Pretentii. Prescriptia dreptului la actiune. Cauze de întrerupere a cursului prescriptiei.
TIP SPETA: SENTINTA CIVILA
AUTOR: JUDECATORIA IASI
DOMENIU ASOCIAT: CERERI.
Dosar nr. 13232/245/2008
DATA SI NUMARUL: Sentinta civila nr. 11052/17.12.2009
TITLU: Pretentii. Prescriptia dreptului la actiune. Cauze de întrerupere a cursului
prescriptiei.
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Iasi la data de 21.05.2007
reclamantii AN , AM, BD, BM au formulat în contradictoriu cu pârâtul MR o actiune
prin care au solicitat instantei ca, prin sentinta pe care o va pronunta, sa dispuna
obligarea pârâtului la plata sumei de 20000 lei catre reclamanti AN , AM si la plata
sumei de 20000 lei catre reclamantii BD si BA, reprezentand valoarea aproximativa a
imbunatatirilor pe care le-au facut la imobilul situat in Iasi str. X si recunoasterea in
favoarea lor a unui drept de retentie asupra imobilului.
La termenul din data de 08.10.2007 instanta din oficiu a invocat exceptia lipsei
coparticiparii procesuale pasive obligatorii.
La termenul din data de 05.11.2007 paratul a invocat si exceptia lipsei de
interes a actiunii.
Analizînd materialul probator administrat, cu privire la exceptiile invocate a
caror solutionare se impune cu prioritate potrivit art. 137 c. pr. civ. instanta a retinut
urmatoarele:
Pentru exercitarea oricarei actiuni civile este necesara indeplinirea cumulativa
a patru conditii si anume afirmarea unui drept, interesul promovarii actiunii, calitate
procesuala a partilor si capacitate procesuala.
Prin interesul promovarii actiunii civile se intelege folosul practic urmarit de
catre cel care a pus in miscare actiunea civila. Interesul promovarii actiunii trebuie sa
fie legitim, sa fie nascut si actual si sa fie personal si direct. Interesul este nascut si
actual atunci cand exista in momentul in care se exercita actiunea civila in sensul ca
reclamantul s-ar expune la un prejudiciu daca nu ar recurge in acel moment la
exercitarea actiunii.
Atata timp cat impotriva lor nu a fost formulata o actiune de evacuare sau de
revendicare instanta a aprecit ca interesul reclamantilor de a obtine obligarea
paratului la plata contravalorii imbunatatirilor aduse imobilului nu este nascut si
actual deoarece reclamantii nu se expun nici unui prejudiciu pe care sa-l evite prin
formularea prezenta actiunii deoarece ei sunt beneficiarii directi ai imbunatatirilor
aduse imobilului. In cazul in care paratul ar formula o actiune in evacuare sau in
revendicare impotriva reclamantilor in acel moment interesul acestora de a solicita
obligarea paratului la plata contravalorii imbunatatirilor va deveni nascut si actual.
Fata de cele aratate anterior instanta apreciaza ca reclamantii nu au facut dovada
unui interes nascut si actual pentru promovarea prezentei actiuni si in consecinta va
respinge actiunea ca fiind lipsita de interes.
Avandu-se in vedere solutia care s-a dat cu privire la exceptia lipsei de interes
instanta a considerat ca nu se mai impune pronuntarea cu privire la celelalte exceptii
invocate.
În urma promovarii recursului de catre reclamanti prin decizia civila nr.
962/7.05.2008, li s-a admis calea de atac formulata, s-a respins exceptia lipsei de
interes a reclamantilor invocata de instanta din oficiu si s-a trimis cauza spre
rejudecare Judecatoriei Iasi.
În consecinta, pe rolul Judecatoriei Iasi s-a format dosarul 13232/245/2008
înregistrat la data de 26.09.2008.
Înca de la primul termen de judecata reclamantii A. prin aparator au invederat
faptul ca doresc sa predea apartamentul pe care nu-l mai folosesc din luna mai 2008,
sustinere reiterata la termenul din data de 29.10.2009, în cadrul încheierii de sedinta
pronuntate la acea data, când s-a consemnat faptul ca nu ar mai locui acolo din
septembrie 2008, data la care de altfel in fata instantei s-au si predat cheile de catre
acesti reclamanti pârâti pârâtilor-reclamanti, prin aparatori.
La termenul de judecata din data de 17.10.2008 instanta a dispus admiterea
exceptiei conexitatii , a reunit ds 14295/245/2008 la prezentul dosar,a introdus în
cauza, la solicitarea aparatorului reclamantilor, pe pârâtul NF si a unit cu fondul
exceptia prescriptiei dreptului la actiune în ceea ce prive?te îmbunata?irile care au o
vecime mai mare de trei ani invocata de pârâti prin aparatori.De asemenea, a admis
pentru ambele parti : proba cu înscrisuri si în plus pentru reclamantii pârâti proba cu
expertiza în constructii si testimoniala cu doi martori. La proba testimoniala
reclamantii au înteles sa renunte la termenul de judecata din data de 5.11.2009.
Fata de introducerea în cauza a acestui de-al doilea pârât instanta a precizat, la
acelasi termen de judecata , ca întelege sa nu mai reitereze exceptia lipsei
coparticiparii procesuale pasive invocate în primul ciclu procesual( fila 16 ds).
Expertul SM a depus la dosar expertiza dispusa în cauza ( fila 33ds).
La termenul din data de 27.02.2009 s-a admis exceptia nulitatii raportului de
expertiza invocata de aparatorul pârâtilor înca de la termenul de judecata din data de
13.02.2009 datorita nerespectarii de catre acesta a dispozitiilor art 208 Cod proc civ (
fila 64 ds), sens în care s-a revenit la expert. În consecinta la dosar s-a depus un nou
raport ( filele 73 si urm).La termenul din data de 8.05.2009 ( fila 89 si urm) s-a invocat
din nou de catre aparatorul pârâtilor nulitatea noului raport de expertiza motivat de
faptul ca expertul a citat pârâtii într-adevar la cabinet avocat, asa cum se dispuse,
însa pe numele avocatului si nu pe numele lor personal, asa cum era corect
procedural, astfel încât instanta a admis din nou exceptia nulitatii formulata si a
dispus din nou efectuarea unui nou raport( fila 92 si urm).Noul raport s-a depus la
dosar la filele 95 ?i urm, de data aceasta fiind întocmit în conditiile prevazute de
lege.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauza, instanta
retine urmatoarele:
Prin cererea de chemare în judecata reclamantii au solicitat obligarea celor doi
pârâti la plata contravaluarii îmbunatatirilor efectuate de ei la imobilul situat în str X,
Iasi, estimate de reclamanti initial la suma de 20.000 de lei fiecare, imobil în care au
locuit, fiecare familie ocupând 1/2 din suprafata locativa, precum si recunoasterea
unui drept de retentie asupra imobilului pâna la achitarea în intregime a sumei ce li
se cuvine.
Prin cererea de chemare în judecata formulata de catre reclamantii MR si NF,
înregistrata pe rolul Judecatoriei Iasi la data de 22.07.2008 acestia au solicitat în
contradictoriu cu pârâtii A si B evacuarea lor in imobilul individualizat mai sus si
obligarea lor la plata sumei de 30.000 de lei reprezentând nefolosinta ( chiria )
imobilului sus-mentionat ( aproximativ 130 de Euro/luna). La ultimul termen de
judecata – respectiv la termenul de judecata din data de 5.11.2009- pârâtii reclamanti
au precizat ca aceasta suma este ceruta pe perioada 22.07.2005-22.07.2008, fiind vorba
de o chirie lunara de 416,67 lei. Cererea a format obiectul ds 14295245/2008 ce a fost
conexat la prezentul dosar.
În vederea lamuririi situatiei de fapt instanta reliefeaza urmatoarele :
Prin sentinta civila nr. 4367/0.04.1997- ds 11.427/1996 pronuntata de
Judecatoria Iasi în ds 11427/1996 ( fila 10 ds initial) s-a dispus respingerea actiunii
formulate de reclamantii BD si AM în contradictoriu cu ML, prin care acestia au
solicitat constatarea faptului ca au un drept de proprietate asupra imobilului situat în
str Calarasi format din casa si teren de 500 mp, teren ce a fost dobândit prin
uzucapiune. În motivare s-a retinut ca intra-adevar au stapânit terenul continuu,
neîntrerupt si netulburati, împrejurare necontestata de pârâta, insa ca platile
efectuate de catre reclamanti pentru impozit nu au fost facute în nume propriu, ci
în calitate de chiriasi.
În urma unei noi actiuni formulate de catre reclamantii BD si BA, de data
aceasta în contradictoriu cu pârâta Consiliul Local, prin sentinta civila nr. 3723
pronuntata la data de 2.03.1998 – ds 14.753/1997 s-a admis actiunea si s-a constatat ca
acestia sunt proprietarii imobilului situat în str X format din casa de locuit compusa
din 2 camere, bucatarie,2 holuri si magazie si suprafata de 150 mp( fila 12 ds
initial).La fel, s-a pronuntat o hotarâre si în favoarea reclamantilor A în
contradictoriu cu acelasi pârât Consiliul Local , constatându-se ca acestia sunt
proprietarii imobilului situat în str Calarasi format din casa de locuit compusa din 2
camere, bucatarie, hol, baie si anexe si asupra suprafetei de 150 mp( fila 13 ds initial-
sentinta civila nr. 14585/14.10.1998- ds 13297/1998).
Prin sentinta civila nr 9943 pronuntata de Judecatoria Iasi la data de 20.09.2006
în ds 22843/2004( sentinta ramasa irevocabila la data de 17.09.2007) ce a avut ca obiect
solutionarea cererii de revizuire formulate de catre revizuientul Consiliul Local Iasi ,
s-a admis cererea formulata si s-a dispus revizuirea sentintei civile 3723 în sensul ca
s-a respins actiunea civila formulata de reclamantii B în contradictoriu cu pârâtul
Consiliul Local( fila 64 ds initial).La fel s-a întâmplat si pentru reclamantii A ( fila 69
si urm ds- sentinta civila nr. 4358/23.05.2005, ramasa irevocabila la data de
29.11.2006).
Asa cum s-a retinut în cadrul sentintelor civile anterioare reclamantii au
ocupat de mai bine de peste 47 de ani imobilul situat în Calarasi, suprafata locativa
fiind ocupata de catre dânsii -mai precis câte jumatate din suprafata locativa fiecare –
în calitate de chiriasi.
În ceea ce priveste calitatea procesuala pasiva a pârâtilor NF si MR, instanta
constata ca, în conformitate cu certificatele de mostenitori de la dosarul cauzei ( filele
48, 49 si 50 ds) ei au calitatea de mostenitori dupa NS ( primul în calitate de fiu, al
doilea în calitate de nepot de fiica), imobilul în cauza facând parte din masa
succesorala.
Cu privire la exceptia prescriptiei dreptului la actiune, pe care instanta o
analizeaza cu prioritate, în tem art 137 Cod proc civ, cu referire la îmbunatatirile
efectuate cu mai mult de trei ani în urma invocata de catre pârâtii reclamanti,
instan?a va dispune respingerea acesteia ca neîntemeiata pentru urmatoarele
motive :
În primul rând dreptul reclamantilor de a solicita contravaluarea
îmbunatatirilor s-a nascut o data cu introducerea actiunii în evacuare de catre pârâtii
reclamanti. Ori, nu este corect sa nu se recunoasca reclamantilor posibilitatea de a
cere contravaluarea tuturor îmbunatatirilor si sa se lase la îndemâna pârâtilor
alegerea momentului de la care reclamantii sa poata cere doar contravaluarea
îmbunatatirilor pe ultimii trei ani înaintea introducerii actiunii în evacuare. Aceasta
solutie de echitate este sprijinita si din punct de vedere juridic pe urmatoarele
considerente :
Dupa cum s-a aratat anterior, reclamantii au stapinit imobilul în calitate de
chiriasi ( de detentori precari).Ori, lasarea reclamantilor Amira si Balasanu în imobil timp
de atâtia ani de catre pârâtii reclamanti echivaleaza cu o recunoa?tere a dreptului acestora de a
cere contravaluarea îmbunatatirilor. Iar o noua prescriptie nu va începe sa curga atâta
timp cât bunul se afla în posesia celor care locuiesc acolo. Ori, fam B inca mai
locuieste acolo, iar fam A a plecat de buna voie în cursul anului 2008 ( fila 13 din
dosarul prezent), predarea cheilor fiind facuta de catre fam A in fata instantei la data
de 29.10.2009.În plus, situatia lor din punct de vedere juridic în sensul de a stabili în
ce calitate au îndreptatirea de a locui în imobilul individualizat nu a fost lamurita
definitiv decât prin sentintele civile prin care li s-au respins actiunile formulate în
contradictoriu cu Consiliul Local, sentinte ramase definitive în cursul anilor 2006-
2007( asa cum s-a aratat mai sus). Ori, reclamantii au introdus actiune prin care au
solicitat contravaluarea îmbunatatirilor la data de 11.04.2007 chiar înainte ca pârâtii
reclamanti sa solicite evacuarea lor prin cererea inregistrata la Judecatoria Iasi la data
de 22.07.2008. Asadar, ei au solicitat dreptul de a cere contravaluarea îmbunatatirilor
chiar înainte de a începe sa curga termenul de prescriptie, având dreptul de a solicita
contravaluarea tuturor îmbunaratirilor efectuate, îmbunatatiri de care se vor bucura
proprietarii de drept ai imobilului.
Pe fondul cauzei, instanta constata urmatoarele:
Referitor la aceste îmbunatatiri facute instanta constata ca, chiar prin decizia
civila nr. 962/7.05.2008 pronuntata în ds 7340/245/2007, prin care s-a dispus trimiterea
cauzei spre rejudecare ( fila 5 din sentinta), s-a aratat ca ” reclamantii sunt posesori
de buna credinta a imobilului în cauza si ca….au dreptul la obligarea proprietarului
la plata contravaluarii îmbunatatirilor aduse imobilului”.
În acest sens în afara de considerentele de ordin juridic care indreptatesc
reclamantii la plata contravaluarii îmbunatatirilor, instanta va avea în vedere în plus
si prev art 315 al 2 din Codul de proc civ care arata ca:” în caz de casare hotarârile instantei
de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum si asupra necesitatii administrarii
unor probe sunt obligatorii pentru judecatorii fondului”.
Prin raportul de expertiza efectuat în cauza s-a constatat ca reclamantii au
efectuat îmbunatatiri, majoritatea din ele fiind efectuate în ultimii 10-15 ani, expertul
precizând si ca valoarea îmbunatatirilor este de 31.062 lei pentru apartamentul
ocupat de fam A si de 29.895 lei pentru apartamentul ocupat de fam B ( fila 124
ds).Ori, asa cum arata expertul , imobilul are o vechime de peste 70 de ani,
necesitând executia unor lucrari de consolidare, reparatii capitale si înlocuirea unor
instalatii de apa, canal, electrice astfel încât obiectiunile exprimate de aparatorul
pârâtilor vizavi de anumite investitii facute de catre reclamanti ( fila 135 ds) nu pot fi
primite , ele nefiind dovedite în nici un fel. Asa cum a aratat domnul expert toate
investitiile facute au un caracter de îmbunatatire ceea ce este absolut normal daca
avem în vedere, asa cum s-a invederat mai devreme, vechimea mare a imobilului. De
altfel, de toate aceste îmbunatatiri se vor bucura proprietarii pârâti din aceasta
actiune.
În ceea ce priveste, solicitarea reclamantilor în sensul de a li se recunoaste
dreptul de retentie instanta precizeaza urmatoarele :
Fata de fam A instanta urmeaza a constata ca cererea lor a ramas fara obiect
având în vedere faptul ca ei nu mai locuiesc acolo. Cererea lor , facuta prin aparator,
exprimata în cadrul concluziilor scrise în sensul ca înteleg sa renunte la judecata
acestui capat de cerere nu poate fi primita atâta timp cat aparatorul nu a depus la
dosar o împuternicire speciala din care sa reiasa ca i s-a acordat dreptul de a renunta
(art 69 al1 din Codul de proc civ).
Fata de fam B instanta va recunoaste în favoarea acestora un drept de retentie
asupra a 1/2 din suprafata locativa a imobilului în cauza, pâna la restituirea catre ei de
catre pârâtii reclamanti, în mod solidar, a contravaluarii îmbunatatirilor în cuantum
de 29.895 lei .
Pentru toate aceste motive, instanta va admite în parte cererea principala si
va obliga pârâtii sa plateasca în mod solidar reclamantilor urmatoarele sume :
– în favoarea reclamantilor AN si AM va obliga pârâtii la plata sumei
de 31.062 lei reprezentând contravaloarea îmbunatatirilor efectuate
– în favoarea reclamantilor BD si A va obliga pârâtii la plata sumei de
29.895 lei reprezentând contravaloarea îmbunatatirilor efectuate.
De asemenea, va recunoaste în favoarea familiei B un drept de retentie
asupra 1/2 din imobilul situat Iasi, strada Calarasi , nr.17, folosit de ei, pâna la
achitarea în întregime de catre pârâti a sumei de 21.895 si va respinge ca ramasa fara
obiect cererea reclamantilor A de recunoastere a unui drept de retentie în favoarea
lor.
În ceea ce priveste cererea conexata, instanta o va admite în parte pentru
urmatoarele motive :
Astfel, referitor la solicitarea evacuarii fam A, pentru motivele expuse mai sus,
cererea sa a ramas fara obiect, motiv pentru care o va respinge ca atare.
Fata de fam B instanta va admite cererea datorita faptului ca acestia nu au un
titlu în baza caruia sa mai poata locui acolo astfel încât instanta va dispune
evacuarea acestei familii conditionat însa de plata prealabila de catre pârâti a
sumei de 29.895 lei reprezentând contravaluarea îmbunatatirilor efectuate la
imobil.
În ceea ce priveste capatul de cerere privind obligarea pârâtilor la plata
contravaluarii chiriei pe ultimii trei ani introducerii cererii de catre pârâtii
reclamanti, instan?a il va admite pentru urmatoarele motive :
Potrivit codului civil ( art 1411 Cod civil) este corect din punct de vedere
juridic ca reclamantii pârâti sa fie obligati la plata contravaluarii unei chirii lunare
având în vedere faptul ca ei au folosit acest imobil ca chiriasi ( adica ca detentori
precari), asa cum s-a constatat înca din prima sentinta civila pronuntata. Oricum ,
cuantumul chiriei pretinse de catre pârâtii reclamanti este oarecum modic si adaptat
vechimii cladirii astfel încât este pe deplin justificat. De altfel, pârâtii reclamanti au si
depus în dovedire practica pietii imobiliare,înscrisurile fiind atasate la ultimele
precizari facute pe fondul cauzei. S-ar putea obiecta de catre fam. A ca ei au parasit
imobilul din cursul anului 2008.Instanta arata însa ca nu se stie exact data la care au
parasit imobilul, fiind vorba de niste simple sustineri ( acestia aratând o data ca au
parasit imobilul in mai 2008, iar alta data în septembrie 2008), insa aspectul cel mai
relevant este acela ca au predat efectiv cheile pârâtului, deci posesia imobilului abia la data de
29.10.2009, in fata instantei de judecata. În consecinta, este justificata si dovedita cererea
reclamantilor de a solicita contravaluarea chiriei pe perioada de
22.07.2005/22.07.2008, adica cu trei ani inainte de introducerea actiunii si , în
consecinta, va admite capatul de cerere formulat de pârâti în contradictoriu cu
reclamantii în sensul ca :
– va obliga reclamantii A si B la contravaloarea chiriei aferente unitatii
locative folosita pe perioada 22.07.2005 – 22.07.2008, respectiv la plata
sumei de 15.000 lei fiecare.
Fata de cheltuielile de judecata efectuate, instanta fata de prev art 276 Cod
proc civ, va dispune compensarea lor partiala.
Astfel , fata de modul de solutionare a cauzei, pe ambele cereri, fata de
cheltuielile suportate de fiecare parte, precum si fata de cheltuielile facute si dovedite
de fiecare parte, instanta , în tem art 274 Cod proc civ.:
– va obliga pârâtii în mod solidar la plata catre reclamantii AN si M a sumei
de 1860,75 lei cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentând cota parte din onorariu
avocat, onorariu expert, taxa de timbru si timbru judiciar.
– va obliga pârâtii în mod solidar la plata catre reclamantii BD si BA a sumei
de 1822,75 lei cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentând cota parte din onorariu
avocat, onorariu expert, taxa de timbru si timbru judiciar.