Top

Suspendare provizorie a executării silite . Art. 403 alin. 4 Cod proc. civilă

Relevanta motivelor invocate de debitoare în sustinerea cererii de suspendare provizorie a executarii silite . Imposibilitatea de a readuce în discutie fondul raportului juridic de drept substantial

Prin încheierea de sedinta din data de 20 august 2008 Judecatoria Roman a respins ca neîntemeiata cererea de suspendare provizorie a executarii silite ce formeaza obiectul dosarului de executare nr. 153/2008 al Biroului executorului judecatoresc Postelnicu Spiridon din Camera Executorilor Judecatoresti de pe lânga Curtea de Apel Bacau , formulata de contestatoarea – debitoare urmarita S.C. ArcelorMittal Tubular Products Roman S.A. , privind executarea silita prin poprire pornita de creditorii urmaritori F.I. , F.S. , B.R.D. si C.C , în contradictoriu cu tertul poprit Banca Transilvania S.A. – Agentia Roman .

Pentru a dispune astfel instanta a retinut ca prin Ordonanta nr. 1467 din 29 aprilie 2008 a Judecatoriei Roman , emisa în dosarul nr. 1132/291/2008 , debitoarea a fost somata sa achite creditorilor suma de 88.041,59 RON , reprezentând daune contractuale si 1.320,62 RON reprezentând dobânzi . Împotriva ordonantei s-a formulat de catre debitoare cerere în anulare ( dosar nr. 2546/291/2008 ) , respinsa prin sentinta civila nr. 2271 din 1 iunie 2008 a Judecatoriei Roman . În consecinta , Ordonanta nr. 1467/2008 reprezinta un titlu executoriu opozabil debitoarei .

Ordonanta s-a emis în considerarea raporturilor contractuale stabilite între parti prin contractul de cesiune nr. 1 din 23 mai 2001 , având ca obiect cesionarea de catre un numar de 17 inventatori a dreptului la depunerea cererii de brevet de inventie , la acordarea si eliberarea brevetului de inventie si la invocarea prioritatii conventionale . Aceste drepturi se refereau la o inventie realizata de cele 17 persoane , angajati ai debitoarei , respectiv „ Procedeu si Instalatie automata de calire a tevilor ” .

În considerarea caracterului executoriu al Ordonantei , creditorii s-au adresat Biroului executorului judecatoresc Postelnicu Spiridon din Camera Executorilor Judecatoresti de pe lânga Curtea de Apel Bacau , care a format dosarul de executare silita nr. 153/2008 . La data de 17 iulie 2008 executorul judecatoresc procedeaza la înfiintarea popririi asupra contului pe care debitoarea îl detine la tertul poprit Banca Transilvania – Agentia Roman si comunica masura unitatii bancare în vederea efectuarii platii sumei totale de 102.802,21 RON , reprezentând debit , dobânzi , cheltuieli de judecata , onorariu si cheltuieli de executare silita .

La data de 5 august 2008 debitoarea formuleaza contestatie la executare împotriva executarii silite ce formeaza obiectul dosarului de executare sus-mentionat , în cadrul careia formuleaza si cerere accesorie pentru suspendarea executarii silite pâna la solutionarea contestatiei . Din considerentele expuse de debitoare în respectiva contestatie , rezulta ca aceasta se întemeiaza pe aceleasi motive de fapt ca si cererea pendinte .

Asupra argumentelor expuse de debitoare în prezenta cerere instanta a retinut urmatoarele :

Debitoarea critica , în primul rând , caracterul veritabil al inventiei a carei exploatare i-a fost cesionata , legalitatea contractului de cesiune si a emiterii brevetului de inventie . Este evident ca aceste asertiuni exced cadrului procesual de fata , reprezinta aparari de fond în ceea ce priveste premisele emiterii titlului executoriu si nu se refera la legalitatea procedurii de executare silita demarate împotriva sa . În atari conditii , aceste aparari vor fi înlaturate , nefiind în masura sa justifice o masura extrema precum suspendarea provizorie a executarii silite .

Referitor la pretinsa încalcare a dispozitiilor procedurale referitoare la comunicarea Ordonantei , instanta retine ca aceste aparari nu sunt întemeiate . Însasi debitoarea a învederat ca a promovat în termen cerere în anulare împotriva Ordonantei, demers care nu ar fi putut fi realizat decât în conditiile comunicarii acesteia . Debitoarea nu a invocat aceste argumente cu ocazia dezbaterilor pe fondul cauzei în cererea în anulare , iar aceasta din urma a fost respinsa ca neîntemeiata . În atari conditii , titlul executoriu fiind legal comunicat , creditorii puteau purcede la executarea silita dupa expirarea termenului de gratie stabilit prin Ordonanta . Acest termen curge de la data comunicarii Ordonantei si nu se proroga pâna la solutionarea cererii în anulare , cu atât mai putin nepunându-se problema ca termenul sa curga de la data respingerii cererii în anulare .

În ceea ce priveste nerespectarea dispozitiilor art. 454 Cod proc. civila , simpla invocare a acesteia ca si viciu al executarii silite ( fara a se aduce vreo dovada în acest sens ) nu înlatura caracterul executoriu al titlului opus de creditori si nu justifica suspendarea provizorie a executarii silite . Debitoarea nu a atasat cererii de suspendare provizorie a executarii silite copii conforme ale actelor de executare si ale dovezilor de comunicare a acestora , din care sa rezulte cu certitudine daca , într-adevar , i s-a comunicat adresa de înfiintare a popririi sau celelalte acte de executare silita .

Aflându-se în posesia unui titlu executoriu care impune debitoarei lor plata unei sume de bani , creditorii au un bun în sensul în care a fost interpretat art. 1 din Protocolul aditional nr. 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului . Suspendarea provizorie a executarii silite a acestui bun reprezinta , în esenta , o ingerinta în exercitarea dreptului de proprietate al creditorilor , asa încât , pentru a fi acceptata , ingerinta trebuie sa fie prevazuta de lege , sa fie necesara într-o societate democratica si sa fie proportionala cu scopul urmarit . Procedura suspendarii provizorii a executarii este , într-adevar , prevazuta de lege , urmareste un scop legitim ( prevenirea producerii debitoarei a unui prejudiciu injust ) , dar , în cazul de speta , fata de considerentele invocate în motivarea cererii , nu reprezinta o masura necesara sau proportionala . Nimic din motivele invocate de debitoare nu justifica adoptarea acestei masuri si nici nu este de natura sa înlature caracterul legal al procedurii de executare silita .

Drept urmare , cererea debitoarei a fost respinsa ca neîntemeiata .

Etichete: