Top

Contestaţie în anulare

Pronunţând decizia nr.1079/R/5.12.2008 Tribunalul Bacău a admis recursul declarat de recurenţi pârâţi T.E. şi T.I. împotriva sentinţei civile nr. 1696 din 06.06.2008 pronunţată de Judecătoria Oneşti în dosarul 146/270/2008 în contradictoriu cu intimaţii reclamanţi C.M. şi C.E., a modificat în parte sentinţa civilă recurată şi în consecinţă a respins acţiunea ca nefondată în ceea ce o priveşte pe pârâta T.E., menţinând celelalte dispoziţii ale sentinţei recurate.

Prin aceeaşi decizie, au fost obligaţi intimaţii reclamanţi la plata sumei de 513,65 lei în favoarea recurentei pârâte T.E. cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei decizii au formulat contestaţie în anulare, întemeiată pe dispoziţiile art.318,319 cpc, intimaţii-reclamanţi, C.M. şi C.E., solicitând rejudecarea recursului cu respingerea acestuia, recurenţii urmând a fi obligaţi la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea contestaţiei în anulare s-a arătat că în mod eronat a reţinut instanţa de recurs că atât reclamanta cât şi pârâta opun titluri de proprietate asupra terenului în legătură cu care se solicită contravaloarea recoltei, deoarece parcelele sunt diferite, contestatorii având teren în T.27, P256/277, or recurenţii-pârâţi depunând în recurs o sentinţă civilă de modificare a titlului de proprietate nr.85106/1994, în sensul că în loc de T35 P385/31 s-a trecut T27 P256/229.

În dovedirea susţinerilor lor, contestatorii au depus la dosar înscrisuri (f.5-8, 16-22, 29-33,37-43).

Formulând întâmpinare, d-na T.E. a solicitat respingerea contestaţiei, considerând decizia nr.1079/R/2008 temeinică şi legală (f.27,28).

Examinând actele dosarului, instanţa reţine următoarele:

Potrivit art.318 cpc invocat de contestatori, hotărârile instanţei de recurs pot fi atacate cu contestaţie în anulare când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.

Ipotezele prevăzute de text nu sunt incidente în cauza de faţă, neputându-se reţine că instanţa de recurs a dat dezlegare cauzei prin comiterea unei erori materiale atunci când a stabilit că recunoaşterea dreptului de proprietate în patrimoniul uneia sau alteia dintre părţi se stabileşte doar pe calea acţiunii în revendicare, nefiind permis ca pe calea unei acţiuni în pretenţii să se statueze asupra dreptului de proprietate, atât reclamanta cât şi pârâta opunând titluri de proprietate asupra terenului în legătură cu care se solicită contravaloarea fructelor şi că nu s-a stabilit pe calea acţiunii în revendicare cine este proprietarul terenului. Aceasta pentru că, deşi diferite ca numerotare cadastrală, parcelele nr.256/229 şi 256/277, aflate în titlurile de proprietate prezentate de părţi se află în aceeaşi tarla, în acelaşi punct, respectiv „Cruce”, astfel cum rezultă din cuprinsul sentinţei civile nr. 5869/1998 (f.17 dosar 146/270/2008) precum şi din concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză de ing. D.A. (f.37-39 dosar 146/270/2008), iar, în parte, vecinătăţile coincid (DE atât la nord cât şi la sud).

Etichete: