Top

Plângere contravenţională

SENTINŢĂ CIVILĂ Nr. 4/2011

Şedinţa publică de la 06 Ianuarie 2011

La data de 29.09.2010 a fost înregistrată sub nr. 1361/199/2010 pe rolul Judecătoriei Buhuşi, plângerea contravenţională formulată de petenta S.C. A. A. S.R.L. împotriva procesului-verbal de contravenţie seria BCA nr.054072/21.09.2010 întocmit de Inspectoratul Teritorial de Munca B. în calitate de organ constatator, solicitând anularea procesului-verbal ca fiind nelegal şi netemeinic şi exonerarea de plata amenzii în cuantum de 1500 lei.

Plangerea a fost legal formulata in termenul prevazut de art 31 din O.G.2/2001 şi este scutită de plata taxei de timbru şi a timbrului judiciar, în temeiul art.36 din O 2/2001.

În motivarea plângerii, petenta a arătat că, la data de 14.09.2010, cu ocazia unui control efectuat de inspectorii I.T.M. la punctul de lucru din oraşul Buhuşi, au fost depistaţi doi salariaţi care, deşi erau angajaţi cu CM cu timp parţial de muncă, aceştia şi-ar fi desfăşurat activitatea în afara programului de lucru stabilit prin contracte, respectiv, intervalul orar 10-12, depăşind cu 30 de minute timpul de lucru.

Pentru această faptă a fost încheiat procesul verbal de contravenţie la data de 21.09.2010, la sediul ITM Bacău şi procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria BCA nr. 054072, prin care societăţii i s-a aplicat o amendă contravenţională de 1500 lei.

Petenta consideră că procesul verbal este nelegal şi neîntemeiat deoarece organul de control a interpretat greşit dispoziţiile art. 102 din Codul Muncii, în sensul că interdicţia se referea la orele efectuate suplimentar peste programul de 4 ore, timp parţial stabilit pe zi în contractul individual de muncă.

În fapt cei doi salariaţi au lucrat în prima parte a zilei de 14.09.2010, de la ora 10 la 1230, iar în cea de a doua parte a zilei de la ora 18 la 1930, astfel încât nu au depăşit timpul parţial de 4 ore zilnic şi nu au efectuat ore suplimentare.

Potrivit dispoziţiilor art. 117 Codul Muncii este considerată munca suplimentară, munca prestată în afara duratei normale a timpului săptămânal de muncă prevăzută la art. 109, respectiv 8 ore pe zi şi 40 ore săptămânal.

Cu privire la personalul încadrat cu timp parţial, în practica judiciară, s-a statuat că este considerată muncă suplimentară, munca prestată în afara duratei timpului parţial de lucru zilnic stabilit în contractul individual de muncă, în cazul de faţă 4 ore şi 20 ore săptămânal.

Societatea a participat în ziua de 14.09.2009 la târgul anual organizat în parcul de distracţii din Piaţa oraşului Buhuşi cu echipamente MINIJET COPII. La ora 11 a dispus oprirea funcţionării echipamentului MINIJET datorită uzurii unor rulmenţi la roţi, pentru a preveni producerea şi accidentarea copiilor şi verificarea rulmenţilor de la roţi şi înlocuirea celor uzaţi.

Cei doi salariaţi au executat urgent această lucrare de înlocuire a rulmenţilor, operaţiune ce a continuat şi după ora 12, fiind terminată în jurul orei 1230, drept pentru care facem dovada cu martori. Faţă de situaţia prezentată considerăm că timpul de lucru efectuat de cei doi salariaţi după ora 12 nu reprezintă ore suplimentare şi se încadrează în excepţia prevăzută de art. 102 al. 1, lit. c din Codul Muncii, întrucât au efectuat lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente la copii în parcul de distracţii.

Împrejurările prezentate, relevă un grad de pericol social redus al contravenţiei săvârşite, căruia trebuie să-i corespundă în plan sancţionatar o măsură echivalentă, potrivit dispoziţiilor art. 5 al. 5 din OG nr. 2/2001.

Având în vedere criteriile prevăzute de art. 21 al. 3 din OG nr. 2/2001 raportate la împrejurările concrete în care fapta a fost săvârşită respectiv necesitatea executării unor lucrări urgente pentru prevenirea producerii de accidente, rog să apreciaţi că scopul sancţiunii contravenţionale poate fi atins şi prin aplicarea avertismentului, potrivit art. 7 şi 5 al. 2 lit. a din OG nr. 2/2001.

În drept, petenta a motivat cererea pe dispoziţiile art.31/OG nr.2/2001.

Petenta a depus în copie la dosar: procesul verbal de contravenţie, procesul verbal de control, înştiinţare de plată, notă de constatare,certificat de înregistrare, toate în copii.

Legal citata, petenta a fost reprezentata in instanţă de administratorul P. C..

Organul constatator, legal citat, nu a fost reprezentat în faţa instanţei,şi nici nu a depus întampinare.

În cauză instanţa a dispus audierea martorilor .

Din actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin procesul verbal de contraventie seria BCA nr.054072/21.09.2010 întocmit de Inspectoratul Teritorial de Munca Bacau, în calitate de organ constatator, petenta S.C. A. A. S.R.L. a fost sancţionata cu amenda contraventională în suma 1500 lei, reţinându-se în sarcina sa că angajatorul nu a respectat prevederile art.102 al.1 lit.c, coroborat cu art.276 al.1 lit.h din Legea nr.53/2003 referitoare la contractele de muncă cu timp parţial, respectiv, interdicţia de a efectua ore suplimentare, cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau alte lucrări urgente. Se reţine că salariaţii se aflau la lucru la ora 12.30, în condiţiile în care programul lor era cuprins în intervalul orar 10-12.

Instanţa investită cu soluţionarea plângerii verifică ,din oficiu , în temeiul art 34 din O.G. nr.2/2001 completată şi modificată, legalitatea şi temeinicia procesului verbal precum şi a sancţiunilor aplicate .

Conform notei de constatare aferente procesului-verbal nr.011871/21.21.09.2010 (fila 8 dosar), numiţii I. C.şi I. C.au fost angajaţi la S.C. A. A. S.R.L., începând cu data de 07.06.2010, cu timp parţial de 4 ore/zi, cu repartizarea programului de lucru de la 1000 la 1200 şi de la 1800 la 2000.

Conform art. 102 Legea 53 / 2003, „contractul individual de muncă cu timp parţial cuprinde, în afara elementelor prevăzute la art. 17 alin. (2), următoarele (…): c) interdicţia de a efectua ore suplimentare, cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau pentru alte lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecinţelor acestora”.

Instanţa constată că prevederea, a cărei încălcare constituie contravenţie, conform art.276 al.1, lit.h, din acelaşi act normativ, are în vedere doar inserarea menţiunilor respective în cuprinsul CIM încheiat, nu faptul depăşirii de către angajat a programului de lucru parţial, stabilit prin contract. Cu toate acestea, admiţând extrapolarea prevederilor citate şi la situaţiile concrete ce se pot ivi în cursul desfăşurării raporturilor de muncă, instanţa apreciază că petenta a dovedit, prin martorii audiaţi, că împrejurarea în care s-au aflat angajaţii, la momentul controlului, reprezintă una dintre excepţiile prevăzute de lege, respectiv, o lucrare urgentă. De altfel, aşa cum au declarat şi angajaţii, audiaţi în cauză, aceştia au început programul, în după-amiaza zilei în care a avut loc controlul, cu 30 de minute mai târziu, încadrându-se, astfel, în programul zilnic de 4 ore de lucru.

Având în vedere şi dispoziţiile art. 21 al. 3 din O.G. 2/2001, în conformitate cu care sancţiunea ce se aplica trebuie sa fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi faptul că sancţiunile contravenţionale nu sunt un scop in sine, instanţa apreciază că funcţia preventivă a acestora poate fi realizată prin aplicarea unei sancţiuni cu avertisment.

Fata de aceste considerente, şi având în vedere şi dispoziţiile art. 6 alin 1 din OG 2/1001 , modificată , potrivit cărora “ avertismentul se poate aplica oricărui contravenient, persoană fizică sau juridică”, in temeiul art. 34 din O.G. 2/2001, va admite in parte plângerea contravenţionala şi va înlocui amenda contravenţională aplicată cu sancţiunea avertisment.

Va atrage petentei atenţia asupra prevederilor art. 7 din O.2/2001, referitoare la respectarea dispoziţiilor legale.

Etichete: