Top

Acordarea de despăgubiri civile (foloase cuvenite) pentru bunurile confiscate. Anularea hotărârii măsurii de confiscare a unor bunuri de care partea a fost lipsită patru decenii, implică dezdăunarea totală a părţii vătămate care este îndreptăţită

Reclamantul M.V.C., moştenitor al defunctei M.E. prin acţiunea formulată a solicitat obligarea Statului Român la plata despăgubirilor civile în sumă de 4 miliarde ROL, reprezentând lipsa de folosinţă (fructele civile) a bunurilor confiscate în baza unei sentinţe corecţionale pronunţate de Tribunalul Popular al Raionului Tecuci, în anul 1952. Prin decizia nr.1791/1997 Curtea Supremă de Justiţie Bucureşti a admis recursul în anulare promovat de Procurorul General iar inculpata M.E. autoarea reclamantului a fost achitată, fiind înlăturată şi măsura confiscării.

Tribunalul Galaţi a respins acţiunea ca nefondată, soluţie menţinută de Curtea de Apel Gl., cu motivarea că în speţă nu sunt incidente dispoziţiile art.998 cod civil deoarece nu s-a dovedit existenţa faptei ilicite a Statului Român.

Împotriva deciziei civile pronunţate de Curtea de Apel Galaţi s-a declarat recurs, pe care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Bucureşti l-a înaintat spre competentă soluţionare aceleiaşi instanţe potrivit art.II alin.4 din Legea nr.219/2005 pentru aprobarea O.U.G. nr.138/2000.

Curtea de Apel Galaţi prin decizia civilă nr.666/R din 7.12.2007, a admis recursul declarat de reclamant, a modificat decizia civilă criticată în sensul că a admis apelul şi a schimbat în tot sentinţa civilă nr.237/2002 a Tribunalului Galaţi şi în rejudecare:

A admis în parte acţiunea şi a obligat Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice Bucureşti să plătească reclamantului suma de 292730 lei despăgubiri civile.

Pentru a hotărî astfel, Curtea a reţinut în esenţă că indisponibilizarea abuzivă a bunurilor ce au făcut obiectul confiscării a prejudiciat pe reclamant, iar o despăgubire integrală a acestuia reclamă şi acordarea foloaselor cuvenite.

Dreptul de proprietate presupune întrunirea cumulativă a atributelor: posesia, folosinţa şi dispoziţia.

Recurentul-reclamant a fost lipsit de cele trei atribute prin confiscarea abuzivă a obiectului dreptului său de proprietate.

În această modalitate, acestuia i s-a negat vreme îndelungată (45 de ani) calitatea de proprietar, violarea celor trei atribute de esenţă ale proprietăţii fiind evidentă.

Având în vedere că în speţă este vorba de o eroare judiciară, cel care răspunde pentru daunele cauzate este Statul Român, care garantează dreptul de proprietate în virtutea dispoziţiilor legii fundamentale.

La acordarea despăgubirilor instanţa a avut adeverinţa eliberată de Primăria comunei Munteni din care rezultă averea înscrisă în registrul agricol în anul 1951 a autorilor reclamantului.

În concordanţă cu principiile instituite prin dispoziţiile art.480 – 483 cod civil, potrivit cărora fructele civile se cuvin proprietarului de drept al bunurilor dar şi dispoziţiilor art.998cod civil, instanţa a apreciat că acţiunea formulată de reclamant este întemeiată. (E.R.)

Etichete: