Top

Plata nedatorată. Rolul activ al instanţei

În mod corect prima instanţă a respins acţiunea formulată de reclamantă, reţinând că plata nu s-a făcut din eroare, ci în baza raporturilor contractuale existente ale părţilor întrucât din extrasele de cont nu rezultă efectuarea vreunei plăţi în contul pârâtei, iar ordinul de plată are înscrisă menţiunea că plata se face în temeiul unui contract; de asemenea operaţiunea de compensare se întemeiază pe o factură fiscală menţionată în cuprinsul ordinului de compensare.
În cauză nu pot fi reţinute ca incidente dispoz. art. 993 Cod civil, neputând fi stabilit dacă reclamanta a plătit sau nu mai mult decât datora, situaţia contului 409 fiind un document intern ce provine exclusiv de la acesta.
Aşa cum arată şi recurenta o eventuală expertiză contabilă în cauză ar fi putut stabili dacă reclamanta a plătit sau nu mai mult decât datora, dar o asemenea probă nu a fost solicitată la fond iar în recurs este inadmisibilă în raport de disp. art. 305 Cod procedură civilă. Rolul activ al instanţei ce rezultă din dispoziţiile ar 129 c.pr.civ trebuie înţeles în contextul asigurării unui echilibru cu celelalte două principii ce guvernează procesul civil principiului disponibilităţii şi principiul contradictorialităţii şi nu poate fi interpretat în sensul că instanţa trebuie să se transformă în apărătorul uneia din părţi şi să propună acesteia probele necesare dovedirii pretenţiilor sale, mai ales că în cauză reclamanta era o persoană juridică reprezentată de consilier juridic şi se presupune că a beneficiat de o apărare calificată. Dacă ar fi procedat astfelprima instanţă ar fi încălcat atât principiul disponibilităţii cât şi principiul egalităţii dintre părţi, favorizând o parte în mod nejustificat. Pin urmare nu se poate dispune casarea unei hotărâri pentru că din oficiu prima instanţă nu a ordonat anumite dovezi, câtă vreme părţile aveau mijloace procesuale pentru a determina administrarea dovezilor pe care le doreau. Pe de altă parte, rolul activ al instanţei nu poate constitui temeiul substituirii instanţei în poziţia procesuală a uneia din părţi şi în apărarea intereselor acesteia întrucât rolul activ al instanţei presupune doar aflarea adevărului judiciar, instanţa neputându-se substitui părţii ce a beneficiat de asistenţa juridică a unui consilier juridic.
Faţă de considerentele arătate mai sus, în baza art. 312 Cod procedură civilă, apreciind că soluţia primei instanţe este legală şi temeinică, şi că aceasta a evaluat temeinic situaţia de fapt dedusă judecăţii şi a făcut o judicioasă aplicare a legii, în raport de probele administrate, tribunalul a respins recursul declarat de recurenta S.C. Petromec S.A. împotriva sentinţei civile nr. 8649/23.06.2009 pronunţată de Judecătoria Iaşi, sentinţă pe care a menţinut-o.

Etichete: