Top

Aspecte practice referitoare la infractiunile de inselaciune, fals intelectual si uz de fals.

Drept Penal: Aspecte practice referitoare la infractiunile de inselaciune,

fals intelectual si uz de fals.

Dosar nr 10747/233/2007

Prin decizia penală nr. 288/ 17.06.2009 a T r i b u n a l u l ui Galati

S-a hotarat:

Respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpaţii C L P –şi G S J –

– împotriva sentinţei penale nr. 1603/01.10.2008 pronunţată de Judecătoria

Galaţi în dosarul nr. 10747/233/2007.

În baza art. 189 C.pr.pen, onorariul Arătorului desemnat din oficiu

pentru ambii inculpaţi, în sumă de 600 lei, se va vira către Baroul Galaţi din

fondurile Ministerului Justiţiei.

În temeiul art. 192 alin 2 şi 4 C.pr.pen obligă pe fiecare apelant la plata

cheltuielilor judiciare către stat în apel în sumă de câte 500 lei, din care câte 300

lei reprezintă onorariul de Arător.

.

In motivarea deciziei s-au retinut urmatoarele:

Prin sentinţa penală nr. 1603/01.10.2008 pronunţată de Judecătoria

Galaţi în dosarul nr 10747/233/2007 a fost respinsă ca nefondată cererea

inculpaţilor C L P şi G S J de schimbare a încadrării juridice a faptelor reţinute

în sarcina lor, din infracţiunile prevăzute de art. 215 al.1, 2 C.pen cu aplicarea

art. 41 al.2 C.pen., art.289 al.1 C.pen cu aplic. art. 41 al.2 C.Pen. şi art. 291

C.pen. cu aplic.art.41 al.2 C.Pen, toate cu aplicarea art.33 lit.a C.Pen. în

infracţiunea prev art.249 C.pen.

A fost condamnat inculpatul C L P la pedepsele de :

– 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune

prev de art.215 al.1, 2 C.pen cu aplicarea art.41 al.2 C.Pen., art.74 lit.a, b, c

C.pen. în ref. la art.76 lit.c C.pen;

– 5 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prev de

art. 289 al 1 C.pen. cu aplicarea art.41 al.2 C.pen. şi art. 74 lit.a, b, c C.pen în

ref. la art.76 lit.e C.pen;

– 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals prev de art.

291 C.pen. cu aplicarea art. 41 al.2 C.pen. şi art.74 lit.a, b, c C.pen. în ref. la

art.76 lit.e C.pen.

In baza art. 33 lit.a – 34 lit.b C.pen au fost contopite cele trei pedepse şi

s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 1 an si 6 luni

închisoare, care a fost sporită la 2 ani închisoare.

În temeiul art. 81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiţionată a

executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani, stabilit în

condiţiile art. 82 Cod penal.

Potrivit art. 359 C.pr.pen i s-a atras atenţia inculpatului asupra

consecinţelor prevăzute de art. 83 C.pen.

I s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit b Cod penal, iar în temeiul art. 71 alin.

5 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii, pe durata

termenului de încercare de 4 ani.

A fost condamnat inculpatul G S J la pedepsele de :

– 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune

prev de art.215 al.1, 2 C.pen cu aplicarea art.41 al.2 C.Pen., art.74 lit.a, b, c

C.pen. în ref. la art.76 lit.c C.pen;

– 5 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prev de

art. 289 al 1 C.pen. cu aplicarea art.41 al.2 C.pen. şi art. 74 lit.a, b, c C.pen în

ref. la art.76 lit.e C.pen;

– 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals prev de art.

291 C.pen. cu aplicarea art. 41 al.2 C.pen. şi art.74 lit.a, b, c C.pen. în ref. la

art.76 lit.e C.pen.

In baza art. 33 lit.a – 34 lit.b C.pen au fost contopite cele trei pedepse şi

s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 1 an si 6 luni

închisoare, care a fost sporită la 2 ani închisoare.

În temeiul art. 81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiţionată a

executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani, stabilit în

condiţiile art. 82 Cod penal.

Potrivit art. 359 C.pr.pen i s-a atras atenţia inculpatului asupra

consecinţelor prevăzute de art. 83 C.pen.

I s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit b Cod penal, iar în temeiul art. 71 alin.

5 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii, pe durata

termenului de încercare de 4 ani.

S-a luat act că partea vătămata SC A C SA Galaţi nu s-a constituit parte

civilă.

In baza dispoziţiilor art.191 al.1 C.pr.pen, fiecare inculpat a fost obligat la

plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de câte 200 lei.

Pentru a pronunţa această soluţie prima instanţă a reţinut următoarele:

La data de 25.10.2005 partea vătămata SC A C SA Galaţi a formulat

plângere penală împotriva inculpatului C L P pentru că acesta, în calitate de şef

secţie în cadrul societăţii, a pontat un salariat în lunile mai-august 2005 fără ca

acel salariat să fie prezent şi a dat dispoziţie să fie ridicate şi bonurile sale de

masă.

In urma cercetărilor s-a stabilit că inculpatul C era şef de secţie la partea

vătămata, iar inculpatul G, adjunctul său.

Conform fişei postului, inculpatul Crăspundea de pontajele salariaţilor şi

folosirea timpului de lucru eficient. De asemenea, sarcinile inculpatului G erau

stabilite prin fişa postului.

Martora S I a fost angajata societăţii începând cu data de 04.05.2005 şi

până la data de 28.09.2005 când a încetat acest contract de muncă prin decizia

779. Cu toate că martora nu a fost prezentă la serviciu din data de 11.05.2005,

fiind plecată în Italia, aceasta a continuat să fie pontată de inculpaţi, care i-au

virat pe card drepturile băneşti în sumă de 3.692 lei precum şi tichete de masă

care nu au fost niciodată ridicate de martora.

Tichetele de masa aferente martorei, în valoare de 423,076 lei, au fost

ridicate de inculpatul C.

Pontajul martorei era întocmit şi semnat de inculpatul C, pe lunile mai-

iulie şi de inculpatul G pe luna august, iar condica de prezenţă a martorei, în

care Area ca prezentă, deşi era plecată din ţară, era semnată indescifrabil.

Sumele de bani virate pe cardul martorei au fost folosite de fiul acesteia,

martorul Obreja Cătălin.

Pe baza probatoriului administrat, prima instanţă a reţinut că existenţa

faptelor, săvârşirea lor de către inculpaţi şi vinovăţia acestora sunt pe deplin

dovedite.

Cu ocazia cercetării judecătoreşti, inculpaţii, prin avocat ales, au formulat

o cerere de schimbare a încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina lor, în

sensul că faptele reţinute constituie elementele constitutive ale infracţiunii de

neglijenţă în serviciu, prev de art.249 C.pen.

Instanţa de fond, având în vedere actele şi lucrările dosarului a constatat

că cei doi inculpaţi au acţionat în cunoştinţă de cauză în realizarea activităţii

infracţionale, cu intenţie directă, astfel încât nu a reţinut infracţiunea de

neglijenţă în serviciu deoarece aceasta poate fi săvârşită numai din culpă, motiv

pentru care a respins ca nefondată cererea inculpaţilor de schimbare a încadrării

juridice.

Prima instanţă a reţinut în drept că fapta celor doi inculpaţi, care în mod

repetat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale au indus în eroare pe partea

vătămata SC A C SA Galaţi, prin prezentarea ca adevărate a unor fapte

mincinoase (prezentarea necesarului de tichete de masă şi a foilor colective de

prezenţă către serviciul financiar, biroul salarii) în scopul de a obţine pentru sine

şi pentru altul foloase materiale injuste, pricinuind o pagubă de 2.770 lei plus

422,44 lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prev

de art.215 al.1, 2 C.pen. cu aplicarea art.41 al.2 C.pen.

Fapta aceloraşi inculpaţi care, în mod repetat, în baza aceleiaşi rezoluţii

infracţionale, au falsificat înscrisuri oficiale cu prilejul întocmirii acestora, în

exercitarea atribuţiilor de serviciu, prin atestarea unor împrejurări

necorespunzătoare adevărului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii

de fals intelectual în formă continuată, prev de art.289 al.1 C.pen cu aplicarea

art. 41 al.2 C.pen.

Fapta aceloraşi inculpaţi care, în mod repetat, în baza aceleiaşi rezoluţii

infracţionale au folosit înscrisuri oficiale cunoscând că sunt false şi care au

produs consecinţe juridice, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de

uz de fals prev de art. 291 C.pen. cu aplicarea art. 41 al.2 C.pen, toate cu

aplicarea art.33 lit.a C.pen.

La individualizarea pedepselor ce le-au fost aplicate inculpaţilor, instanţa

de fond a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C.pen, respectiv gradul

de pericol social concret al infracţiunilor, persoanele inculpaţilor, care nu sunt

cunoscuţi cu antecedente penale, prejudiciul cauzat, considerat redus,

împrejurarea că acesta a fost recuperat, atitudinea inculpaţilor de recunoaştere şi

de regret atât în cursul urmăririi penale, cât şi al judecăţii, condiţii în care a

reţinut în favoarea acestora circumstanţele atenuante prevăzute de art.74 lit.a, b,

c C.pen, având ca efect aplicarea unor pedepse sub minimul special prevăzut de

lege pentru fiecare din cele trei infracţiuni.

Cât priveşte modalitatea de executare a pedepselor, s-a apreciat că

reeducarea fiecărui inculpat poate avea loc şi fără privarea de libertate, astfel că

s-a dispus suspendarea condiţionată a executării acestora pe durata unui termen

de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C.pen.

Totodată prima instanţă a aplicat inculpaţilor pedeapsa accesorie

constând în interzicerea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a teza II şi lit b

C.pen., iar în temeiul art. 71 alin. 5 C.pen, a dispus suspendarea executării

pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare stabilit pentru pedeapsa

principală.

Împotriva acestei sentinţe penale au declarat apel, în termen legal,

inculpaţii, fără să indice însă motivele de apel.

La termenul din 10.03.2009, Arătorul ales al inculpaţilor a depus motivele

de apel şi a solicitat schimbarea încadrării juridice a infracţiunilor reţinute în

rechizitoriu în infracţiunea de neglijenţă în serviciu, prev de art. 249 C.pen, iar

potrivit art. 11 alin 2 lit a rap la art. 10 alin 1 lit b ind 1 C.pr.pen, achitarea

inculpaţilor, considerând că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei

infracţiuni.

În subsidiar a solicitat, pentru infracţiunile de înşelăciune, prev de art.

215 alin 1 şi 2 C.pen, fals intelectual, prev de art.289 alin 1 C.pen şi uz de fals,

prev de art. 291 C.pen, toate cu aplicarea art. 41 alin 2 C.pen, achitarea, în baza

art. 11 alin 2 lit a rap la art.10 alin 1 lit d C.pr.pen (lipsind intenţia).

Ulterior, Arătorul ales a comunicat instanţei că a reziliat contractul de

asistenţă juridică, astfel că inculpaţilor le-a fost desemnat un avocat din oficiu.

Apelurile declarate sunt nefondate.

Analizând cauza, prin prisma motivelor invocate, dar şi din oficiu, în

limitele prev. de art. 371 alin. 2 C.pr.pen, tribunalul constată că prima instanţă a

pronunţat o hotărâre legală şi temeinică.

Astfel, în baza unei analize temeinice a probelor administrate în cauză, în

cursul urmăririi penale şi în faza cercetării judecătoreşti, prima instanţă a

reţinut o corectă situaţie de fapt, dând faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor

încadrarea juridică corespunzătoare.

În acest sens au fost avute în vedere: plângerea părţii vătămate, nota de

constatare, fişele posturilor, decizia resurse umane, foile colective de prezenţă,

necesarul de tichete de masă, bonurile de consum, extrasele de cont, notele

explicative, declaraţiile martorilor S Iuliana, Manea Ecaterina, Vlădoiu Mihaela,

Căluian Carmen, Obreja Cătălin, Popa Mariana, dar şi declaraţiile de

recunoaştere ale inculpaţilor pe parcursul întregului proces.

Din coroborarea probelor mai sus indicate rezultă că inculpaţii C L P şi

G S J (primul în calitatea de şef secţie în cadrul părţii vătămate SC A C şi al

doilea în calitate de adjunct al şefului de secţie), în perioada mai – august 2005,

în mod repetat, dar în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale au indus în eroare pe

reprezentanţii legali ai părţii vătămate prin prezentarea ca adevărate a unor fapte

mincinoase (prezentarea necesarului de tichete de masă şi a foilor colective de

prezenţă către serviciul financiar, biroul salarii) în scopul de a obţine pentru sine

şi pentru altul foloase materiale injuste, pricinuind o pagubă de 2.770 lei plus

422,44 lei; că, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, au

falsificat înscrisuri oficiale cu prilejul întocmirii acestora, în exercitarea

atribuţiilor de serviciu, prin atestarea unor împrejurări necorespunzătoare

adevărului şi că au folosit înscrisurile oficiale în mod repetat şi în baza unei

singure rezoluţii infracţionale, cunoscând că sunt false şi au produs consecinţe

juridice.

Faptele celor doi inculpaţi întrunesc elementele constitutive ale

infracţiunilor continuate de înşelăciune, prev de art.215 al.1, 2 C.pen. cu

aplicarea art.41 al.2 C.pen., fals intelectual, prev de art.289 al.1 C.pen cu

aplicarea art. 41 al.2 C.pen şi uz de fals, prev de art. 291 C.pen. cu aplicarea art.

41 al.2 C.pen.

Cu privire la cererile de schimbare a încadrării juridice a celor trei

infracţiuni în infracţiunea de neglijenţă în serviciu şi respectiv de achitare a

inculpaţilor, tribunalul reţine că acestea au fost solicitate şi în faţa instanţei de

fond, instanţă care s-a pronunţat expres asupra primei solicitări şi a motivat

corespunzător atât cererea de schimbare a încadrării juridice, cât şi cererile de

achitare.

În acelaşi sens tribunalul mai reţine că din punct de vedere subiectiv,

infracţiunile de înşelăciune şi de uz de fals se realizează doar cu intenţie directă,

iar infracţiunea de fals intelectual presupune vinovăţia făptuitorului sub forma

intenţiei, care poate fi directă sau indirectă.

De asemenea, Tribunalul constată că prima instanţă a realizat şi o

judicioasă individualizare a pedepselor aplicate inculpaţilor, cu respectarea

criteriilor prev de art. 72 C.pen, reţinând în mod justificat în favoarea acestora

circumstanţele atenuante prev de art. 74 lit a, b şi c C.pen şi le-a aplicat pedepse

în cuantum de 1 an şi 6 luni închisoare, 5 luni închisoare şi respectiv 2 luni

închisoare, adică sub limitele minime prevăzute de textele incriminatoare, în

acord cu prevederile art. 76 C.pen.

Pedepsele aplicate corespund gradului de pericol social concret al

faptelor comise de cei doi, fiind de natură a asigura scopul educativ – preventiv

stabilit de art. 52 C.pen.

Cât priveşte modalitatea de executare a pedepselor, Tribunalul apreciază

că în mod corect instanţa de fond a dispus suspendarea condiţionată, câtă

vreme sunt îndeplinite condiţiile prev de art. 81 şi 82 C.pen şi se poate

considera că, faţă de persoana fiecărui inculpat şi de comportamentul acestora

atât înainte, cât şi după comiterea faptei, pronunţarea unei condamnări

constituie un avertisment pentru aceştia şi, chiar fără executarea pedepselor,

inculpaţii nu vor mai săvârşi infracţiuni.

Tribunalul constată că şi latura civilă a fost soluţionată în mod legal,

luându-se act că partea vătămată SC A C SA Galaţi nu s-a constituit parte civilă.

Tags:

Aspecte practice privind infractiunea de evaziune fiscala prev de art. de art. 9 alin. 1 lit. „b” din Legea nr. 241/2005 în referire la art. 11 alin. 1 lit. „a, b” din Legea nr. 87/1994 – republicată, cu aplicarea art. 13 c. penal

Drept Penal: Aspecte practice privind infractiunea de evaziune fiscala prev

de art. de art. 9 alin. 1 lit. „b” din Legea nr. 241/2005 în referire la art. 11 alin.

1 lit. „a, b” din Legea nr. 87/1994 – republicată, cu aplicarea art. 13 c. penal

Dosar nr 359/838/2008

Prin decizia penală nr. 409/ 14.10.2008 a Tr i b u n a l u l ui Galati

S-a hotarat:

Respinge, ca fiind nefondate, apelurile promovate de inculpaţii S C şi S A,

împotriva sentinţei penale nr. 22/14.02.2008 pronunţată de Judecătoria Lieşti, jud.

Galaţi.

În conformitate cu disp. art. 192 alin. 2 şi 4 C.p.p. obligă pe fiecare inculpat

apelant la plata cheltuielilor judiciare statului în apel în sumă de 60 lei.

In motivarea deciziei s-au retinut urmatoarele

Prin sentinţa penală nr. 22/14.02.2008 pronunţată de Judecătoria Galaţi au

fost condamnaţi inculpaţii S C şi S A la câte 3 (trei) ani închisoare fiecare,

pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 9 alin. 1 lit. „b” din Legea nr. 241/2005 în

referire la art. 11 alin. 1 lit. „a, b” din Legea nr. 87/1994 – republicată, cu aplicarea

art. 13 c. penal, plus pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.

64 lit. „a, b, c” c. pen. pe o durată de câte 2 ani fiecare.

S-a aplicat inculpaţilor pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de

art. 64 lit. „a, b, c” c. pen. pe durata prev. de art. 71 c. pen. şi s-a dispus

suspendarea executării acesteia conf. art. 71 alin. 5 c. pen.

Conf. art. 81, 82 c. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării

pedepsei pe durata termenului de încercare de câte 2 ani fiecare, plus pedeapsa

aplicată, în total pe o durată de câte 5 ani fiecare.

Conf. art. 359 c. pr. pen s-a atras atenţia inculpaţilor asupra consecinţelor

aplicării dispoziţiilor art. 83 c. pen.

Conf. art. 14 lit. „b” c. pr. pen. combinat cu art. 998 şi 1003 c. civ. – au fost

obligaţi inculpaţii în solidar a plăti părţii civile – Agenţia Naţională de

Administrare Fiscală Bucureşti – suma de 12.652 lei

(doisprezecemiişasesutecincizecişidoi) reprezentând despăgubiri.

Au fost obligaţi inculpaţii a plăti statului cu titlu de cheltuieli judiciare câte

250 lei fiecare.

Pentru a pronunţa această soluţie instanţa de fond a reţinut următoarea

situaţie de fapt:

Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Lieşti nr. 231/P/2005

din 28.03.2007, inculpaţii S C şi S A au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea

infracţiunii de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 alin. 1 lit. „b” din Legea nr.

241/2005 în referire la art. 11 alin. 1 lit. „a, b” din Legea nr. 87/1994 – republicată,

cu aplicarea art. 13 c. penal.

Fiind terminată cercetarea judecătorească şi din examinarea întregului

material probator de la dosar se reţine următoarea situaţie de fapt:

Prin actul de sesizare al instanţei, s-a reţinut că S.C. G SRL Lieşti este

înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Galaţi sub

numărul J/17/1108/20.VII.2004, societate care are ca obiect principal de activitate

„comerţul cu ridicata al deşeurilor şi resturilor – cod 5157”, cu sediul social în

comuna Lieşti, nr.3001, judeţul Galaţi, având ca administrator pe inculpatul S C şi

ca asociat unic pe inculpata S A (mamă şi fiu).

În perioada august – noiembrie 2004, S.C. G SRL Lieşti, prin delegatul S

Ioan (tatăl administratorului şi soţul asociatului unic), a predat S.C. I SRL Galaţi

deşeuri feroase şi neferoase în valoare totală de 699.789.140 lei ROL şi la S.C. R SA

Iaşi – Depozitul T – deşeuri de fier şi tablă în valoare de 91.201.600 lei ROL.

Deşi, potrivit legii, administratorul societăţii avea obligaţia să înfiinţeze şi să

ţină evidenţă contabilă la activităţile comerciale desfăşurate, veniturile şi cheltuielile

ocazionate de acestea nu au fost evidenţiate în documentele legale ale societăţii şi

nu s-au achitat obligaţiile fiscale datorate bugetului general consolidat.

La data de 15.03.2005 inculpatul S C, însoţit de inculpata S A şi de tatăl său S

Ioan a fost identificat de organele de poliţie în timp ce se deplasau spre S.C. I SRL

Galaţi cu două autovehicule încărcate cu deşeuri de feroase şi neferoase, pentru

care au prezentat avizul de însoţire al mărfii seria GLVAN nr.05730105/02 din

15.II.2004 – delegat S Ioan, însă având în vedere lipsa autorizaţiei pentru colectarea

deşeurilor materiale au fost predate la depozit al S.C. R SA Galaţi , în custodie.

În vederea stabilirii obligaţiilor fiscale datorate bugetului consolidat al

statului, organele de poliţie au solicitat Gărzii Financiare – Secţia Galaţi efectuarea

unei constatări financiare, iar din adresa nr.201199/GL/31.03.2005 şi nota de

constatare nr.200905/8.03.2005 a Gărzii Financiare Galaţi rezultă următoarele:

– S.C. G SRL Lieşti nu a depus la Prefectura Judeţului Galaţi documentaţie

pentru eliberarea autorizaţiei de colectare a deşeurilor industriale de la persoane

fizice , astfel că nu i s-a eliberat o astfel de autorizaţie conform O.U.G. nr.16/2001

– republicată;

– în perioada august 2004 – ianuarie 2005, S.C. G SRL Lieşti nu a depus la

Administraţia Finanţelor Publice a Judeţului Galaţi deconturi TVA şi declaraţii

privind impozitul pe profit, documentele respective fiind întocmite în timpul

controlului fiscal;

– societatea are de achitat la bugetul general consolidat suma totală de

125.618.968 lei ROL, reprezentând: impozit pe profit în sumă de 3.536.618 lei ROL

şi TVA în sumă de 122.082.349 lei ROL;

– conform art.13 litera a din OUG nr.16/2001 – republicată S.C. G SRL

Lieşti a fost sancţionată cu 25.000.000 lei amendă contravenţională şi s-a dispus

confiscarea sumei de 790.993.740 lei reprezentând sumele de bani încasate pe

materialele reciclabile predate la S.C. I SRL Galaţi şi S.C. R SA Iaşi – Depozit T,

precum şi a cantităţii de 4.147 kg. Deşeuri în valoare estimată de 147.523.327 lei

ROL aflată în custodia S.C. R SA Galaţi din 15.02.2005.

Împotriva procesului verbal de contravenţie seria E, nr.0108554 din

8.03.2005 inculpatul S C a formulat plângere, iar prin sentinţa civilă

nr.607/30.01.2006 a Judecătoriei Galaţi ( definitivă prin decizia comercială

nr.489/1910.2006 a Tribunalului Galaţi) a fost respinsă plângerea ca nefondată,

menţinându-se dispoziţiile procesului verbal de contravenţie.

Sumele de bani reprezentând contravaloarea deşeurilor predate către S.C. I

SRL Galaţi şi depozitul T al SC R SA Iaşi au fost virate în contul S.C. G SRL Lieşti,

conform extraselor de cont şi ridicate de la Reprezentanţa Lieşti a RAIFFEISEN

BANK de inculpata S A.

În cursul urmăririi penale, inculpata S A, a recunoscut că în perioada

august-noiembrie 2004, a achiziţionat deşeuri de metale feroase şi neferoase pe care

le-a valorificat, iar sumele de bani, le-a ridicat din bancă şi le-a folosit la

achiziţionarea altor deşeuri ce în final au fost confiscate la data de 15.02.2005.

Inculpatul S C, a declarat că nu a cunoscut activitatea desfăşurată de mama

sa,dar recunoaşte că la data de 15.02.2005, a fost depistat conducând autovehiculul

care transporta deşeuri.

În cursul cercetării judecătoreşti, inculpaţii nu au fost de acord să dea

declaraţii în această calitate.

Din declaraţiile martorilor B C şi P G, rezultă că aceştia au transportat de

mai multe ori deşeuri de metale la diferite depozite R, din Municipiul Bârlad şi

Galaţi. Cei doi au fost angajaţi în a efectua transportul prin societăţile la care erau

angajaţi.

Analizând întregul material probator, rezultă că prin actul de sesizare se

reţine că trimiterea în judecată priveşte activitatea infracţională în perioada august-

noiembrie 2004.

Din declaraţiile martorilor audiaţi rezultă că inculpaţii au efectuat activităţi

comerciale de achiziţionare şi predare a deşeurilor.

Apărarea inculpatului S C, formulată în cursul urmăririi penale nu poate fi

luată în considerare, având în vedere declaraţiile martorilor audiaţi, procesele

verbale de constatare, din care rezultă că a fost implicat în această activitate prin

angajarea firmelor transportatoare şi a transportat personal deşeurile la centrele de

colectare.

Vinovăţia inculpaţilor este dovedită cu; procesul verbal de constatare şi

aviz de înswoţire a mărfii din 15.02.2005; proces verbal de cântărire şi predare;

planşe foto; adresa nr.201199/2005 şi nota de constatare nr. 200905/2005 ale

Gărzii Financiare- secţia Galaţi; copii după facturile fiscale emise de SC G SRL

Lieşti către S.C. I SRL Galaţi şi Depozitul T al S.C R S.A Iaşi, în perioada 19.08-

11.11.2004; adresa nr. 4782/2005 a Administraţiei Fiscale Galaţi; copia

Certificatului de înregistrare al Oficiului Registrului Comerţului ; adresa nr.

11357/2005 a D.G.F.P Galaţi; procesul verbal de contravenţie Seria E nr.

0108554/2005; copii ale extraselor de cont din perioada 6.08.2004-31.12. 2004,

coroborate cu recunoaşterea inculpatei S A, în cursul urmării penale.

Partea vătămată, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Bucureşti, s-a

constituit parte civilă cu suma de 12.652 lei,reprezentând despăgubiri.

În drept, faptele inculpaţilor S C şi S A, care, în calitate de administrator

şi, respectiv, asociat unic la S.C. G SRL Lieşti, au efectuat activităţi de colectare şi

valorificare a deşeurilor reciclabile fără autorizaţia de colectare emisă de Prefectura

Judeţului Galaţi sau autorizaţia de valorificare emisă de Comisia Naţională pentru

Reciclarea Materialelor din cadrul Ministerului Industriilor şi Resurselor,

neevidenţiind în documentele contabile operaţiunile comerciale efectuate şi a

veniturilor realizate, care au avut drept rezultat sustragerea de la plata către bugetul

general consolidat a sumei totale de 125.618.967 lei ROL – reprezentând impozit

pe profit şi TVA, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de evaziune

fiscală, prevăzute de art. 9 alineat 1 litera b din Legea nr.241/2005, în referire la

art.11 litera a şi litera b din Legea nr.87/1994 – republicată, cu aplicarea art.13 Cod

penal.

Inculpaţii nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale şi au un grad scăzut de

educaţie.

La aplicarea pedepsei cu închisoarea pentru fiecare inculpat, se va avea în

vedere gradul de pericol social al infracţiunii săvârşite precum şi persoana

inculpatului.

Având în vedere circumstanţele personale ale inculpaţilor se apreciază că

scopul pedepsei cu închisoarea poate fi atins şi fără executarea acesteia şi fiind

îndeplinite condiţiile legale urmează a se dispune suspendarea executării pedepsei .

Se va aplică inculpaţilor pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de

art. 64 lit. „a, b, c” c. pen. pe durata prev. de art. 71 c. pen. şi dispune suspendarea

executării acesteia conf. art. 71 alin. 5 c. pen.

Conf. art. 81, 82 c. pen, se va dispune suspendarea condiţionată a executării

pedepsei.

Conf. art. 359 c. pr. pen. se va atrage atenţia inculpaţilor asupra consecinţelor

aplicării art. 83 c. pen.

Conf. art. 14 lit. „b” c. pr. pen. combinat cu art. 998 şi 1003 c. civ. , urmează

a obliga inculpaţii în solidar a plăti părţii civile – Agenţia Naţională de

Administrare Fiscală Bucureşti – suma de 12.652 lei, reprezentând despăgubiri.

Văzând dispoziţiile art. 189, 191 c.pr.pen.

Împotriva acestei soluţii au declarat apel inculpaţii S C şi S A care au criticat

soluţia instanţei de fond pe motive de nelegalitate şi netemeinicie invocând

următoarele aspecte:

Faptele infracţionale nu au fost comise de inculpaţi iar prejudiciile constate

nu sunt cele stabilite prin actele de constatare.

Se solicită achitarea inculpaţilor în conformitate cu disp. art. 11 pct. 2 lit. a în

referire la art. 10 lit. c din C. pr. penală.

În subsidiar, se solicită a se constata că faptele comise nu prezintă gradul de

pericol social al unei infracţiuni, motiv pentru care solicită a se dispune achitarea

inculpaţilor în conformitate cu disp. art. 11 pct. 2 lit. a în referire la art. 10 lit. b ind.

1 din Cod procedură penală (fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei

infracţiuni).

Apelurile sunt nefondate.

Verificând sentinţa penală apelată prin prisma motivelor de apel invocate de

inculpaţi cât şi, din oficiu, cauza sub toate aspectele de fapt şi de drept, Tribunalul

constată că prima instanţă a pronunţat o soluţie legală şi temeinică urmând a fi

menţinută.

Din conţinutul ansamblului probator administrat în cauză rezultă cu

certitudine că inculpaţii în calitate de administrator şi respectiv asociat unic la SC G

SRL Lieşti au efectuat activităţi de colectare şi valorificare a deşeurilor reciclabile

fără autorizaţia de colectare emisă de Prefectura Galaţi sau autorizaţia de

valorificare emisă de Comisia Naţională pentru reciclarea Materialelor din cadrul

Ministerului Industriilor şi Resurselor neevidenţiind în documentele contabile

operaţiunile comerciale efectuate şi a veniturilor realizate care au avut drept rezultat

sustragerea de la plata către bugetul general consolidat a sumei totale de

125.618.967 lei ROL.

Din nicio probă a dosarului nu rezultă că inculpaţii nu ar fi comis faptele

infracţionale iar solicitarea de a fi achitaţi în conformitate cu disp. art. 11 pct. 2 lit. a

în referire la art. 10 lit. c Cod procedură penală (fapta nu a fost săvârşită de

inculpaţi) nu are suport probator urmând a fi înlăturată.

Vinovăţia este pe deplin dovedită cu procesul-verbal de constatare, nota de

constatare nr. 200905/2005 a Gărzii Financiare, copia facturilor fiscale existente la

dosarul de urmărire penală, declaraţiile martorilor audiaţi în cauză şi celelalte probe

ce au fost administrate şi existente la dosarul cauzei.

Nu poate fi reţinută nici apărarea în sensul că faptele nu constituie pericol

social.

Inculpaţii au comis fapte infracţionale ce sunt de actualitate şi comise în mod

frecvent de inculpaţii de etnie romă, fără autorizaţie pentru colectarea deşeurilor

materiale şi fără a depune la Administraţia Financiară declaraţiile privind impozitul

pe profit, cauzând astfel prejudicii societăţilor păgubite.

Inculpaţii prin faptele lor aduc atingere însemnată valorilor sociale,

încurajând comiterea unor astfel de infracţiuni şi de alţi cetăţeni, conducând astfel la

existenţa şi creşterea pericolului social.

Achitarea, pe considerentul că faptele nu prezintă gradul de pericol social al

unei infracţiuni nu poate fi primită, urmând a fi înlăturată.

Prejudiciul cauzat părţii civile Agenţia Naţională de Administrare Fiscală –

Bucureşti a fost calculat pe bază de documentaţie şi notă de constatare, fiind stabilit

în conformitate cu dispoziţiile legale în materie.

Pentru considerentele arătate, Tribunalul în conformitate cu disp. art. 379 al.

1 pct. 1 din Cod procedură penală va respinge ca fiind nefondate apelurile declarate

de inculpaţii S C şi S A împotriva sentinţei penale nr. 22/14.02.2008 pronunţată de

Judecătoria Lieşti şi disp. art. 192 al. 2 Cod procedură penală.

Tags: