Top

Acţiune în constatare

Prin actiunea civila înregistrata pe rolul Judecatoriei Gura Humorului sub nr. 430/237 din data de 13 februarie 2007, reclamanta M. I., i-a chemat în judecata pe pârâtii C. C., M. I., M. M., M. V., M. S. M., M. O., T. E., N. E., S. D., C. M., C. E., si Orasul Gura Humorului – prin primar, solicitând ca prin sentinta ce se va pronunta, sa se constate ca defunctul M. N. (sot) – decedat la data de 11 noiembrie 1966 a dobândit, prin mostenire si partaj voluntar, dupa autorul sau, M. I. (proprietar tabular) – decedat la data de 18 august 1954 – dreptul de proprietate asupra mai multor suprafete de teren, respectiv de 6.865 m.p., identic cu parc. nr.f. 68 – virana, 552/2 – ar- din Cartea Funciara nr.21 a com. cad. Voronet, învecinat cu M. G., M. N. si drum, terenul în suprafata de 10.800 m.p., fânat, identic cu p.f. n.f. nr.550/32 din Cartea Funciara nr.21, situat pe raza localitatii Voronet, învecinat cu S. C., Z. S., B. G. si padurea, precum si suprafata de 7.940 m.p., fânat, identic cu parcela nr.550/22 din Cartea Funciara nr.21, teren situat pe raza localitatii Voronet, învecinat cu M. N., S. V. si padure.

A mai solicitat sa se constate ca ea si sotul ei au dobândit – prin folosinta îndelungata – dreptul de proprietate asupra terenului în suprafata de 4.120 m.p fânat, identic cu p.f. n.f. nr.582/2 din Cartea Funciara nr.256, nr.3630 m.p. – fânat, identic cu p.f. nr.586/38 din Cartea Funciara nr.60 si nr.7690 m.p. – fânat, identic cu p.f. nr.581/22 din Cartea Funciara nr.265, toate ale com. cad. Voronet, situate pe raza localitatii Voronet, parcele care formeaza trup comun cu parcelele identificate în planurile de situatie nr. 2 si 3, ca – dupa sotului – au ramas ca mostenitori legali, ea, reclamanta în calitate de sotie supravietuitoare cu o cota de Ľ din mostenire, precum si pârâtii M. I. si M. M., în calitate de fii, fiecare cu o cota de ˝ din ľ din mostenire.

Prin alt capat de cerere, reclamanta a solicitat sa se dispuna partajarea masei succesorale dupa defunctul M. N. (sot) decedat la 11 noiembrie 1966, cu ultimul domiciliu în localitatea Voronet, formarea loturilor în natura, predarea posesiei loturilor ce se vor alcatui si înscrierea dreptului de proprietate în Cartea Funciara.

În motivare, reclamanta a aratat ca cele trei trupuri de teren sunt situate pe raza localitatii Voronet, ca acestea au fost dobândite de catre M. N. – prin mostenire si partaj voluntar – dreptul dupa autorul sau, ca le-a detinut în deplina si exclusiva proprietate pâna la deces.

În ceea ce priveste suprafetele de 4.120 m.p., de 3.630 m.p si de 7.690 m.p. – fânat, reclamanta a precizat ca au fost detinute de catre ei, sotii, timp de peste 30 de ani, exercitând o posesie utila, sub nume de proprietari si nestingheriti, cu întrunirea conditiile prevazute de art.1847 C.civ.

Potrivit reclamantei, masa succesorala se compune din terenuri în suprafata de 6.865 m.p., identice cu parcela nr. 68 –vir., nr.552/2 – ar din Cartea Funciara nr.21. a com. cad. Voronet, de 10.800 m.p, fânat, identic cu p.f. nr.550/32 din Cartea Funciara nr.21 si suprafata de 7.940 m.p., fânat, identic cu p.f. nr.550/22 din CF nr.21, din cota de ˝ din teren în suprafata de 4.120 m.p., fânat, identic cu parcela nr.582/2 din CF 582 a com. cad. Voronet, de 3.630 m.p. – fânat, – p.f. nr.586/38 din C.F 60 a com. cad. Voronet si 7690 m.p. – identic cu p.f. nr.581/22 din CF 256 a com. cad. Voronet, cealalta cota de ˝ reprezentând partea sa de bun comun, specificând ca nu poate indica valoarea terenurilor supuse masei de partaj, care urmeaza a fi stabilita prin expertiza tehnica si ca doreste a se încheia o tranzactie pentru a evita un proces de lunga durata si costisitor.

În drept, reclamanta si-a întemeiat actiunea pe dispozitiile art.111 C.p.c., art.644, 1847, 728 C.civ., Lg.nr.319/1944.

Prin declaratiile extrajudiciare date, pârâtele M. O. si N. E. au aratat ca nu au pretentii fata de actiunea reclamantei.

Pârâtul M. M. a depus întâmpinare, prin care a aratat ca în principiu, este de acord cu actiunea reclamantei, solicitând atribuirea în lotul sau – în cazul partajarii averii ramase dupa M. N. – a terenului în suprafata de 100 prajini, fânat, situat la locul numit „La Mariscari – Pe deal”, învecinat cu S.G., padurea, Z. G., Z. P., B. G., S. T. si izlazul comunal.

A solicitat închiderea în masa de partaj a imobilului casa de locuit si anexe gospodaresti.

La rândul lor, prin declaratiile extrajudiciare date, pârâtii C. M., C. C., S. D., C. E., M. S. M., M. V..

Ulterior, pârâtul M. M. a formulat cerere reconventionala prin care a solicitat sa se constate ca defunctul M. I. a dobândit, prin edificare cu efort financiar propriu, dreptul de proprietate asupra imobilelor casa si anexe gospodaresti, situate pe raza orasului Gura Humorului, ….jud. Suceava, imobile învecinate cu A. A., ulita, F. L., F. A., drum principal.

A mai solicitat sa se constate ca defunctul M. N. – decedat la 11 noiembrie 1966 – a dobândit la rândul sau – prin mostenire de la defunctul sau tata – dreptul de proprietate asupra imobilelor casa de locuit si anexe gospodaresti – o sura si o sandrama – si sa se dispuna partajarea acestor bunuri imobile mai sus indicate, formarea loturilor si atribuirea lor în deplina proprietate pentru fiecare dintre ei, în calitate de mostenitori legal ai autorului lor, respectiv aceia de descendenti.

A mentionat ca aceste constructii sunt foarte vechi si ca solicita doar includerea lor în masa de partajat si nu atribuirea lor în lot.

Prin sentinta civila nr. 348/06.03.2009, Judecatoria Gura Humorului a admis, în parte, actiunea civila în constatare, formulata de reclamanta M. I., în contradictoriu cu pârâtii C. C., M. I., M. M., M. V., M. S. M., M. O., T. E., N. E., S. D., C. M., C. E., si Orasul Gura Humorului – prin primar, asa cum a fost completata si precizata, si în consecinta : a admis, în parte, cererea formulata de pârâtul M. M.; a constatat ca M. M. si M. N. au dobândit, prin mostenire si partaj voluntar, dreptul de proprietate asupra urmatoarelor terenuri : – teren în suprafata de 6.865 m.p., situat pe raza orasului Gura Humorului, …, U.T.A Gura Humorului, învecinat cu M. G., M. N., pârâul si S.G., identic cu parc. nr.68 – virana – 580 m.p si nr.552/2 – ar – 6.285 m.p ambele din Cartea Funciara nr.21 a com.cad. Voronet, – teren în suprafata de 10.800 m.p., situat pe raza orasului Gura Humorului, Cartier Voronet, U.T.A Gura Humorului, învecinat cu S. C., S. G., padure, Z. S., Ocolul Silvic si B. G., identic cu p.f. n.f. nr.550/32 – f – 10.800 m.p din Cartea Funciara nr.21 a com.cad.Voronet, – teren în suprafata de 7.940 m.p, fânat, situat pe raza orasului Gura Humorului, …, învecinat cu M. N., padurea, S. G., S. V., identic cu p.f. nr.550/22 din Cartea Funciara nr.21, a com.cad.Voronet; a constatat ca reclamanta si sotul ei – M. N. (în prezent decedat) au dobândit prin uzucapiunea de 30 de ani, dreptul de proprietate asupra urmatoarelor bunuri : – teren în suprafata de 4.120 m.p., situat pe raza orasului Gura Humorului, …, învecinat cu S.C., teren reclamanta si Z.S., identic cu p.f n.f. nr.582/2 – f – din Cartea Funciara nr.256 a com.cad.Voronet; – teren în suprafata de 3.630 m.p., situat pe raza orasului Gura Humorului, Cartier Voronet, învecinat cu B. G., teren reclamanta si Ocolul Silvic, identic cu p.f. nr.586/38 – fânat din Cartea Funciara nr.60 a com.cad.Voronet; – teren în suprafata de 7.690 m.p. situat pe raza orasului Gura Humorului, …, învecinat cu M.N., padure, S.G. si teren reclamanta, identic cu p.f. nr.851/22 – f din Cartea Funciara nr.256 a com.cad.Voronet; a constatat ca masa succesorala ramasa dupa M. N. se compune din : – teren în suprafata de 6.865 m.p., situat pe raza orasului Gura Humorului, …, U.T.A Gura Humorului, învecinat cu M. G., M. N., pârâul si S. G., identic cu parc. nr.68 – virana – 580 m.p si nr.552/2 – ar – 6.285 m.p ambele din Cartea Funciara nr.21 a com.cad. Voronet, în valoare de 251.053,05 lei; – teren în suprafata de 1.513 m.p., situat pe raza orasului Gura Humorului, în intravilanul localitatii Voronet, .., învecinat cu A. C., soseaua, drum acces si F. A., identic cu parc. nr.1 – C.C – 492 m.p si nr.2A – 1021 m.p, în valoare de 165.991,23 lei; – teren în suprafata de 18.550 m.p., fânat, în valoare de 678.373,5 lei – amplasament notat arbitrar cu 4; cota de ˝ din terenul în suprafata totala de 15.630 m.p., în valoare totala de 571.589,10 lei – amplasament mentionat de expert ca fiind notat arbitrar cu 3; imobilul casa cu patru camere si beci, inclusiv lucrari reparatii si îmbunatatiri, în valoare totala de 35.622 lei; anexe gospodaresti (surita, sura, grajd si împrejmuiri) în valoare totala de 11.946 lei; racord apa si trotuare din beton, în valoare totala de 1.340 lei; a constatat ca din valoarea totala a imobilelor constructii suma de 17.229,50 lei reprezinta contravaloare îmbunatatiri suportate de reclamanta, iar suma de 4.036,50 lei, reprezinta contravaloare îmbunatatiri suportate de pârâtul M. M., valoarea totala a masei de partajat fiind de 1.306.349,06 lei; asupra masei de partajat concura : – reclamanta, în calitate de sotie supravietuitoare, cu o cota de 2/8, în valoare de 326.867,26 lei; – pârâtul M. I., în calitate de fiu, cu o cota de 3/8, în valoare de 489.800,89 lei; – pârâtul M. M., în calitate de fiu, cu o cota de 3/8, în valoare de 489.800,89 lei. A atribuit partilor urmatoarele loturi : reclamantei, lotul nr. I., compus din : imobilele casa si anexe gospodaresti, în valoare de 35.622,00 lei; teren în suprafata de 492 m.p., – C.C., identic cu parc.nr.1, în valoare de 17.992,04 lei. Valoare totala lot – 53.800,04 lei; pârâtului M. I., lotul nr. II., compus din : teren în suprafata de 6.865 m.p., situat pe raza orasului Gura Humorului, …, U.T.A Gura Humorului, învecinat cu M. G., M. N., pârâul si S. G., identic cu parcela nr.68 – virana – 480 m.p. si nr.552/ar – 6.285 m.p., ambele din Cartea Funciara nr.21 a com.cad. Voronet, în valoare de 251.053,05 lei; teren în suprafata de 1.021 m.p., situat pe raza orasului Gura Humorului, în intravilanul localitatii Voronet, .., învecinat cu A. C., soseaua, drumul de acces si F. A., identic cu parc.nr.2A, în valoare de 37.337,97 lei; cota de ˝ din terenul în suprafata totala de 15.630 m.p., în valoare totala de 571.589,1 lei, din care valoarea cotei de ˝ este de 285.794,5 lei, amplasament mentionat de expert ca fiind notat arbitrar cu 3; Valoarea totala a lotului atribuit pârâtului M. I. este de 627.975,56 lei; pârâtului M. M., lotul nr. III. compus din : teren în suprafata de 18.550 m.p., fânat, mentionate ca fiind amplasamentul notat arbitrar cu 5, în valoare de 678.373,5 lei; A luat act ca reclamanta nu a solicitat sulta de la pârâtul M. I.; A obligat pârâtul M. M. sa-i plateasca reclamantei suma de 188.572,61 lei cu titlu de sulta; a obligat partile sa-si predea reciproc bunurile imobile atribuite în lot; A anulat, ca netimbrat, capatul de cerere privind obligarea pârâtului la plata cotei de 1/3 din suma de 20.000 lei; A constatat ca reclamanta a dobândit, prin edificare, dreptul de proprietate asupra imobilului bucatarie de vara, situat pe raza orasului Gura Humorului, …; A respins capatul de cerere privind obligarea pârâtului M. M. la plata cotei de 1/3 din cheltuielile de judecata si a dispus intabularea reclamantei si pârâtilor M. I. si M. M..

Pentru a hotarî astfel, prima instanta a retinut urmatoarele :

Terenul în suprafata de 6.865 m.p este situat pe raza orasului Gura Humorului, …, U.T.A Gura Humorului, învecinat cu M. G., M. N., pârâul si S. G., identic cu parc. nr.68 – vir – 580 m.p si nr.552/2 – ar – 6.285 m.p., ambele din Cartea Funciara nr.21 a com.cad.Voronet.

Terenul în suprafata de 10.800 m.p este situat pe raza orasului Gura Humorului, …, U.T.A A Gura Humorului, învecinat cu S. C., S.G., padure, Z. S., O. S. si B. G., identic cu p.f. n.f. nr.550/32 – f din Cartea Funciara nr.21 a com.cad.Voronet.

Terenul în suprafata de 7.940 m.p, fânat, este situat pe raza orasului Gura Humorului, …, învecinat cu M. N., padurea, S.G., S.V., identic cu p.f. nr.550/22 din CF nr.21, a com.cad.Voronet.

În Cartea Funciara nr.21 a com.cad.Voronet, apare înscris ca proprietar tabular I. a lui V. M., în baza procesului verbal pentru reconstituirea registului funciar distrus în timpul razboiului sub nr.22/28.

M. I. a decedat la data de 18 august 1954, mostenitorii sai fiind M. D., M. V., N. E., T. E. si C. A..

M. D. este decedat, având ca mostenitori pe M. M. S., M. M. si S. D..

C. E. este decedata având ca urmasi pe C. M., C. E. si C. C..

Dupa decesul lui M. I., între mostenitorii acestuia a avut loc o întelegere cu privire la partajarea masei succesorale, potrivit probelor aflate la dosar, în urma careia terenurile descrise mai sus au revenit fiului sau M. N., care le-a dobândit, prin mostenire si partaj voluntar dupa autorul sau, potrivit art.644, 728-730 C.civ., art.969 C.civ.

Astfel, partajul voluntar este o operatiune juridica prin care dreptul de proprietate indiviza a unui bun sau asupra unei universalitati de bunuri este transferat – prin acordul de vointa al proprietarilor comunei si în modalitatile stabilite de lege – într-un drept de proprietate exclusiva asupra unui sau unor bunuri determinate, a unei parti determinate materialmente dintr-un bun sau mai multe bunuri sau asupra echivalentului banesc se reprezinta cota-parte cuvenita din bunul sau bunurile atribuite integral altui sau altor coindivizari.

Fiind creatia vointei partilor, partajul voluntar – în afara faptului ca este o operatiune juridica ce pune capat indiviziunii, este în acelasi timp si o conventie – în sensul art.969 C.civ. – si se supune regulilor prescrise pentru aceasta.

Terenul în suprafata de 4.120 m.p este situat pe raza orasului Gura Humorului, …, învecinat cu S. C., teren reclamanta si Z.S., identic cu p.f n.f. nr.582/2 – f – din Cartea Funciara nr.256 a com.cad.Voronet.

Terenul în suprafata de 3.630 m.p este situat pe raza orasului Gura Humorului, …, învecinat cu B. G., teren reclamanta si Ocolul Silvic, identic cu p.f. nr.586/38 – fânat din Cartea Funciara nr.60 a com.cad.Voronet.

Terenul în suprafata de 7.690 m.p. este situat pe raza orasului Gura Humorului, …, învecinat cu M. N., padurea, S. G. si teren reclamanta, identic cu p.f. nr.851/22 – f din cartea Funciara nr.256 a com.cad.Voronet.

În Cartea Funciara nr.256 a com.cad.Voronet apare înscris ca proprietar tabular Composesoratul de padure în Voronet, în baza procesului verbal de constatare pentru reconstituirea registrului funciar distrus în timpul razboiului.

În Cartea Funciara nr.60 a com.cad.Voronet apare înscrisa ca proprietara tabulara Comuna Voronet.

Cu aceste terenuri, M. N. si sotia sa, M. I. s-au înscris în registrul agricol, platind impozitele si taxele aferente.

Martorii audiati în cauza au aratat ca cei doi soti au folosit aceste terenuri de peste 30 de ani, timp în care nu au fost tulburati sau stingheriti, fiind cunoscuti ca proprietari ai acestora.

Uzucapiunea sau prescriptia achizitiva consta în dobândirea originara a proprietatii sau a altui drept real asupra unui bun imobil prin posedarea neîntrerupta a lucrului, în conditiile si termenul prevazut de lege, întemeiata pe existenta unei posesii, care trebuie sa fie reala si utila.

Daca posesia reala presupune existenta ambelor elemente structurale ale posesiei „corpus si animus” în persoana posesorului, posesia utila trebuie sa fie una continua, neîntrerupta, netulburata, publica si sub nume de proprietar.

În toata aceasta perioada de timp, nici Orasul Gura Humorului si nici alte persoane nu au facut nici un fel de mentiuni în cartea funciara, nu au refuzat înscrierea reclamantei si a sotului acesteia în registrul agricol cu aceste terenuri sau plata impozitului corespunzator, nu au formulat opozitii la aceasta cerere (Orasul Gura Humorului fiind si parte în proces).

Zona în care sunt amplasate aceste terenuri este supusa regimului de carte funciara si situatia prescriptiei achizitive, în acest caz, a început sub imperiul Decretului-Lege nr.115/1938 si s-a împlinit dupa intrarea în vigoare a Legii nr.7/1996 fiind aplicate prevederile Decretului-Lege nr.115/1938, cu privire la dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, asa cum s-a stabilit prin Decizia nr.LXXXVI/86 din 10 decembrie 2008 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectiile Unite.

Art. 28 din Decretul – Lege nr.115/1938 cu privire la dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, stipuleaza ca : „Cel ce a posedat un bun nemiscator în conditiile legii, timp de 20 de ani, dupa moartea proprietarului înscris în cartea funciara, va putea cere înscrierea dreptului uzucapat”.

De asemenea, va putea cere înscrierea dreptului sau, cel ce a posedat un bun nemiscator în conditiunile legii, timp de 20 de ani, socotiti de la înscrierea în cartea funciara a declaratiunii de renuntare la proprietate”.

Art. 29 din acelasi decret prevede ca : „Regulile privitoare la prescriptiune se vor aplica prin asemanare la socotirea terenurilor de uzucapiune, precum si la întreruperea si suspendarea ei … „.

În speta, terenul privitor la uzucapiunea de 30 de ani a fost împlinit, asa cum rezulta din probatoriul administrat.

În conditiile în care proprietar tabular figureaza ca fiind Orasul Gura Humorului, este adevarat ca nu se poate pune în discutie intervenirea decesului proprietarului tabular, dar, în acelasi timp, aceste dispozitii au fost raportate si la starea de fapt mai sus aratata, ca timp de 30 de ani a stat în stare de pasivitate (care nu distinge în functie e categoria de persoana), ca terenurile nu fac parte din domeniul public, nu le-a mai revendicat, ceea ce se poate asimila ca fiind o declaratie de renuntare la proprietate în sensul dispozitiilor legale aratate, chiar daca aceasta nu a fost înscrisa în cartea funciara si cât timp nu s-au facut opozitii nici dupa promovarea prezentei cereri.

Prescriptia achizitiva are caracterul unei sanctiuni civile, constând în pierderea proprietatii de catre titularul dreptului de proprietate, a carui culpa consta în pasivitatea sa în timp îndelungat, cum este si cazul acestui proprietar tabular, mai ales ca nu ne aflam în situatia unui teren preluat abuziv de catre autoritati, astfel încât sa opereze suspendarea curgerii termenului prescriptiei achizitive si sa devina aplicabile prev.art.13 lit. a din Decretul – Lege nr.167/1958.

Fata de dispozitiile legale mai sus aratate, instanta de fond constatând ca acest capat de cerere din actiunea reclamantilor este întemeiat, încadrându-se în dispozitiile legale, l-a admis, constatând ca ea si sotul ei au dobândit, prin uzucapiunea de 30 de ani, dreptul de proprietate asupra terenurilor descrise mai sus.

Sotul reclamantei – M. N. – a decedat la data de 11 noiembrie 1966, mostenitorii sai fiind reclamanta – în calitate de sotie supravietuitoare, M. I. si M. M., ambii în calitate de fii.

Partajul judiciar sau judecatoresc este acela efectuat de instanta judecatoreasca, sesizata cu o actiune de partaj, intentata de unul sau unii din coindivizari, împotriva tuturor celorlalti. Este împarteala în care vointa coindivizarilor este suplinita de catre autoritatea judecatoreasca, întrucât consimtamântul lor (în sens de consens – acord de vointa) nu se poate realiza, neîntelegându-se.

Actiunea de împarteala judiciara este reala, imprescriptibila si indivizibila.

Fata de probele administrate în cauza, de pozitia partilor, expertiza topo, constructii, în temeiul art. 644, instanta de fond a constatat ca masa succesorala ramasa dupa defunctul M. N. se compune din :

– teren în suprafata de 6.865 m.p., situat pe raza orasului Gura Humorului, …, U.T.A Gura Humorului, învecinat cu M. G., M. N., pârâul si S. G., identic cu parc. nr.68 – virana – 580 m.p si nr.552/2 – ar – 6.285 m.p ambele din Cartea Funciara nr.21 a com.cad. Voronet, în valoare de 251.053,05 lei;

– teren în suprafata de 1.513 m.p., situat pe raza orasului Gura Humorului, în intravilanul localitatii Voronet, …, învecinat cu A. C., soseaua, drum acces si F. A., identic cu parc. nr.1 – C.C – 492 m.p si nr.2A – 1021 m.p, în valoare de 165.991,23 lei;

– teren în suprafata de 18.550 m.p., fânat, în valoare de 678.373,5 lei – amplasament notat arbitrar cu 4;

– cota de ˝ din terenul în suprafata totala de 15.630 m.p., în valoare totala de 571.589,10 lei – amplasament mentionat de expert ca fiind notat arbitrar cu 3;

– imobilul casa cu patru camere si beci, inclusiv lucrari reparatii si îmbunatatiri, în valoare totala de 35.622 lei;

– anexe gospodaresti (surita, sura, grajd si împrejmuiri) în valoare totala de 11.946 lei;

– racord apa si trotuare din beton, în valoare totala de 1.340 lei;

De asemenea, pentru aceleasi considerente, instanta de fond a constatat ca din valoarea totala a imobilelor constructii suma de 17.229,50 lei reprezinta contravaloare îmbunatatiri suportate de reclamanta, iar suma de 4.036,50 lei, reprezinta contravaloare îmbunatatiri suportate de pârâtul M. M., valoarea totala a masei de partajat fiind de 1.306.349,06 lei.

În temeiul art. 650 si urm., 673/1-674/4 C.pr.civ., instanta de fond a procedat la constatarea calitatii de copartasi, care presupune stabilirea unei identitati între partile aflate în proces si titularii dreptului de proprietate asupra bunurilor indivize pentru care s-a cerut împarteala judiciara.

Astfel, prima instanta a constatat ca asupra masei de partaj concura reclamanta în calitate de sotie supravietuitoare, cu o cota de 2/8, în valoare de 328.867,26 lei, pârâtul M. I., în calitate de fiu, cu o cota de 3/8, în valoare de 489.800,89 lei si pârâtul M. M., în calitate de fiu cu o cota de 3/8, în valoare de 489.800,89 lei.

În temeiul art.673/6 C.pr.civ., art.734 C.civ., constatând ca sunt necesare operatii de masuratoare, evaluare bunuri si lucrari facute de reclamant si pârâtul M. M., pentru care instanta de fond nu a avut date suficiente, drept pentru care a procedat la efectuarea de expertize topo si constructii, fiind stabilite valorile descrise mai sus, indicate daca bunurile pot fi sau nu comod partajabile în natura si în ce mod anume si cu propuneri de lotizare.

În temeiul art. 673/9-673/10 C.pr.civ., art.741 C.civil , art.728-729 Cod civil, instanta de fond a dispus iesirea din indiviziune a pârâtilor, la formarea si atribuirea loturilor,tinând seama de acordul partilor, marirea cotei-parti cuvenite fiecaruia sau masa bunurilor de împartit, natura bunurilor, domiciliul si ocupatia partilor, constructiile facute de unii coproprietari, înainte de a se cere împarteala, îmbunatatirile facute, daca este posibila sau nu partajarea în natura loturi de valori si suprafete aproximativ egale, divizarea peste masura a imobilelor terenuri.

Astfel, reclamantul a primit lotul nr. I, compus din :

– imobilele casa si anexe gospodaresti, în valoare de 35.622,00 lei;

– teren în suprafata de 492 m.p., – C.C., identic cu parc.nr.1, în valoare de 17.992,04 lei. Valoare totala lot – 53.800,04 lei:

Pârâtul M. I., a primit lotul nr. II, compus din :

– teren în suprafata de 6.865 m.p., situat pe raza orasului Gura Humorului, …, U.T.A Gura Humorului, învecinat cu M. G., M. N., pârâul si S.G., identic cu parcela nr.68 – virana – 480 m.p. si nr.552/ar – 6.285 m.p., ambele din Cartea Funciara nr.21 a com.cad. Voronet, în valoare de 251.053,05 lei;

– teren în suprafata de 1.021 m.p., situat pe raza orasului Gura Humorului, în intravilanul localitatii Voronet, nr.96, învecinat cu A.C., soseaua, drumul de acces si F. A., identic cu parc.nr.2A, în valoare de 37.337,97 lei; cota de ˝ din terenul în suprafata totala de 15.630 m.p., în valoare totala de 571.589,1 lei, din c are valoarea cotei de ˝ este de 285.794,5 lei, amplasament mentionat de expert ca fiind notat arbitrar cu 3; Valoarea totala a lotului atribuit pârâtului M. I. este de 627.975,56 lei.

Pârâtului M. M., a primit lotul nr. III, compus din :

– teren în suprafata de 18.550 m.p., fânat, mentionate ca fiind amplasamentul notat arbitrar cu 5, în valoare de 678.373,5 lei.

În temeiul art.673/10 C.pr.civ., art.742C.civ., instanta de fond a luat act ca reclamanta nu a solicitat sulta de la pârâtul M. I. si sa-l oblige pe pârâtul M. M. sa-i plateasca reclamantei suma de 188.572,61 lei, cu titlu de sulta.

În baza art.673/9-673/10 C.pr.civ., art.750 C.civ., instanta de fond a obligat partile sa-si predea reciproc loturile.

În ceea ce priveste capatul de cerere din actiunea reclamantei – privind obligarea pârâtului la plata cotei de 1/3 din suma de 20.000 lei, instanta de fond l-a anulat, ca netimbrat, fata de prev.art.20 din Lg.146/97, nefacând parte din categoria celor scutite de plata taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar.

Dupa decesul sotului, prin contributie proprie, reclamanta a edificat imobilul bucatarie de vara, situat pe raza orasului Gura Humorului, cartier Voronet, asa cum a rezultat din probatoriul administrat, instanta de fond constatând acest lucru, potrivit art. 489-490 C.civ.

În ceea ce priveste solicitarea reclamantei privind obligarea pârâtului M. M. la plata a 1/3 din cheltuielile de judecata, prima instanta a avut în vedere ca si pârâtul M. M. a efectuat cheltuieli în aceasta cauza, a suportat contravaloarea cererii reconventionale, expertiza constructii, contravaloare egala cu cea suportata de reclamanta.

În temeiul art.24-29 din Decretul – Lege nr.115/1938, instanta de fond a dispus intabularea partilor, suprafata si configuratia parcelelor corespunzând planurilor de situatie si raportului de expertiza depus la dosar.

Împotriva sentintei civile mai sus mentionata, a formulat apel pârâtul M. I. si reclamanta M. I., precum si pârâtul M. M., criticând-o ca nelegala si netemeinica.

În cererea de apel, pârâtul M. M. a aratat ca considera sentinta civila atacata nelegala si netemeinica, urmând ca în baza dispozitiilor art. 288 si urmatoarele cod de procedura civila instanta de recurs sa dispuna admiterea apelului asa cum a fost formulat, desfiintarea în parte a sentintei civile atacate si pe cale de consecinta, în conditiile admiterii probei cu o expertiza topografica, atribuirea în lotul sau a terenului arabil în suprafata de 1021 m.p. teren, situat pe raza orasului Gura Humorului, în intravilanul localitatii Voronet, nr. 96, jud. Suceava. A mai solicitat si atribuirea în lotul sau a unei camere din casa de locuit proprietatea parintilor sai, în conditiile în care a dovedit ca a avut si el o contributie la edificarea si întretinerea constructiilor ce formeaza obiectul partajului succesoral.

În privinta terenului imobil atribuit în lotul sau, a facut mentiunea ca îsi mentine cererea referitoare la atribuirea în lotul sau a acestui teren, dar considera ca valoarea data acestui teren nu este reala, fiind net superioara preturilor terenurilor în zona, fara a se tine cont de faptul ca acest teren este fânat, fiind situat într-un loc greu accesibil, neavând iesire la drumul public si neputându-se patrunde pe teren cu mijloace de transport.

A mai aratat ca contesta sentinta civila atacata în conditiile în care instanta de fond a inclus în masa de partajat doar cota de ˝ din terenul în suprafata totala de 15.630 m.p., desi corect era ca acest teren sa fie inclus în totalitate si sa-i fie si lui atribuita o parte din acest teren. A solicitat si cheltuieli de judecata. .

În motivarea apelului sau, pârâtul M. M. a aratat ca critica sentinta instantei de fond pe motiv ca, în mod gresit, nu a dispus atribuirea în lotul sau a terenului situat la locul numit „Lânga casa”, în suprafata de 1021 m.p. teren arabil, învecinat cu A. C., sosea, drum de acces si F. A., identic cu parcela nr. 2 A .

În privinta casei de locuit, fara a se avea în vedere anexa bucatarie de vara realizata exclusiv de catre reclamanta, a solicitat atribuirea unei camere în lotul sau, în conditiile în care este posibila atribuirea în natura a acesteia;

În sensul celor mai sus a solicitat admiterea apelului asa cum a fost formulat, respectiv,pe cale de consecinta, admiterea în parte a actiunii formulate de catre reclamanta cu privire la primul capat de cerere al actiunii si, pe cale

de consecinta, admiterea în totalitate a cererii reconventionale, respectiv : sa se constate ca defunctul M. I. a lui V. a dobândit, prin edificare cu efort financiar propriu, dreptul de proprietate asupra a una casa de locuit si anexe gospodaresti, situata în orasul Gura Humorului, …, jud. Suceava, constructii învecinate cu : A. A., ulita, F. L., F. A., drum principal; sa se constate ca defunctul M. N., decedat la data de 11.11.1966, autorul comun a dobândit, prin mostenire, de la defunctul sau tata dreptul de proprietate asupra imobilului casa de locuit si anexe gospodaresti (o sura si o sandrama); Sa se dispuna partajarea bunurilor imobile mai sus indicate, formarea loturilor si atribuirea acestora în deplina proprietate pentru fiecare dintre parti în calitate de mostenitori legali ai defunctului lor tata, în cotele legale ce li se cuvin în calitate de descendenti ai defunctului;

A mai aratat ca este de acord cu ceea ce a stabilit instanta de fond în legatura cu compensarea cheltuielilor de judecata, având în vedere ca ambele parti atât reclamanta cât si el, pârâtul, au suportat costul expertizelor constructii, respectiv topografica;

În fapt, pârâtul apelant, a sustinut ca, asa cum a aratat si a sustinut în scris la termenul de judecata din data de 30 martie 2007, prin întâmpinarile formulate, si în apel, în principiu, este de acord actiunea formulata de catre reclamanta, în conditiile în care s-a atribuit în lotul sau terenul situat la locul numit „La Mariscari – Pe deal”în suprafata de 18.550 m.p. teren fânat, , învecinat cu : S. G., padure, Z. G., Z. P., B.G. , S. T. si islazul comunal. De asemenea, a solicitat atribuirea în lotul sau a terenului situat la locul „Lânga casa”, asa cum a mentionat si expertul topograf.

În raport de cele aratate, pârâtul apelant arata ca considera expertiza topografica întocmita de ing. Sandu Eugen, din punctul de vedere al valorilor terenurilor ca acestea au fost supraevaluate, respectiv un teren fânat asa cum este cel atribuit lui a fost evaluat la 678.373,5 lei,(cu precizarea ca si sumele de bani sunt gresit exprimate) în conditiile în care acest teren nu are iesire la drumul public, fiind situat într-un loc greu accesibil, neputându-se ajunge în acel loc cu orice mijloc de transport, astfel ca a apreciat necesitatea efectuarii unei noi expertize topografice, pe care se obliga sa o plateasca în totalitate, care sa reevalueze toate terenurile la valoarea actuala de circulatie, tinându-se cont de aspectele invocate.

Cu privire la casa de locuit si anexele gospodaresti, a solicitat pârâtul apelant atribuirea în natura în lotul sau a unei camere din aceste imobile. A mentionat ca aceste imobile au fot edificate de bunicul sau patern, M. I. a lui V. si transmise prin testament tatalui sau M. N. (decedat), testament întocmit la 26.10.1953 si autentificat sub nr. 37/26.10.1953, fiind vorba de constructii foarte vechi, situate în … al mun. Gura Humorului, jud. Suceava.

Cu privire la sumele de bani avansate de catre reclamanta catre pârâtii cu care s-a încheiat tranzactia (fam…. s.a.), este de acord cu ceea ce s-a stabilit la instanta de fond, respectiv ca nu este de acord a achita cota ce i se cuvine în conditiile în care, prin plata acestei sume de bani de catre reclamanta, se urmareste valorificarea de catre aceasta a unor drepturi proprii cu privire la imobilele teren si constructii realizate exclusiv de catre reclamanta si la care acesti pârâti au avut pretentie.

A mai aratat ca nu întelege sa fie obligat la plata vreunei sume de bani catre pârâtii C., în conditiile în care bunurile imobile nu au fost incluse în masa de partajat, ci doar s-a facut mentiune despre acestea, fiind atribuite exclusiv în lotul reclamantei. Totodata, a mai solicitat si înscrierea sa în Cartea Funciara cu bunurile imobile ce urmeaza a fi atribuite în lotul sau, cu cheltuieli de judecata din apel.

În motivarea apelului lor pârâtul M.I. si reclamanta M. I. au aratat ca nu sunt de acord cu suma de 4036,50 lei calculata de instanta de fond, reprezentând contravaloarea îmbunatatirilor suportate de pârâtul M. M., prima instanta ignorând sustinerile lor cu privire la categoria lucrarilor de îmbunatatire efectuate de M. I., dovedite cu proba testimoniala si expertiza constructii.

Au mai aratat ca prima instanta nu s-a pronuntat cu privire la cota de 1/2 din suprafata de 15.630 m.p. teren neinclusa la masa de partajat. Au aratat ca M. I. detine întreaga suprafata de teren, cu titlu de zestre primita la casatorie, ca anterior terenul a fost detinut de parintii sai; ca acesta a solicitat sa-i fie atribuita întreaga suprafata de teren, solicitare cu care au fost de acord

toate partile litigante. Ca, prin expertiza topografica întocmita în cauza,terenul a fost atribuit în lotul lui, tinându-se cont de posesie si optiunea partilor. Prin urmare, a solicitat atribuirea în lotul lui a suprafetei de 15.630 mp. teren, pe care o detine cu titlu de zestre de 10 ani.

Au mai aratat ca se impune recalcularea masei de partajat si a sultelor corespunzatoare pentru echilibrarea loturilor. Ca, în mod gresit a fost dispusa anularea, ca netimbrat, a capatului de cerere privind obligarea pârâtului M. M. la plata cotei de 1/3 din suma de 20.000 lei si ca dosarul fiind repus pe rol, prima instanta avea obligatia sa puna în discutia partilor achitarea taxelor judiciare de timbru, situatie în care el s-ar fi conformat.

Au mai precizat ca, în mod gresit, a fost respinsa solicitarea lor privind obligarea pârâtului M. M. la plata cheltuielilor de judecata. Cheltuielile lor fiind mult mai mari, nu se putea proceda la compensarea lor, instanta ignorând decontul întocmit de ei si dovedit cu chitantele anexate la dosar.

Fata de motivele aratate, pârâtul apelant M. I. si reclamanta apelanta M. I. au solicitat admiterea apelului, modificarea în parte a sentintei atacate, în sensul celor aratate.

În drept, si-au întemeiat cererea de apel conform prevederilor art.282, 296 C.civil si art.274 C.pr.civ

Pârâtii intimati, desi legal citati, nu au formulat întâmpinare si nici nu s-au prezentat în fata instantei pentru a-si preciza punctul de vedere fata de apelurile declarate de catre reclamanta M.I. si pârâtii M. I. si M. M..

La termenul de judecata din data de 11.03.2010 au fost introdusi în cauza mostenitorii defunctei intimate S. D. respectiv S. D. si S. V..

La termenul de judecata din 13.05.2010 apelantul M. M. si-a completat motivele de apel aratând ca exista neconcordanta între minuta si dispozitiv la punctul 1 din dispozitiv potrivit caruia M. M. a dobândit împreuna cu M. N. prin partaj voluntar mai multe parcele de teren, neconcordante care schimba esential modul cum se stabilesc cotele si valoarea loturilor finale. De asemenea a sustinut ca s-a dat mai mult decât s-a solicitat respectiv în considerente se arata ca masa de partaj va fi de 42.121 mp dupa care în dispozitiv se arata ca suprafata totala a terenurilor din masa este de 40.028 mp, iar în actiune s-a solicita partajul suprafetei de 33325 mp.

Examinând apelurile prin prisma motivelor invocate si a considerentelor sentintei, vazând actele si lucrarile dosarului, tribunalul retine urmatoarele :

În primul rând trebuie observat ca apelurile de fata vizeaza doar solutionarea de catre prima instanta a unuia din capetele de cerere formulate de reclamanta respectiv actiunea de partaj dupa defunctul M. N. între cei trei mostenitori, respectiv reclamanta M. I. si pârâtii M. M. si M. I., precum si a cererilor reconventionale la aceasta actiune, nu si capetele de cerere privind constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin mostenire si partaj voluntar si respectiv uzucapiune, solutionate în contradictoriu si cu ceilalti pârâti intimati din cauza, si doar în aceste limite Tribunalul va verifica stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii de catre prima instanta, conform art. 295 alin. 1 C.proc.civ.

În ceea ce priveste motivele de apel ale pârâtului apelant M. M., Tribunalul apreciaza ca acestea sunt neîntemeiate. Astfel, prin cererea de apel acesta solicita sa-i fie atribuita o camera din casa de locuit si terenul arabil în suprafata de 1021 m.p., situat pe raza orasului Gura Humorului, în intravilanul localitatii …, jud. Suceava, sustinând ca în mod gresit prima instanta nu i le-a atribuit. Pârâtul apelant ignora însa faptul ca nu a solicitat pe parcursul judecarii cauzei la prima instanta atribuirea vreunei parti din imobilele constructii, mai mult a precizat expres în cererea reconventionala si chiar în notele de concluzii ca solicita sa fie incluse în masa partajabila dar nu în lotul sau, iar în raportul de expertiza tehnica judiciara efectuat de expertul în constructii se mentioneaza ca gospodaria nu este partajabila în natura fiind o singura unitate locativa. Pârâtul apelant nu a cerut în lotul sau nici vreo parte din terenul aferent acestor constructii, situat în intravilan, acesta cerând sa-i fie inclus în lot terenul care i-a si fost atribuit de prima instanta. În acest conditii în mod corect prima instanta a avut în vedere cererile fiecarei parti cu privire la atribuirea bunurilor din masa partajabila, si Tribunalul apreciaza ca pretentiile pârâtului-reclamant apelant sunt cereri noi care nu pot fi formulate direct în apel, astfel cum prevede art. 294 alin. 1 C.proc.civ. O alta cerere noua formulata de aceeasi parte este atribuirea unei parti din terenul în suprafata de 15.630 mp atribuit pârâtului M.I..

Tribunalul apreciaza ca în mod corect prima instanta a inclus în masa succesorala doar o cota de ˝ din dreptul de proprietate asupra terenurilor în privinta caruia prima instanta a constatat ca a fost dobândit prin uzucapiune de defunct împreuna cu reclamanta, desi nu a aratat motivele pentru care a procedat astfel. Uzucapiunea este un mod de dobândire a dreptului de proprietate prin exercitarea unei posesii utile asupra unui bun imobil în termenul prevazut de lege. Prima instanta a constatat ca ambii soti, defunctul M. N. si reclamanta, sotia supravietuitoare a acestuia, au posedat împreuna mai mult de 30 de ani terenul în suprafata de 4.120 m.p situat pe raza orasului Gura Humorului, …, identic cu p.f n.f. nr.582/2 – f – din Cartea Funciara nr.256 a com.cad.Voronet, terenul în suprafata de 3.630 m.p situat pe raza orasului Gura Humorului, …, identic cu p.f. nr.586/38 – fânat din Cartea Funciara nr.60 a com.cad.Voronet ?i terenul în suprafata de 7.690 m.p. situat pe raza orasului Gura Humorului, …, identic cu p.f. nr.851/22 – f din cartea Funciara nr.256 a com.cad.Voronet., prin urmare au dobândit dreptul de proprietate în devalmasie, uzucapiunea operând cu efect retroactiv. Conform art. 30 din C. fam. bunurile dobândite în timpul casatoriei de oricare din soti, sunt de la data dobândirii lor bunuri comune. Cota de contributie a sotilor la dobândirea bunurilor comune este prezumata a fi egala daca nu se dovedeste contrariul iar în cazul de fata ceilalti mostenitori nu au contestat cota egala de contributie a celor doi soti. În aceste conditii nu se putea include în masa succesorala si cota de ˝ din dreptul de proprietate asupra terenurilor mentionate ce constituie bun exclusiv al reclamantei. Aceasta cota trebuia însa inclusa în masa partajabila notiune mai larga decât masa succesorala dupa cum se va arata ulterior.

În ceea ce priveste evaluarea terenurilor realizata prin raportul de expertiza tehnica judiciara topografica efectuat de expert Sandu Eugen, Tribunalul retine ca acesta a fost depus la dosar la data de 21.11.2008, la urmatorul termen de judecata la 12.12.2008 la solicitarea aparatoarei pârâtului M. M. se acorda un termen pentru studiu raportului de expertiza, dupa care urmeaza închiderea dezbaterilor, repunerea cauzei pe rol, se acorda mai multe termene de judecata pâna la 6 martie 2009, fara ca vreuna din parti sa conteste concluziile raportului de expertiza. În aceste conditii în mod corect prima instanta a avut în vedere evaluarea terenurilor facuta de expertul topo desemnat. Instanta a facut astfel aplicarea art. 6736 C.proc.civ. care prevede ca daca pentru formarea loturilor sunt necesare operatii de masuratoare, evaluare si altele asemenea instanta va dispune efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor, iar raportul de expertiza va arata evaluarea si criteriile avute în vedere la stabilirea acesteia, va indica daca bunurile sunt comod partajabile în natura si în ce mod anume, propunând loturile ce urmeaza a fi atribuite.

Tribunalul retine si faptul ca potrivit art. 129 alin. 1 C.proc.civ. partile au îndatorirea ca în conditiile legii sa urmareasca desfasurarea si finalizarea procesului. De asemenea ele au obligatia sa îndeplineasca actele de procedura în conditiile, ordinea si termenele stabilite de lege sau de judecator, sa-si exercite drepturile procedurale conform dispozitiilor art. 723 alin. 1, adica cu buna-credinta, sa-si probeze pretentiile si apararile. Apelantul nu-si poate invoca propria culpa, încalcarea obligatiilor prevazute de lege privind urmarirea desfasurarii procesului si efectuarea actelor procesuale în termen, el având posibilitatea de a contesta raportul de expertiza efectuat în cauza la primul termen de judecata dupa depunerea lui, ceea ce nu a facut, prima instanta neavând nici un motiv sa înlature concluziile acestui raport si sa nu tina seama de evaluarea si lotizarea facuta de expert. De asemenea simpla sustinere a pârâtului apelant ca terenurile au fost supraevaluate de expert nu poate determina Tribunalul sa constate o evaluare gresita a terenului de catre expert, având în vedere faptul ca expertul desemnat în cauza a vizionat imobilele evaluate si a aplicat dispozitiile legale pentru evaluarea terenurilor.

În ceea ce priveste contradictia între minuta si dispozitiv invocata de acelasi apelant Tribunalul apreciaza ca este vorba de o simpla eroare materiala de tehnoredactare ce poate fi îndreptata pe calea procedurii prevazute de art. 281 C.proc.civ., si nu a influentat cu nimic formarea si atribuirea loturilor, fapt care poate fi observat din simpla lectura a dispozitivului si considerentelor sentintei apelate. În fapt, prin dispozitiv s-a mentionat cu privire la primul capat de cerere, a carei solutionare nu a fost contestata prin cererile de apel, ca defunctul M. N. si pârâtul M.M. ar fi dobândit dreptul de proprietate asupra terenurilor indicate prin mostenire si partaj voluntar, numele pârâtului neregasindu-se si în minuta. Este vorba de o simpla eroare întrucât nici în cererea de chemare în judecata si nici prin întâmpinari sau cerere reconventionala nu s-a sustinut ca pârâtul ar fi dobândit împreuna cu defunctul dreptul de proprietate asupra unei suprafete de teren iar în motivare prima instanta a aratat ca terenurile au fost mostenite de la defunctul M. I., al carui mostenitor nu era si pârâtul M. M., ci tatal sau, M. N..

De asemenea, Tribunalul constata ca nu s-a dat mai mult decât s-a cerut, nu s-a partajat mai mult decât s-a solicitat ci mai putin, dupa cum se va arata în continuare.

În ceea ce priveste motivele de apel ale pârâtului M. I. si ale reclamantei M. I., acestea sunt în parte întemeiate.

Tribunalul va analiza mai întâi neincluderea de catre prima instanta în masa de partaj în întregime a terenului în suprafata de 15.630 mp, fiindu-i atribuita pârâtului M. I. doar cota de ˝ din dreptul de proprietate asupra terenului. În mod corect, dupa cum s-a aratat mai sus, prima instanta a inclus în masa succesorala ramasa în urma defunctului M. N. doar cota de ˝ din dreptul de proprietate asupra acestui teren. Însa, desi reclamanta a precizat în cererea de chemare în judecata ca solicita partajarea masei succesorale, pe parcursul judecatii partile au solicitat partajarea întregului teren în suprafata de 15.630 lei, mai precis pârâtul apelant M. I. a solicitat atribuirea terenului în întregime în lotul sau, nici una din celelalte parti nu s-a opus la aceasta cerere, expertul a inclus în lotul pârâtului în întregime acest teren, deci prima instanta a fost sesizata cu partajarea acestui teren în întregime, aceleasi parti fiind coindivizari cu privire la teren, din care reclamanta avea o cota mai mare, având în vedere faptul ca aceasta are o cota exclusiva de ˝ la care se adauga o cota de Ľ din cota de proprietate a defunctului asupra terenului. Partajul presupune transformarea cotelor ideale din dreptul de proprietate asupra bunurilor aflate în indiviziune în drepturi exclusive, fiecare coindivizar primind bunuri individualizate. Prima instanta a mentinut însa starea de indiviziune cu privire la unul din bunurile partajabile, fara nici o justificare. Prima instanta trebuia sa stabileasca o valoare a masei succesorale, o valoare a masei partajabile, care este mai mare incluzându-se si valoarea cotei de ˝ din dreptul de proprietate asupra terenului în suprafata de 15.630 mp apartinând reclamantei, si dreptul valoric al fiecarei parti din masa partajabila. Acest lucru ar fi influentat si asupra valorii loturilor si a sultelor stabilite.

În ceea ce priveste contestarea sumei de 4.036,50 lei reprezentând contravaloare îmbunatatiri la imobilele constructii realizate de pârâtul M. M., tribunalul apreciaza ca aceasta critica a apelantilor este întemeiata. Prima instanta nu a tinut cont în acest sens, fara nici o motivare, de concluziile expertului care a aratat în mod clar care din lucrarile efectuate sunt îmbunatatiri si care nu, si nici nu a aratat cum a stabilit ca pârâtul a facut într-adevar lucrarile aratate de el. Astfel, la termenul de judecata din data de 11.04.2008 pârâtul-reclamant M. M. depune o cerere la dosar (fila 117 ds. fd.) în care a aratat ca el a realizat urmatoarele îmbunatatiri: a schimbat talpa la sura, a cumparat si schimbat tigla de pe sura, a podit un grajd, a pus podea în casa deoarece era cu lut, a facut gardul si temelia din fata casei. La aceasta cerere formuleaza raspuns reclamanta M. I. (fila 136 din dosar) în care arata ca este adevarat ca pârâtul a facut urmatoarele îmbunatatiri: a schimbat talpa la sura, a podit grajdul, a pus podea într-o camera din casa de locuit, a facut gardul si temelia din fata casei. Cu privire la lucrarile efectuate de pârâtul M. M. nu s-a administrat nici o proba, martorii audiati referindu-se la lucrari efectuate de reclamanta (N. I.) sau sustinând ca nu s-au facut lucrari (B. C.). În aceste conditii nu puteau fi avute în vedere decât lucrarile recunoscute de catre reclamanta. Dintre acestea expertul în construcsii a aratat ca poditul camerelor, schimbarea talpii la sura nu sunt îmbunatatiri, o parte din lucrarile efectuate, inclusiv de reclamanta, refac starea initiala a constructiei fara a aduce un plus de confort prin utilizarea unor materiale superioare calitativ. În ceea ce priveste realizarea zidariei din piatra si a gardului fatada, incluse la anexe, acestea pot fi considerate ca îmbunatatiri aduse de pârâtul M. M. , valoarea lor fiind însa de 288 lei (fila 174 ds. fd.). Tribunalul constata ca si valoarea îmbunatatirilor realizate de reclamanta a fost gresit stabilita de prima instanta, cu ignorarea concluziilor raportului de expertiza, însa acest fapt nu a fost contestat de catre pârâtii apelanti M. M. si M. I., singurii care aveau interes, iar Tribunalul nu poate crea reclamantei apelante o situatie mai grea în propria cale de atac. Tribunalul constata ca în mod gresit prima instanta a inclus în masa succesorala valoarea îmbunatatirilor realizate de mostenitori la imobilele constructii, având în vedere ca îmbunatatirile realizate de mostenitori la bunurile succesorale sunt drepturi de creanta ale acestora împotriva celorlalti mostenitori iar nu drepturi succesorale, ele nefiind în patrimoniul defunctului la data deschiderii succesiunii. Acest fapt a influentat de asemenea valoarea masei succesorale si valoarea loturilor, fiind calculate gresit. Trebuie precizat însa ca valoarea constructiilor ce trebuie avuta în vedere la stabilirea masei succesorale este cea de circulatie. Prima instanta a calculat oricum gresit valoarea masei de partajat, fapt ce se poate constata prin adunarea sumelor indicate pentru fiecare bun în parte ca facând parte din masa succesorala, valoarea totala fiind mai mare decât cea calculata de prima instanta.

De asemenea, de observat este si faptul ca desi prima instanta a atribuit reclamantei casa si anexele gospodaresti, a inclus în calculul valorii lotului doar valoarea casei de locuit (35.622 lei ) nu si valoarea anexelor (11.946 lei + 1340 lei), ceea ce a dus la o calculare gresita a valorii lotului sau si a sultei cuvenite.

Tribunalul a constatat si faptul ca în dispozitivul sentintei prima instanta nu a indicat cine sunt mostenitorii defunctului M. N. si cotele lor din masa succesorala, aceasta fiind o prima dispozitie a instantei ce trebuie sa se regaseasca în dispozitivul unei hotarâri prin care se solutioneaza o actiune de partaj succesoral pentru o mai buna acuratete si întelegere a celorlalte dispozitii.

Fata de cele aratate Tribunalul constata ca se impune admiterea apelului pârâtului M. I. si cel al reclamantei M. I. si schimbarea în parte a sentintei civile nr. 348/6.03.2009 a Judecatoriei Gura Humorului, în conformitate cu cele aratate.

Tribunalul va constata ca de pe urma defunctului M. N., decedat la data de 11.11.1966, au ramas ca mostenitori legali reclamanta M. I., în calitate de sotie supravietuitor, cu o cota de 2/8 din masa succesorala si pârâtii M. M. si M. I., fiii defunctului, în calitate de descendenti din clasa a I-a de mostenitori legali, fiecare cu o cota de 3/8 din masa succesorala.

Tribunalul va constata ca valoarea masei succesorale este de 1.430.120,33 lei (din care 1.381.212,33 lei valoare terenuri si 48.908 lei valoare constructii), valoarea masei partajabile este de 1.715.914,88 lei (din care 1.667.006,88 lei valoare terenuri si 48.908 lei valoare constructii), dreptul valoric al reclamantei din masa partajabila este de 643.324,63 lei, dreptul valoric al pârâtului M. M. din masa partajabila este de 536.295,12 lei iar dreptul valoric al pârâtului M. I. din masa partajabila este de 536.295,12 lei, dreptul valoric fiind stabilit prin raportarea cotelor diferentiate din bunurile ce fac parte din masa partajabila ale fiecareia dintre parti la valoarea masei. Dupa cum s-a aratat mai sus partile au cote diferentiate doar cu privire la terenul dobândit pin uzucapiune de defunct împreuna cu reclamanta.

În baza art. 728 C.civ. va dispune iesirea din indiviziune.

Va constata ca valoarea lotului I atribuit reclamantei este de 102.885,32 lei (în loc de 53.800,04 lei), fiind inclusa si valoarea celorlalte anexe.

Tribunalul va include în lotul II al pârâtului M. I. terenul în suprafata de 15.630 mp, amplasament notat arbitrar de expert cu 3, în valoare de 571.589,1 lei în loc de cota de ˝ din dreptul de proprietate asupra acestui teren. Tribunalul apreciaza ca terenul trebuie inclus în întregime în lotul acestui pârât având în vedere ca el l-a solicitat, expertul l-a inclus în lotul sau, având în vedere posesia terenurilor, reclamanta nu s-a opus sa-i fie atribuit în întregime, ea detinând cota cea mai mare din dreptul de proprietate asupra acestui teren, iar pârâtul M. M. nu a emis pretentii cu privire la acest teren decât prin cererea de apel. Tribunalul apreciaza ca dispozitiile art.741 C.civ. conform carora ca la formarea si compunerea partilor trebuie sa se dea în fiecare parte, cât se poate, aceeasi cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creante de aceeasi natura si valoare dar se va evita, pe cât posibil îmbucatatirea peste masura a imobilelor si diviziunea exploatatiunilor, nu trebuie interpretate în sensul ca fiecare bun succesoral în parte trebuie împartit între succesori, astfel cum solicita în fapt pârâtul apelant M. M., fiecare din coindivizarii din prezenta cauza primind exact bunurile solicitate.

În aceste conditii se modifica si valoarea lotului atribuit pârâtului M. I. care este de 934.656,06 lei (în loc de 627.975,56 lei).

Modificându-se valoarea masei partajabile, a dreptului valoric al partilor, valoarea lotului atribuit reclamantei în mod firesc se modifica si cuantumul sultei pe care pârâtul M. M. trebuie sa o plateasca reclamantei aceasta fiind în cuantum de 142.078,38 lei (în loc de 188.572,61 lei ). Prin aceasta dispozitie tribunalul apreciaza ca nu i s-a creat reclamantei o situatie mai grea în propria cale de atac având în vedere ca practic lotul acesteia nu s-a modificat, fiind vorba de erori de calcul ale primei instante.

Lotul pârâtului apelant M. M. si valoarea lui ramân neschimbate.

Tribunalul va constata, în concordanta cu cele aratate, ca reclamanta are un drept de creanta în valoare de 17.229,50 lei iar pârâtul M. M. are un drept de creanta în valoare de 288 lei, reprezentând valoarea îmbunatatirilor aduse imobilelor constructii, îmbunatatiri care nu pot fi incluse în masa iar pe de alta parte nu s-a cerut de catre nici una din parti obligarea comostenitorilor la plata creantei.

În ceea ce priveste cererea pârâtului M. I. care a fost anulata de prima instanta ca netimbrata, Tribunalul retine ca prin notele de concluzii depuse la data de 16.01.2009 pârâtul M. I. a cerut instantei obligarea pârâtului M. M. la plata a 1/3 din suma de 20.000 lei pe care ar fi platit-o celorlalti pârâti pentru ca acestia sa fie de acord cu pretentiile reclamantei. Instanta a ramas în pronuntare la acelasi termen si la data de 23.01.2009 a repus cauza pe rol, fixând termen la data de 13.02.2009, apoi s-a acordat termen la data de 6.03.2009 când instanta ramâne în pronuntare din nou. La nici unul din termenele de judecata acordate dupa repunerea cauzei pe rol prima instanta nu a pus în vedere pârâtului M. I. ca trebuie sa-si timbreze cererea, cuantumul taxei judiciare de timbru ce trebuie platita, mai mult din practicaua sentintei civile apelate nu rezulta ca s-a invocat si pus în discutia partilor exceptia nelegalei timbrari a acestei cereri. Conform 18 al. 1 din Legea nr. 146/1997 determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru se face de catre instanta de judecata sau, dupa caz, de Ministerul Justitiei. Art. 20 al. 2 si 3 din acelasi act normativ prevede ca daca taxa judiciara de timbru nu a fost platita în cuantumul legal, în momentul înregistrarii actiunii sau cererii instanta va pune în vedere petentului sa achite suma datorata pâna la primul termen de judecata iar neîndeplinirea obligatiei de plata pâna la termenul stabilit se sanctioneaza cu anularea actiunii sau a cererii. Prin urmare exceptia nelegalei timbrari a cererii de chemare în judecata desi este o exceptie peremptorie începe prin a avea un efect dilatoriu atunci când partii nu i-a fost comunicat cuantumul taxei de timbru si timbru judiciar ce trebuie platit de catre instanta iar, daca partea nu împlineste lipsurile în termenul acordat de instanta, cererea va fi anulata. Neîndeplinindu-si obligatia de a stabili cuantumul taxei judiciare de timbru si timbrul judiciar aferent cererii mentionate, nepunând în discutia partilor exceptia nelegalei timbrari a cererii, în mod gresit prima instanta a anulat cererea, facând o gresita aplicare a legii, încalcând totodata principiul contradictorialitatii, a dreptului la aparare, si în consecinta dreptul partii la un proces echitabil. Prima instanta trebuia sa procedeze la disjungerea acestei cereri întrucât solutionarea sa nu era intim legata de solutionarea actiunii principale si , având în vedere data la care a fost formulata, ar fi dus la tergiversarea solutionarii acesteia. Pentru aceste motive Tribunalul va dispune disjungerea cererii mentionate si formarea unui nou dosar având ca obiect „pretentii” ce va fi înregistrat pe rolul Judecatoriei Gura Humorului, reclamant fiind M. I. iar pârât M. M., prima instanta solutionând aceasta cerere în pretentii pe baza unei exceptii, neintrând în cercetarea fondului, fiind aplicabile prevederile art. 297 alin. 1 C.proc.civ.

În ceea ce priveste compensarea cheltuielilor de judecata Tribunalul apreciaza ca prima instanta a procedat corect si critica apelantei M.I. în acest sens este neîntemeiata. Prima instanta a retinut în mod corect ca atât reclamanta cât si pârâtul-reclamant au suportat cheltuieli aproximativ egale constând din taxa judiciara de timbru aferenta cererilor formulate si onorarii experti (chitantele ce atestau plata onorariului avocatilor partilor nefiind depuse la dosar), cererile lor au fost admise în parte, facându-se aplicarea art. 276 C.proc.civ.

Tribunalul va mentine celelalte dispozitii ale sentintei apelate care nu sunt contrare prezentei decizii.

Fata de cele retinute, în temeiul art. 296 C.proc.civ., Tribunalul va respinge apelul pârâtului M. M. si va admite apelul reclamantei si al pârâtului M. I..

Tribunalul va respinge cererea pârâtului apelant M. M. de obligare a apelantilor intimati la plata cheltuielilor de judecata, având în vedere modul de solutionare al apelurilor formulate în cauza, acestia nefiind cazuti în pretentii.

Etichete: