moştenitor aflat în copie la fila 66, eliberat la data de 4.12.1954, de soţia O.A. şi de cei doi copii, O. N. şi O. E.. Ulterior decesului tatălui, la data de 17.06.1978 a decedat şi fiul O. E., iar la data de 11.03.1983, a decedat mama O. A. Din coroborarea acestor acte de stare civilă şi de moştenire depuse, rezulta că notificatorul era îndreptăţit a culege şi cota succesorală a mamei defuncte, iar în urma completării în cursul judecăţii a probatoriului prin depunerea certificatului de calitate de moştenitor nr. 25/12.10.2009 – BNP A. N. (fila 140), contestatoarea a făcut dovada că autorul său este moştenitorul legal şi al fratelui predecedat, O. E., astfel că este îndreptăţit a culege şi cota de 3/16 din terenul coproprietatea părinţilor, de 4672 mp, şi cota de 3/8 din terenul bun propriu al tatălui, de 340 mp.

Prin înscrisul depus în cursul judecăţii, contestatoarea a făcut dovada îndreptăţirii la a obţine măsuri reparatorii pentru bunurile notificate în întregimea lor, tatăl său rămânând singurul moştenitor, proprietar exclusiv al acelor bunuri expropriate.

Pentru acest motiv contestaţia formulată a fost admisă, în temeiul art. 26 din Legea 10/2001, cu consecinţa anulării în parte a dispoziţiei atacate, în sensul că s-a constatat că reclamanta are dreptul să beneficieze de măsuri reparatorii prin echivalent pentru întregul imobil notificat, urmând a obliga intimatul să înainteze Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, propunerea de acordare a despăgubirilor cu privire la întregul imobil.

Tags: