Top

Ordonanţă Preşedinţială

Asupra cauzei comerciale de faţă :

Prin cererea înregistrată sub nr. 777/110/2009 pe rolul Tribunalului Bacău , reclamanta SC”G. I.”SRL a chemat în judecată pârâtele SC”S.”SRL şi ALPHA BANK-SUCURSALA BACAU pentru ca pe cale de ordonanţa preşedinţială sa se dispună suspendarea efectuării plaţii biletelor la ordine emise de reclamanta în favoarea SC S. SRL, in valoare de 61.837 lei fiecare, scadente la data de 10.02.2009, 18.02.2009 şi 23.02.2009

In motivarea cererii reclamanta a arătat ca a încheiat cu pârâta SC S. SRL contractul de subantrepriză nr.142 din 24.01.2008 , în baza căruia pârâta a emis facturile fiscale nr. 669855/18.07.2008, 6698856/18.07.2008 şi 05859378/07.10.2008 fără ca situaţiile de lucrări să fie preluate şi fără ca recepţia lucrărilor să fie efectuată. Conform art.14 din contract reclamanta trebuia sa efectueze plata lucrărilor către pârâtă în 30 zile lucrătoare de la data când beneficiarul lucrării efectua plăţile către reclamanta. În virtutea acestei relaţii de afaceri pârâta i-a solicitat reclamantei sa-i emită 4 bilete la ordin scadente la date diferite pentru suma facturată , motivat de faptul că pârâta vroia să contracteze un credit de la banca pârâtă pe care să-l garanteze cu cele 4 biletele la ordin. Reclamanta a arătat că a emis cele 4 bilete la ordin in favoarea pârâtei cu condiţia ca înainte de scadenţa fiecărui bilet pârâta sa-i vireze in cont suma stipulata in fiecare bilet pentru ca acestea sa poată fi decontate. Totodată pârâta a emis şi ea 4 bilete la ordin necompletate , bilete pe care reclamanta urma sa le introducă la plată cu o zi înaintea scadentei propriilor bilete la ordin in cazul în care pârâta nu asigura provizionul necesar. Înaintea scadentei primului bilet la ordin – 26.01.2009 pârâta nu a virat suma de 61.837 lei necesara asigurării provizionului motivând că nu are aceşti bani , iar când reclamanta a vrut să introducă la banca biletele emise de pârâtă, aceasta a informat-o că degeaba le introduce întrucât deja intrase in incidentă de plăţi , iar conturile îi erau poprite de o altă bancă pentru recuperarea altui credit. In aceasta situaţie reclamanta s-a văzut nevoită sa asigure din surse proprii provizionul necesar decontării pentru a evita intrarea in incidentă de plăţi.

Având in vedere că raportul juridic fundamental pentru emiterea celor 4 bilete la ordin nu există , acestea fiind nule absolut deoarece nu au la bază nici un raport juridic în temeiul căruia să fie emise , obligaţia de plata a reclamantei nefiind încă născută, reclamanta a solicitata admiterea acţiunii aşa cum a fost formulata , respectiv suspendarea decontării până la soluţionarea dosarului înregistrat pe rolul Tribunalului Bacău – Secţia comercială şi de contencios administrativ prin care a solicitat constatarea nulităţii biletelor la ordin şi obligarea la restituirea acestora către reclamantă.

În dovedirea cererii a depus înscrisuri.

Pârâta SC S. SRL a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Bacău întrucât constatarea nulităţii titlurilor se face pe calea specială a opoziţiei la executare în condiţiile prevăzute de Legea 58/1934 , iar competenţa materială pentru judecarea unei astfel de cereri aparţine judecătoriei, iar in consecinţă si cererile accesorii sunt tot de competenta judecătoriei . Pârâta a mai arătat că cererea este inadmisibilă sub două aspecte . În primul rând biletele la ordin sunt efecte de comerţ guvernate de o lege specială , în speţă Legea 58/1934 , care reglementează în mod complet regimul juridic al acestor efecte de comerţ în sensul constituirii , emiterii , circulaţiei , scadenţei , executare şi rezolvarea incidentelor procedurale . Referitor la biletele la ordin a aratat că acestea au valoare de titlu executor , iar contestarea valabilităţii acestor titluri se face după procedura specială prevăzută de art. 61 şi art. 62 din legea menţionată respectiv pe calea opoziţiei cambiale care trebuie iniţiată de debitor în condiţiile prevăzute de acelaşi act normativ. A arătat că reclamanta nu a avut în vedere că potrivit legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă „specialul derogă de la general”. In al doilea rând în susţinerea excepţiei inadmisibilităţii sunt dispoziţiile art. 3 pct. 14 coroborat cu art. 44 din Codul Comercial considerând că prin cererea de suspendare a plăţii debitoarea reclamantă încearcă să obţină un termen de graţie până la judecarea cererii principale de anulare a titlului . Pârâta a mai invocat excepţia lipsei de obiect a biletelor la ordin scadente le data de 26.01.2009 şi respectiv 10.02.2009 întrucât acestea au fost decontate. Pe fondul cauzei pârâta a solicitat respingerea acţiunii ca fiind neîntemeiată în susţinere menţionând că biletele la ordin reprezintă o parte din obligaţiile contractuale asumate de reclamanta prin contractul de subantrepriză nr.142/24.01.2008 , fiind respectate normele legale prescrise pentru valabilitatea biletelor la ordin. În subsidiar solicită ca în cazul admiterii cererii să se instituie măsuri asigurătorii în favoarea creditorului până la concurenţa valorii înscrisă în biletele la ordin şi obligarea reclamantei la plata unei cauţiuni care să permită recuperarea unor eventuale daune provocate de suspendarea plăţii , cu cheltuieli de judecată.

În apărare a depus înscrisuri.

Pârâta ALPHA BANK – SUCURSALA BACĂU , legal citată, nu a formulat întâmpinare şi nu s-a prezentat in instanţă.

În ceea ce priveşte excepţia necompetentei materiale a Tribunalului Bacău instanţa reţine următoarele:

Potrivit art.581 C.pr.civ. cererea de ordonanţă preşedinţială se va introduce la instanţa competentă să se pronunţe asupra fondului dreptului, iar potrivit art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ. procesele şi cererile în materie comercială al căror obiect are o valoare de peste 100.000 lei sunt de competenţa Tribunalului în primă instanţă.

Din înscrisul depus la fila 24 dosar rezultă că reclamanta a introdus pe rolul Tribunalului Bacău o acţiune in anularea biletelor la ordin care fac obiectul şi prezentei cereri, acţiune care are drept scop să constate că raportul juridic care a stat la baza emiterii biletelor nu a fost valabil, natura acestui raport juridic imprimând şi acţiunii în anulare caracterul ei. Astfel din înscrisurile de la dosar rezultă că raportul contractual dintre părţi a fost de natură comercială, patrimonială, valoarea obiectului fiind de peste 100.000 lei.

In cauză nu poate fi primită susţinerea pârâtei potrivit căreia constatarea nulităţii titlurilor se face pe calea specială a opoziţiei la executare care este potrivit Lg. 58/1934 de competenţa Judecătoriei şi în consecinţă si cererile accesorii sunt de competenţa Judecătoriei, deoarece acţiunea în anularea biletelor la ordin s-a cerut pe calea dreptului comun , acţiune pe care legea specială nu o exclude.

Pentru motivele de mai sus instanţa va respinge excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Bacău ca nefondată

În ceea ce priveşte excepţia de inadmisibilitate instanţa reţine următoarele:

Biletele la ordin pot servi ca instrumente de plată, dar şi ca instrumente de credit aşa cum a susţinut reclamanta că a procedat pârâta care i-a spus că are nevoie de un împrumut , motiv pentru care a emis patru bilete la ordin scadente in perioada ian.-febr.2009, deşi obligaţia de plată derivată din contractul dintre părţi nu era scadentă , bilete pe care pârâta le-a scontat la banca pârâtă obţinând astfel un credit înainte de scadenţei plăţii.

Biletul la ordin este un titlu comercial de valoare asemănător cambiei , între aceste două titluri existând puţine deosebiri . Astfel acesta este un titlu complet şi abstract , dreptul si obligaţia corelativă fiind cele cuprinse în înscris , iar acestea existând în mod valabil independent de cauza juridică care le-a generat . De asemenea biletul la ordin creează obligaţii autonome , emitentul titlului fiind obligat nu în virtutea raportului juridic fundamental (originar): vânzare , împrumut etc. ci exclusiv în virtutea semnării titlului, iar în circulaţia titlului fiecare nou posesor este considerat ca având un drept originar, propriu , autonom, noului dobânditor nefiindu-i opozabile excepţiile care puteau fi opuse unuia dintre titularii precedenţi.

Executarea obligaţiei se face de către debitor , ca regulă generală , de bună voie, prin plată , iar în caz de refuz , creditorul poate cere executarea silită, adică o plată silită. Biletul la ordin are valoare de titlu executoriu conform art. 106 raportat la 61 din Lg. 58/1934 . Caracterul executor este o caracteristică a acestui titlu de valoare , orice clauză de excludere a forţei executorii fiind considerată nescrisă. De asemenea art.62 din Lg. 58/1934 prevede că instanţa va putea suspenda executarea (silită) numai în caz când oponentul nu recunoaşte semnătura , înscriindu-se în fals, sau nu recunoaşte procura. Întrucât legiuitorul a limitat in mod expres cazurile în care , în materie cambială , suspendarea executării este permisă , dispoziţia legală care o prevede este de strictă interpretare şi ca atare , suspendare executării nu poate fi extinsă şi la alte ipoteze prevăzute de dreptul comun , ipoteze pe care legiuitorul a căutat să le înlăture în vederea scopului fixat de a crea din cambie (bilet la ordin ) un titlu executoriu şi de a ajunge la o cât mai grabnică executare a obligaţiilor cambiale.

Prin cererea pentru ordonanţă preşedinţială de faţă se încearcă o suspendare a executării obligaţiilor cambiale ale reclamantei, obligaţii ce au luat naştere nu din raportul juridic fundamental, ci din semnarea biletelor la ordin , reclamanta, în motivarea aparenţei dreptului său ce ar justifica luarea unei astfel de măsuri, invocând excepţii rezultate nu din raportul cambial , ci din raportul juridic nemijlocit dintre părţi, excepţii care fac obiectul unei acţiuni pentru anularea biletelor la ordin pe rolul Tribunalui Bacău . Practic se încearcă pe calea unei proceduri sumare de drept comun lipsirea unor titluri de valoare de efectele şi garanţiile pe care legea specială le-a conferit tocmai pentru a facilita circulaţia acestora şi protejarea încrederii în aceste instrumente de plată şi de credit.

Pentru motivele de mai sus instanţa urmează a admite excepţia inadmisibilităţii cererii şi respingerea acesteia ca inadmisibilă. În consecinţă instanţa consideră de prisos a fi cercetate celelalte apărări invocate pe cale de excepţie de către pârâtă, precum şi fondul cauzei .

În baza art. 274 C.pr.civ. instanţa va obliga reclamanta să plătească pârâtei cheltuielile de judecată reprezentând onorariu avocat.

Etichete: