Top

Revizuire

REVIZUIRE

Prin referatul nr. 733/III/6/2009 din 06.10.2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău a fost trimisă spre competentă soluţionare şi înregistrată sub nr. 15864/180/06.10.2009 pe rolul Judecătoriei Bacău cererea formulată de petentul PT de revizuire a sentinţei penale nr. 42/15.01.2008 pronunţată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. 10683/180/2007 definitivă prin decizia penală nr. 271/R/27.03.2008 pronunţată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 10683/180/2007,.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 42/15.01.2008 a Judecătoriei Bacău s-a dispus în baza art. 2781 alin 8 lit. a Cprpen respingerea, ca neîntemeiată, a plângerii petentului PT împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale dispusă de procurorul de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău în dosarul nr. 801/P/2007 .

Prin decizia penală nr. 271/R/27.03.2008 a Tribunalului Bacău a fost respins recursul declarat de petentul PT împotriva sentinţei penale nr. 42/15.01.2008 a Judecătoriei Bacău

Potrivit art.394 C pr.pen. revizuirea poate fi cerută în cazurile expres şi limitativ prevăzute de lege..

În temeiul art. 403 alin 1 şi 3 Cprpen, pentru admiterea în principiu a cererii de revizuire, instanţa , ascultând concluziile procurorului şi ale părţilor, examinează , între altele dacă cererea de revizuire se sprijină pe unul dintre motivele prevăzute de art. 394 din acelaşi cod, şi există la dosar sau sunt depuse dovezile pentru cazul invocat.

Potrivit art. 393 alin. 1 din Codul de procedură penală, „hotărârile judecătoreşti definitive pot fi supuse revizuirii atât cu privire la latura penală, cât şi cu privire la latura civilă”.

În art. 394 alin. 1 din Codul de procedură penală sunt reglementate cazurile de exercitare a acestei căi de atac, prevăzându-se că „revizuirea poate fi cerută când:

a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei;

b) un martor, un expert sau un interpret a săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere;

c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals;

d) un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penală a comis o infracţiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere;

e) când două sau mai multe hotărâri judecătoreşti definitive nu se pot concilia”.

Atât din conţinutul prevederilor menţionate, cât şi din precizările făcute în alin. 2-4 ale aceluiaşi articol cu privire la condiţiile în care cazurile reglementate la art. 394 alin. 1 din Codul de procedură penală constituie motive de revizuire, rezultă că sunt supuse revizuirii numai hotărârile judecătoreşti prin care s-a soluţionat fondul cauzei, adică acele hotărâri prin care s-a rezolvat raportul juridic de drept substanţial, pronunţându-se o soluţie de condamnare sau achitare ori de încetare a procesului penal.

În acest sens, este de observat că prin art. 394 alin. 2 din Codul de procedură penală se limitează invocarea primului caz de revizuire numai la situaţia când „pe baza faptelor sau împrejurărilor noi se poate dovedi netemeinicia hotărârii de achitare, de încetare a procesului penal ori de condamnare”.

Tot astfel, prin art. 394 alin. 3 din Codul de procedură penală, făcându-se referire la următoarele două cazuri, se prevede că acestea „constituie motive de revizuire, dacă au dus la darea unei hotărâri nelegale sau netemeinice”.

În fine, pentru cazul „când două sau mai multe hotărâri judecătoreşti definitive nu se pot concilia”, s-a prevăzut, în art. 394 alin. 4 din Codul de procedură penală, că „toate hotărârile care nu se pot concilia sunt supuse revizuirii”.

Din aceste reglementări de ansamblu ale cazurilor de revizuire şi ale condiţiilor pe care fiecare dintre acestea trebuie să le îndeplinească pentru a constitui motive de revizuire a unei hotărâri judecătoreşti definitive rezultă, deci, că hotărârile judecătoreşti prin care nu se rezolvă fondul cauzei nu pot fi supuse revizuirii.

Or, în raport cu soluţiile ce pot fi pronunţate în temeiul art. 2781 alin. 8 lit. a) şi b) din Codul de procedură penală de către judecătorul care examinează plângerea împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată, nu se poate considera că într-o astfel de etapă procesuală s-ar rezolva fondul cauzei, deoarece niciuna dintre aceste soluţii nu implică stabilirea existenţei faptei şi a vinovăţiei în accepţiunea prevederilor art. 345 din Codul de procedură penală, respectiv prin condamnarea, achitarea inculpatului sau încetarea procesului penal.

Pe de altă parte, cât timp prin lege nu este reglementată posibilitatea extinderii exercitării căii extraordinare de atac a revizuirii şi împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate în soluţionarea plângerilor formulate în temeiul art. 2781 din Codul de procedură penală, o atare cale de atac nu este admisibilă, întrucât în situaţia contrară s-ar contraveni principiului instituit prin art. 129 din Constituţia României, potrivit căruia „împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile […] pot exercita căile de atac, în condiţiile legii”.

Ca atare cererea de revizuire nu îndeplineşte condiţia prealabilă obligatorie menţionată şi în consecinţă instanţa în baza art. 403 alin 3 Cprpen va dispune respingerea acesteia ca fiind inadmisibilă.

Etichete: