Top

Actiune in constatare nulitate titlu de proprietate- aplicarea principiului securitatii raporturilor juridice

Prin sentinţa civilă nr. 828/25.03.2009 a fost respinsă acţiunea ca neîntemeiată si a fost obligat reclamantul să plătească pârâtei Ş.P. cheltuieli de judecată în cuantum de 400 lei reprezentând onorariu de avocat.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut ca nu este incident motivul de nulitate absolută invocat – art. III lit. a din Legea 169/1997 – constatând în reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea unei persoane neîndreptăţite şi niciun alt motiv din cele reglementate expres de art. III din Legea 169/1997 ca atrăgând sancţiunea nulităţii absolute.
De altfel, reclamantul admite faptul că terenul pentru care au fost eliberate titlurile de proprietate a aparţinut autoarei Z.N., astfel că o eventuală anulare a acestora nu ar aduce niciun folos practic comunităţii locale sau vreunui terţ în numele căreia/căruia să fi acţionat primarul, căruia legea i-a recunoscut în mod excepţional legitimitatea procesuală activă, conform dispoziţiilor art. III alin. 2 din Legea 169/1997.
Prima instanţa a reţinut că motivele invocate de reclamant ar putea atrage nulitatea relativă a actelor de reconstituire a dreptului de proprietate şi nu nulitatea absolută. Astfel că cererea introductivă de instanţă ar fi putut să fie promovată exclusiv de persoanele lezate, în speţă chiar de pârâţii persoane fizice.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs PRIMARUL COMUNEI Ruginoasa, recurs pe care Tribunalul Iasi, prin decizia civila nr. 2198/17.11.2009, l-a respins.
A retinut instanta de control judiciar ca faptul ca adeverintele de proprietate a caror anulare se solicita nu au fost eliberate cu respectarea dispozitiilor legale si nu au corespondent in anexele de validare nu este de natura sa aiba consecinte juridice atata timp cat aceste acte primare de reconstituire provin de la Comisia Locala de fond funciar Ruginoasa al carei presedinte este chiar reclamantul iar in aceasta situatie devine aplicabil principiul de drept civil potrivit caruia nimeni nu poate sa-si invoce proprie turpitudine pentru a obtine recunoasterea unui drept. Faptul ca au fost facute greseli cu ocazia intocmirii actelor care au stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate nu este imputabil in nici un fel paratilor care nu trebuie sa suporte in nici un fel consecintele unor greseli ce apartin autoritatilor.
Aceasta soluţie ce se impune şi prin raportare la dispoziţiile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, referitoare la principiul securităţii raporturilor juridice .
Astfel, în cauza Toşcută şi alţii c. României, Curtea a reţinut că anularea titlurilor de proprietate emise în baza legilor fondului funciar, se analizează ca o privare de proprietate aşa cum aceasta este definită prin cea de-a doua frază a primului alineat al art. 1 din Protocolul nr. 1, aşa încât, anularea va fi permisa numai dacă este prevăzută de lege, urmăreşte un scop legitim şi păstrează un just echilibru între interesul general al comunităţii şi imperativele protecţiei drepturilor fundamentale ale individului .
In cauza de fata, anularea adeverintelor de proprietate si a titlurilor de proprietate dupa trecerea unei perioade mare de timp de la emitere, dupa ce terenurile au si intrat in circuitul civil si pentru motive care sunt imputabile exclusiv autoritatilor ar reprezenta o incalcare grava a principiului securităţii raporturilor juridice si a articolului 1 din Protocolul aditional nr. 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului iar aceasta incalcare nu ar fi justificata in nici un fel de motive imperioase.

Etichete: