Top

Contestaţie în anulare

Prin sentinţa civilă nr.2762/1.10.2009 pronunţată de Judecătoria Oneşti în dosar nr.5047/270/2008 a fost admisă acţiunea formulată de reclamanta B.M. împotriva pârâţilor B.P. ş.a.

Recursul declarat de către majoritatea pârâţilor împotriva sentinţei pronunţate de judecătorie a fost admis de Tribunalul Bacău prin decizia civilă nr.312/R/31.03.2010, fiind casate în tot atât încheierea de admitere în principiu din 2.04.2009 cât şi sentinţa nr.2762/2009 şi trimisă cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Împotriva acestei decizii intimatul-reclamant şi intimata-pârâtă B.L. au formulat contestaţie în anulare, înregistrată sub nr.2563/110/22.04.2010, în susţinerea căreia s-a arătat că decizia pronunţată de Tribunalul Bacău este nelegală şi netemeinică, întrucât S.A. a fost în ţară pe parcursul judecării recursului, aceasta lăudându-se cu relaţiile sale şi comportându-se extrem de violent la adresa contestatoarelor.

Formulând întâmpinare prin reprezentantul său convenţional, intimata S.A. a solicitat respingerea ca nefondată a contestaţiei în anulare formulate (f.34).

La dosar au fost depuse înscrisuri (f.15-18,23, 42-45)

Deşi contestatoarele nu au înţeles să indice temeiul în drept al cererii formulate, instanţa constată că motivele invocate nu se află între cele enumerate de dispoziţiile referitoare la contestaţia în anulare, cuprinse în art.317-321 Cpc, potrivit cărora hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestaţie în anulare, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului, când procedura de chemare a părţii nu a fost legal îndeplinită în ziua când s-a judecat pricina, când hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea dispoziţiilor de ordine publică privitoare la competenţă (art.317 alin.1), când hotărârea instanţei de recurs este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa de recurs, respingând recursul sau admiţându-l în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul din motivele de casare sau modificare.

Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac, admisibilă numai în cazurile limitativ enumerate de lege, textele care o prevăd fiind de strictă interpretare. Prin această cale se urmăreşte repararea neregularităţilor evidente privind actele de procedură, în afara problemelor de fond legate de probele administrate şi a stării de fapt la care se referă litigiul, neputând fi invocate pe calea contestaţiei în anulare erorile de interpretare a probelor care fac decizia netemeinică întrucât, pe de o parte un text de lege de excepţie este interpretat extensiv iar pe de altă parte, s-ar deschide calea recursului la recurs.

Etichete: