Top

Agent de poliţie. Destituire din poliţie. Înlocuirea sancţiunii disciplinare a destituirii cu sancţiunea diminuării salariului în procent de 20% pe o perioadă de 3 luni.

Tribunalul Brăila prin sentinţa nr. 38/23.01.2008 a respins contestaţia formulată de M,.I.M. împotriva Dispoziţiei Şefului I.J.P. Brăila nr. 14014/07.11.2006, prin care a fost sancţionat disciplinar cu destituirea din poliţie.

Au fost analizate, faptele care au condus la sancţionarea contestatorului, respectiv conducerea pe drumuri publice sub influenţa băuturilor alcoolice, generarea şi provocarea unui accident rutier, încălcarea Ordinului M.A.I. nr. 5/54/10.05.2001 privind păstrarea, portului şi manipularea armamentului şi muniţiei din dotare, apreciindu-se că toate acestea se constituie în abateri deosebit de grave, ce justifică aplicarea sancţiunii.

În recursul declarat de M.I.M. împotriva hotărârii primei instanţe, au fost formulate critici de nelegalitate, în sensul încălcării art. 60 al. 1 şi art. 61 din Leg. nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului precum şi pentru că a menţinut sancţiunea aplicată, deşi este de principiu că aceaasta trebuie să corespundă gravităţii faptelor, ce urmează a fi apreciate într-un context mai larg, prin raportarea la circumstanţele personale.

Măsura îndepărtării din funcţie este cea mai severă sancţiune ce poate fi aplicată unui angajat, or din acest punct de vedere, instanţa era obligată să facă o analiză completă a probelor observând că, reclamantul – contestator se bucura de aprecierea colegilor şi a comunităţii locale unde şi-a desfăşurat activitatea, că nu a avut abateri profesionale, iar pe de altă parte, fiind audiat în faţa Consiliului de disciplină, a recunoscut integral faptele.

Recursul, a fost admis prin decizia nr. 495/R/18.09.2008 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi.

Critica referitoare la încălcarea art. 60-61 din Leg. nr. 360/2002 a fost înlăturată de instanţa de control, care a reţinut că recurentul nu poate invoca o pretinsă vătămare în drepturile sale, prun nerespectarea procedurii administrative, fiind demonstrată prin înscrisuri o situaţie contrarie.

În ce priveşte celălalt motiv de recurs, al nelegalităţii sancţiunii în raport de probele cauzei, examinarea dosarului a relevat că, în paralel cu fost efectuate şi cercetări penale, finalizate cu scoaterea de sub urmărirea penală şi respectiv, neînceperea urmăririi penale, pentru infracţiunile rev. de art. 87 al. 1 din OUG 195/2002 şi art. 184 al 3 Cod penal, impunându-se doar, sancţionarea sa contravenţională.

Recurentul s-a aflat în afara orelor de program, aspect ce trebuia valorificat de instanţa de fond în aprecierea oportunităţii luării sancţiunii.

Astfel, consumul de alcool, recunoscut de recurent de altfel, nu a generat evenimentul rutier, acesta producându-se ca urmare a neobservării indicatorului „cedează trecerea”.

În legătură cu încălcarea Ordinului nr. 5/54/10.05.2001 privind evidenţa, păstrarea şi maniplarea armamentului şi muniţiei din dotare, din probe nu a rezultat că acesta a fost prelucrat cu cadrele poliţieneşti implicate, pentru a exista certitudinea că cele dispuse prin ordin au fost înţelese pe deplin.

Nu există dovadă că, la momentul numirii în funcţie, care se plasează în urmă cu 2 ani, agentul de poliţie în vârstă de 24 ani, a fost instruit corespunzător.

Cât priveşte prejudiciul de imagine adus instituţiei din care face parte, Curtea şi-a exprimat îndoiala că, un comportament singular poate aduce atingere gravă imaginii întregului corp al poliţiştilor din cadrul jud. Brăila, având în vedere şi locul unde contestatorul îşi desfăşoară activitatea(com. Viziru) dar şi vârsta sa biologică(24 ani) şi profesională(2 ani).

S-a reţinut totuşi că prin comportamentul său neatent şi indisciplinat, contestatorul a cauzat o stare specială emoţională cum şi o stare de îngrijorare, ceea ce a impus neîndoios aplicarea unei sancţiuni, astfel că, prin admiterea recursului, a fost modificată în parte sentinţa Tribunalului şi înlocuită sancţiunea cu diminuarea salariului pe o perioadă de 3 luni în procent de 20%.

Etichete: