Top

Investirea cu formula executorie a biletului la ordin; declinare competenta

-învestirea cu formula executorie a biletului la ordin; declinare competenta

-sentinta civila nr. 1297 din 23.03.2009 – dosar nr. 1169/279/2009

Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instante la data de 27.02.2009, sub nr. xx, creditoarea S.C. TET S.R.L. a solicitat învestirea cu formula executorie a biletului la ordin seria xx nr. xx emis la data de 25.11.2008 de catre debitoarea S.C. PG S.R.L.

În motivarea în fapt a cererii, creditoarea a aratat ca a livrat debitoarei în mai multe etape marfurile comandate. Partile au semnat contractul de distributie nr. 38/11.02.2008 potrivit caruia debitoarea s-a obligat sa achite valoarea produselor achizitionate cu bilet la ordin predat vânzatorului la livrare si scadent în termen de maxim 45 de zile de la livrare. Titlul de credit a fost prezentat la unitatea bancara la termen, dar a fost refuzat din lipsa totala de numerar la data de 30.12.2008. Creditoarea a precizat ca, potrivit contractului de distributie depus la dosar, litigiile dintre parteneri se vor solutiona de catre instanta teritoriala N.

În drept, creditoarea a indicat art. 269 alin. 1 si urm. Cod proc.civ.

În temeiul art. 242 alin. 2 Cod proc.civ., a solicitat judecarea cauzei în lipsa sa.

Creditoarea a achitat, în mod legal, taxa judiciara de timbru în cuantum de 4 lei, potrivit chitantei depuse la dosar, si a depus timbrul judiciar de 0,15 lei.

Au fost anexate cererii, în copie, biletul la ordin si justificare refuz (filele 5, 18, 19), contractul de distributie (filele 6 – 14) si relatii de la Oficiul National al Registrului Comertului (filele 15 – 17). De asemenea, a fost anexat, în original, biletul la ordin seria xx nr. xx emis la data de 25.11.2008 de catre debitoarea S.C. PG S.R.L.

Analizând înscrisurile de la dosar, instanta apreciaza ca fiind întemeiata exceptia necompetentei teritoriale a Judecatoriei P.N., invocata din oficiu.

Cererea de învestire cu formula executorie se judeca dupa o procedura necontencioasa, iar instanta îsi verifica din oficiu competenta, potrivit art. 334 alin. 1 Cod proc.civ.

În speta, se retine ca biletul la ordin este emis la B. de catre o societate comerciala cu sediul în B. si stabileste acelasi oras ca loc al platii. În consecinta, atât sediul debitorului cât si locul de plata fiind la B., competenta teritoriala alternativa reglementata de art. 10 Cod proc.civ. nu poate apartine decât Judecatoriei B. Potrivit acestui articol, în afara de instanta de la sediul debitoarei mai este competenta si instanta locului de plata (pct. 3 al art. 10 din Cod proc.civ.)

Sustinerile creditoarei, prin reprezentant, în sensul ca partile au stabilit prin contract competenta teritoriala în favoarea Judecatoriei P.N. nu pot fi primite. Potrivit art. 22 din contractul de distributie depus la dosar, “litigiile aparute între parteneri în timpul derularii prezentului contract cu privire la încheierea, interpretarea, executarea sau desfiintarea acestuia se vor solutiona pe cale amiabila. Daca partenerii nu ajung la o întelegere amiabila, atunci litigiile vor fi înaintate spre solutionare instantei teritoriale Neamt.” Instanta retine ca, pe de o parte, biletul la ordin nu cuprinde nici o mentiune referitoare la contractul în baza caruia a fost emis, ci se precizeaza ca valoarea reprezinta contravaloare facturi, iar pe de alta parte, ca învestirea cu formula executorie a biletului la ordin nu reprezinta un litigiu “cu privire la încheierea, interpretarea, executarea sau desfiintarea” contractului dintre parti. Afirmatia reprezentantului petentei în sensul ca locul platii ar fi la P.N. este infirmata de mentiunea expresa din biletul la ordin referitoare la locul platii.

Prin urmare, instanta va admite exceptia invocata si va declina competenta de solutionare a cauzei în favoarea Judecatoriei B.

Tags: