Top

Plati

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA MOINEŞTI JUDEŢUL BACĂU

Dosar nr. 2291 /260/2011 somaţie de plată

SENTINŢA CIVILĂ NR. 1287/2011

Şedinţa publică de la 13 aprilie 2011 Completul constituit din: PREŞEDINTE IULIANA BĂISAN – C.6s Grefier Mariana Purcariu

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă instanţa constată următoarele :

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 17.02.2011 sub nr. 2291/260/2011 creditoarea SC EON a solicitat în contradictoriu cu debitorul M.V. emiterea unei ordonanţe care să cuprindă somaţia de plată pentru suma de 179,83 lei, actualizată la data plăţii efective. Totodată a solicitat cheltuieli de judecată.

In motivare, creditoarea a arătat că a încheiat cu debitorul contractul de furnizare gaze naturale pentru consumatorii casnici nr. 1208 din 01.04.2005 prin care s-a obligat să furnizeze gaze naturale, iar debitorul s-a obligat să achite contravaloarea acestora. Aceasta a mai arătat că debitorul nu a achitat facturile emise în lunile martie 2009-iunie 2009, acumulând un debit de 120,84 lei, motiv pentru care au fost calculate şi penalităţi, conform art 8 din contract, în cuantum de 58,99 lei pentru facturile aflate in sold.

Creditoarea susţine că debitorul şi-a însuşit contravaloarea facturilor de gaz emise în perioada menţionată şi penalităţile aferente, întrucât nu a contestat consumul facturat sau modalitatea de calcul a penalităţilor şi nici nu a refuzat la plată facturile.

In drept a invocat dispoziţiile OG 5/2001.

In temeiul art 242 C.proc.civ a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

In probaţiune a depus la dosar următoarele înscrisuri: situaţia centralizată a datoriilor la data de 28.12.2010, fila 8, situaţia facturilor de consum neîncasate la data de 28.12.2010, fila 9, centralizator calcul penalităţi, fila 10, contract de furnizare nr. 1208 din 2005, filele 11-12, facturi fiscale, filele 13-18.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 39 lei şi cu timbru judiciar în cuantum de 0,3 lei.

Debitorul, legal citat, nu s-a prezentat în instanţa şi nici nu a formulat întâmpinare prin care să invoce eventualele apărări.

La termenul din 13.04.2011 instanţa a încuviinţat pentru creditoare proba cu înscrisurile de la dosar.

2

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată

următoarele:

Prin contractul de furnizare de gaze naturale nr. 1208 din 01.05.2005, creditoarea s-a obligat să furnizeze gaze naturale debitorului M.V. la locul de

consum din ………… în mod continuu, iar debitorul s-a obligat să achite

contravaloarea gazelor naturale furnizate, în termen de 15 zile de la data emiterii facturilor de furnizor conform art.7 din contract.

Potrivit art 8 din contract, neachitarea la scadentă de către consumatorul casnic a facturii reprezentând contravaloarea gazelor naturale furnizate, atrage perceperea de penalităţi la nivelul majorărilor de întârziere datorate pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetare.

în temeiul contractului, creditoarea a emis facturile fiscale emise în perioada martie-iunie 2009,pe care îşi întemeiază pretenţiile în prezenta cauză, din cuprinsul acestora reieşind că au fost facturate şi penalităţile de întârziere.

Procedura aleasă de către creditoare pentru realizarea drepturilor sale este procedura somaţiei de plată, reglementată de OG nr. 5/2001.

Conform art.l alin.l din OG nr.5/2001 procedura somaţiei de plată se desfăşoară, la cererea creditorului, în scopul realizării de bunăvoie sau prin executare silită a creanţelor certe, lichide şi exigibile ce reprezintă obligaţii de plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de părţi prin semnătură ori în alt mod admis de lege şi care atestă drepturi şi obligaţii privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte prestaţii.

In cauză, creditoarea a dovedit relaţiile contractuale cu debitorul, aceasta din urmă datorând un debitul constatat prin facturile fiscale emise de creditoare şi opozabile în baza contractului. Cuantumul cumulat al debitului principal, după cum reiese din situaţia facturilor neincasate la data de 28.12.2010 ce se coroborează cu facturile fiscale anexate la dosar, se ridică la suma de 120,83 lei reprezentând contravaloarea gazelor furnizate în perioada martie-iunie 2009. în privinţa penalităţilor, cuantumul acestora calculat de creditoare până la data de 28.12.2010 este de 58,99 lei, după cum reise din centralizatorul de calcul penalităţi şi facturile fiscale anexate la dosar.

Conform art.969 Cod civil, convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante, iar potrivit art.970 Cod civil convenţiile trebuie executate cu bună credinţă şi întocmai.

Instanţa apreciază că în materie contractuală, sarcina dovedirii executării obligaţiei revine debitorului, având în vedere dispoziţiile art. 1082 C.civ, creditoarea nefiind ţinut să probeze decât existenţa obligaţiei, dovadă ce în cauză a fost făcută prin contractul intervenit între părţi şi facturile emise.

întrucât debitorul nu a făcut dovada actului juridic al plăţii în condiţiile art. 1191 şi urm. C.civ., prin înscris emanat ori recunoscut de creditoare, se constată că acesta datorează suma de 179,83 lei din care suma de 120,84 lei reprezentând debit principal şi suma de 58,99 lei penalităţi de întârziere calculate până la data de 28.12.2010, sumă ce are caracterul unei creanţe certe, lichide şi exigibile.

3

Cu privire la caracterul cert al creanţei, instanţa va avea in vedere ca, potrivit art.379 alin.3 C.proc.civ, creanţa este certă atunci când existenţa acesteia rezultă din însuşi actul de creanţă, sau din acte emanate de la debitor, ori recunoscute de acesta.

In cauză, obligaţia de plată a contravalorii gazelor naturale furnizate debitorului, a fost asumată de către aceasta prin contractul încheiat între părţi, în temeiul căruia au fost emise facturile fiscale.

Referitor la caracterul lichid al creanţei, instanţa retine ca o creanţă este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuşi actul de creanţă, sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanţă, asa cum prevăd dispoziţiile art.379 alin.4 C.proc.civ.

In cauza, din prevederile contractului încheiat între părţi şi facturile fiscale emise, rezultă fara echivoc că acesta prevede toate datele necesare pentru a putea stabili cu exactitate care este cuantumul datoriei pe care creditoarea o solicită.

In ce priveşte condiţia exigibilităţii, instanţa retine ca o creanţa este exigibilă în momentul în care a ajuns la scadenţă. Conform art. 1023 C.civ. creditorul va putea cere plata numai de la data împlinirii scadenţei. Facturile fiscale emise de către creditoare indică data scadentă a acestora, instanţa constând că acesta a fost depăşită.

Faţă de cele arătate, instanţa constată că sunt îndeplinite condiţiile de exercitare a acţiunii pe calea somaţiei de plată. Pe de o parte, dreptul de creanţă, este dovedit prin contractul încheiat cu debitorul şi facturile emise în temeiul acestui contract. Pe de altă parte, creanţa avută în vedere este certă, lichidă şi exigibilă, potrivit dispoziţiilor art. 379 alin. 3 si 4 C.pr.civ.

Prin urmare, având în vedere ca pretenţiile creditoarei sunt justificate, parţial, în baza art. 1 coroborat cu art. 6 alin. 2 din O.G. nr. 5/2001, instanţa va admite cererea formulată de aceasta şi va emite o ordonanţă prin care debitorul va fi somat sa ii plătească suma de 179,83 lei din care suma de 120,84 lei reprezentând debit principal şi suma de 58,99 lei penalităţi de întârziere calculate până la data de 28.12.2010.

Conform art 1 alin 2 din OG 5/2001 suma ce reprezintă o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, precum şi dobânzile, majorările şi penalităţile datorate potrivit legii se actualizează în raport cu rata inflaţiei aplicabilă la data plăţii efective. Prin urmare, văzând şi cererea creditoarei formulată în acest sens, instanţa urmează a actualiza suma pe care o stabileşte în sarcina debitorului în raport cu rata inflaţiei la data plăţii efective.

Totodată conform art 6 alin 3 OG 5/2001 instanţa va stabili, pentru debitor, un termen de 30 zile de la comunicarea prezentei hotărâri, pentru efectuarea plăţii.

Având in vedere culpa procesuala, in temeiul art.274 C.pr.civilă va obliga debitorul la plata cheltuielilor de judecată in cuantum de 39,3 lei reprezentând taxă judiciară de timbru şi timbru judiciar.

Etichete: