Fond funciar
Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău la data de 16.04.2008, , reclamantul Ş G, a solicitat acestei instanţe în contradictoriu cu pârâţii A P, A O, Comisia Locală S şi Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a Judeţului Bacău, pronunţarea unei hotărâri prin care să se constate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr.x /17.09.1996 emis pe numele A cu privire la suprafaţa de 2500 mp situată în extravilanul comunei S , în T 20 P 690/87 şi emiterea unui titlu de proprietate pe numele său pentru terenul ce urmează a fi radiat.
Reclamantul a susţinut în motivare că este moştenitorul legal al părinţilor săi, Ş P şi A , în prezent decedaţi, iar terenul în litigiu a fost înscris în registrul agricol al tatălui său, în punctul ,, Târguşor,,. A mai arătat reclamantul că cei 2500 mp au fost folosiţi de tatăl său atât înainte de colectivizare, cât şi după apariţia Legii nr.18/1991, dar pentru că sănătatea acestuia s-a înrăutăţit, iar terenul se învecina cu terenul lui B I , tatăl pârâtei A P, părinţii săi s-au înţeles cu aceasta din urmă să lucreze această suprafaţă, în schimbul unei cote părţi din recoltă. Întrucât pârâţii nu au avut teren în pct. ,,Târguşor,, înainte de colectivizare, solicită admiterea acţiunii.
În drept au fost invocate Legea fondului funciar, art.1073 şi 1075 C.civ.
Acţiunea este scutită de la plata taxei de timbru şi a timbrului judiciar.
În dovedire, reclamantul a solicitat proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâţilor, proba cu martori şi proba cu expertiza . S-a depus la dosar, în copie, TP nr. X /17.09.1996 , adeverinţă cu suprafeţele înscrise în registrul agricol al numitului Ş P, certificat de moştenitor, certificat de deces.
Pârâta Comisia Locală S a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii, întrucât pentru suprafaţa de 0,25 ha la care face referire reclamantul, autorul Ş P a primit în compensare 0,22 ha teren arabil în pct. Velniţa Bereşti (cu reducere de 11%), iar numitul Ai autorul pârâtelor A P şi A O, a fost pus în posesie cu 0,25 ha în punctul ,, Dumbrava Pânceşti,,. S-a mai arătat în întâmpinare că tatăl său, a fost de acord cu amplasamentele stabilite, semnând fişa tehnică, fără alte pretenţii. Mai mult decât atât, arată pârâta că Ş P figurează înscris în registrul agricol cu 700 mp teren intravilan, iar punerea în posesie s-a făcut pentru 2100 mp teren intravilan, deci cu 1400 mp mai mult. Depune în susţinere: registru agricol, cerere din 25.02.1991 formulată de Ş G, fişa cu suprafeţele primite în proprietate de Ş N. P, TP nr. X /18.01.1996 emis pe Ş N.P pentru 1, 24 ha, cererea nr.7492/15.03.1991 formulată de A I. Gh. pentru 0,50 ha , fişa tehnică.
Pârâtele A P şi A O au formulat întâmpinare, prin care au invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, întrucât părinţii acestuia nu au făcut cerere la Legea nr.18/1991 şi excepţia inadmisibilităţii acţiunii, numitul A G având şi alţi moştenitori.
Pârâta Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a Judeţului Bacău, legal citată, nu a formulat întâmpinare.
În cursul judecăţii, reclamantul şi-a modificat acţiunea, solicitând introducerea în cauză, în calitate de pârâţi şi a numiţilor A Vi şi A N, instanţa luând act de modificarea cadrului procesual, excepţia inadmisibilităţii rămânând fără obiect.
A fost depusă documentaţia aferentă emiterii TP nr. X/17.09.1996, precum şi documentaţia aferentă TP nr. X/18.01.1996.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâţilor, proba testimonială şi proba cu expertiza topo cadastru. Au fost audiaţi pentru reclamant martorii A M şi V C, iar pentru pârâţi martorii B N şi BV.
Reclamantul a solicita la termenul din 27.08.2008 să se dispună o verificare de scripte, întrucât el nu a formulat cerere de reconstituire în 25.02.1991, ci doar autorul său, Ş P, cerere la care a renunţat la termenul din 17.11.2009.
Din actele si lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
Analizând cu prioritate excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, invocată de pârâţi, instanţa urmează a o respinge pentru următoarele considerente:
Prin cererea formulată în anul 1991, autorul reclamantului, Ş P, a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul de 1, 45 ha pe care la deţinut înainte de anul 1962. În urma cererii formulate i se eliberează TP nr. X/18.01.1996 pentru 1 ha şi 2400 mp, prin prezenta acţiune, reclamantul solicitând eliberarea unui titlu de proprietate pentru diferenţa rămasă nereconstituită. Aşadar, reclamantul justifică, prin faptul că este moştenitor al tatălui său, în prezent decedat, calitate procesuală activă în promovarea cererii de faţă, excepţia invocată de pârâţi urmând a fi respinsă.
Cu privire la fondul cauzei:
La data de 17.09.1996 se eliberează prin constituirea dreptului de proprietate, numitului A G, autorul pârâţilor A P, A O, A V şi A TP nr.X /1996 pentru suprafaţa de 2500 mp, titlul fiind emis pe baza unei cereri formulate în anul 1991, în anul 1996, procedându-se şi la punerea efectivă în posesie.
La data de 18.01.1996 se eliberează şi autorului reclamantului, numitul Ş P , TP nr. X/18.01.1996 pentru 1 ha şi 2400 mp, titlul având la bază cererea de reconstituire formulată în 1991 pentru suprafaţa de 1,45 ha şi rolul agricol al acestuia.
Prin prezenta speţă, se solicită a se constata nulitatea absolută a TP nr. X /1996 al pârâţilor şi eliberarea pe numele reclamantului a unui nou titlu care să cuprindă diferenţa rămasă nereconstituită tatălui său în urma eliberării TP nr. X/18.01.1996.
Instanţa reţine că titlul de proprietate este un act administrativ, în baza căruia se creează raporturi juridice civile, precum dreptul de proprietate, şi, odată intrat în circuitul civil, nu poate fi rectificat sau anulat decât de instanţa de judecată.
Conform art.III, alin.1, lit.a din Legea nr.169/1997, sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile aplicabile la data încheierii actului juridic, actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptăţite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri.
De asemenea, potrivit art.8, alin.2 şi art.11, alin.1 din Legea nr.18/1991, ceea ce este supus reconstituirii şi restituirii este terenul adus în cooperativa agricolă de producţie.
Reclamantul susţine că terenul în litigiu, de 2500 mp, se află înscris la rolul tatălui său, în punctul Târguşor, teren pe care l-a folosit atât înainte de colectivizare, cât şi după apariţia Legii nr.18/1991 şi care în prezent se regăseşte în titlul aparţinând pârâţilor.
Instanţa reţine că, într-adevăr, numitul Ş P figurează în registrul agricol din anii 1959-1961 cu suprafaţa de 1,45 ha teren, printre care şi suprafaţa de 2500 mp în punctul Târguşor.
Aşa cum reiese însă din relaţiile furnizate de comisia locală S , motivul pentru care tatălui reclamantului i s-a reconstituit 1,24 ha teren în loc de 1,45 ha cu cât figura în registrul agricol l-a constituit aplicarea la nivelul comunei a unui coeficient de reduce de 11%. În ceea ce priveşte suprafaţa de 0,25 ha teren arabil, din aceleaşi relaţii furnizate, rezultă că, pentru această suprafaţă, numitul Ş P a primit în compensare teren situat în alt punct.
Totodată, din expertiza efectuată în cauză de expert D L reiese că amplasamentul terenurilor situate la est de drumul naţional poartă denumirea topică de Târguşor – cu adresa topocadastrală T 24 P 727, iar terenurile situate la V de drumul naţional poartă denumirea topică de Dumbrava Pânceşti cu adresa topocadastrală T 20 P 690, actualmente, terenurile ce poartă cele două denumiri topice fiind pe amplasamente diferite.
Prin urmare, pornindu-se de la concluziile raportului de expertiză, coroborate cu relaţiile furnizate de comisiile de fond funciar, terenul în litigiu de 2500 mp situat în T 20 P 690/87 şi înscris în TP nr. X /17.09.1996 al pârâţilor care are denumirea topică de pct. Dumbrava Pânceşti (şi nu Târguşor cum s-a susţinut) , nu figurează la rolul agricol al numitului Ş P . Din probele administrate reiese şi faptul că pentru aceasta suprafaţă de teren din punctul Târguşor acesta ar fi primit teren în compensare într-un alt punct. Mai exact, deşi autorul reclamantului apărea ca înscris cu 0,07 ha teren curţi construcţii, prin TP nr. 131460/18.01.1996 i s-a reconstituit pe acest amplasament o suprafaţă mai mare de 2100 mp T 15 P 851 şi 853, diferenţa de 1400 mp reprezentând compensarea pentru terenul nereconstituit în punctul Târguşor.
Mai mult, tatăl reclamantului, la momentul validării sale, a semnat fişa tehnică a suprafeţelor de teren primite în proprietate, deci a fost de acord atât cu terenurile reconstituite şi cu amplasamentul oferit, în prezent nemaiputându-se contesta aceste aspecte. În ceea ce îl priveşte pe reclamant, acesta personal a declarat în cursul judecăţii că nici nu a formulat cerere de reconstituire, acţionând în justiţie doar în calitate de moştenitor al autorului său, autor care de altfel s-a declarat mulţumit de suprafeţele primite şi amplasamentul acestora.
Faţă de aceste considerente, instanţa urmează să respingă cererea formulată, ca neîntemeiată.
Pe cale de consecinţă, în temeiul art.274 C.proc.civ, urmează a fi obligat reclamantul la plata către pârâţii A P , A O , A V şi A N a cheltuielilor de judecată, în cuantum de 950 lei.
Tags: fond funciar