Top

Liberare provizorie pe cauţiune. Îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 160 ind. 4 alin. 1 cu referire la art. 160 alin. 2 Cod procedură penală

Prin încheierile de şedinţă din data de 28.04.2006 date de Tribunalul Iaşi în dosarele 6716/2006 şi 6717/2006 au fost respinse cererile de liberare provizorie pe cauţiune formulate de inculpaţii B.C. şi S.M., cercetaţi în dosarul nr. 73/D/P/2006.

S-a dispus restituirea cauţiunii în sumă de 1.000 RON fiecare.

În pronunţarea acestei încheieri s-a reţinut:

Prin încheierea din data de 22.03.2006 s-a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor, cercetaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de „deţinere în vederea punerii în circulaţie de instrumente de plată electronică falsificate”, faptă prevăzută de art. 24 alin. 2 din Legea nr. 365/2002, constând în aceea ă inculpaţii au fost depistaţi de lucrătorii de poliţie în apropierea bancomatului ATM/RZB/320 din Iaşi, aparţinând Raiffeisein Bank, având asupra lor 80 carduri falsificate.

Reţinând pe de o parte detenţia acestor carduri falsificate, precum şi împrejurarea prinderii inculpaţilor în apropierea bancomatului, judecătorul a dispus arestarea preventivă pe o durată de câte 25 zile.

Dacă sub aspectul alin. 1 al. dispoziţiilor art. 160 ind. 2 din Codul de procedură penală limitele de pedeapsă prevăzute în art. 24 alin. 2 din Legea nr. 365/2002 (închisoare de la 3 la 12 ani) permite formularea cererii de liberare provizorie pe cauţiune, în cauza de faţă, coroborând mijloacele de probă, s-a reţinut că există temerea, că fiind în stare de libertate, ar putea continua aceleaşi activităţi infracţionale şi în consecinţă există date din care rezultă necesitatea de a–i împiedica să săvârşească alte infracţiuni sau că aceştia vor încerca să zădărnicească aflarea adevărului fiind presupusă de maniera în care se bănuie că au săvârşit infracţiunea pentru care sunt cercetaţi.

A concluzionat judecătorul în sensul neîndeplinirii condiţiilor legale şi a respingerii cererilor de liberare provizorie pe cauţiune.

Încheierile pronunţate au fost recurate de inculpaţi care oral, prin apărătorul ales, au susţinut că temeiurile legale privind liberarea provizorie pe cauţiune sunt îndeplinite.

Probele administrate conduc la concluzia că inculpaţii au reţinut acele carduri fără intenţia de a le pune în circulaţie.

Inculpaţii nu au antecedente penale, pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta cercetată este de până la 12 ani şi au achitat cauţiunea stabilită de instanţă.

Curtea de Apel Iaşi a admis recursurile, a casat încheierile pronunţate şi în rejudecare, în baza dispoziţiilor art. 160 ind. 8 lit. a alin. 2 Cod procedură penală a admis cererile formulate de inculpaţii B.C. şi S.M. şi a dispus punerea în libertate provizorie pe cauţiune a acestora.

Pe timpul liberării provizorii s-a dispus ca inculpaţii să respecte obligaţiile prevăzute de art. 160 ind. 2 alin. 3 Cod procedură penală şi s-a atras atenţia asupra dispoziţiilor art. 160 ind. 10 şi art. 160 ind. 5 alin. 5 Cod procedură penală.

Analizându-se criticile formulate s-au reţinut următoarele:

Dispoziţiile art. 160 ind. 2 alin. 1 Cod procedură penală prevăd posibilitatea liberării provizorii şi în cazul infracţiunilor intenţionate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depăşeşte 12 ani închisoare.

În mod corect instanţa de fond a reţinut că această condiţie este îndeplinită raportat textului incriminator – art. 24 alin. 2 din Legea nr. 365/2002.

Cea de-a doua premisă care trebuie realizată cumulativ cu cea anterioară are în vedere comportamentul inculpaţilor înainte de declanşarea procesului penal şi după liberarea provizorie a acestora.

În acest sens, dispoziţiile ar. 160 ind. 2 alin. 2 Cod procedură penală arată că liberarea provizorie nu se acordă în condiţiile în care inculpatul este recidivist ori există date din care să rezulte necesitatea de a-l împiedica să săvârşească alte infracţiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influenţarea unor martori ori distrugerea mijloacelor de probă.

În cauza de faţă, în ceea ce priveşte comportamentul configurat al inculpaţilor se reţine că aceştia sunt infractori primari.

Temerea că vor săvârşi alte infracţiuni sau că vor încerca să zădărnicească aflarea adevărului, alterarea distrugerea mijloacelor de probă trebuie să rezulte din probe sau indicii temeinice cu privire la care organele judiciare să facă dovada.

Instanţa a refuzat acordarea liberării provizorii motivând că există temerea că inculpaţii lăsaţi în libertate ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului ori să comită alte infracţiuni de acelaşi gen.

Ori, o asemenea ipoteză se impune a fi înlăturată cu motivaţia inexistenţei unor date, probe sau indicii temeinice care să confirme şi să facă dovada în sensul celor de mai sus.

Este cert în cauză că inculpaţii au deţinut un număr de 80 carduri falsificate, iar potrivit susţinerilor acestora, instrumentele de plată au fost găsite.

La data de 17.04.2006 au încercat să folosească o parte din ele la un bancomat al Raiffeissein Bank.

Cardurile au fost reţinute de organele de anchetă penală pentru a fi supuse confiscării.

S-a concluzionat că sunt îndeplinite condiţiile ce trebuie realizate pentru a se dispune liberarea provizorie pe cauţiune.

(Încheierea penală nr. 111/03.06.2006)

Etichete: