CONT. ADM. : Contravenţie prevăzută la art. 2 pct. 1 din Legea nr. 61/1991. Tardivitatea introducerii plângerii. Modificarea soluţiei fondului în sensul respingerii plângerii contravenţionale

Deliberând asupra recursului contravenţional de faţă constată :

Prin plîngerea înregistrată la Judecătoria Rm. Sărat sub nr. 2029/287/2010 din 2.07.2010 , petentul M M a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa în contradictoriu cu I.P.J. Buzău să se dispună anularea procesului verbal de contravenţie seria AP nr. 1473830 din 13.05.2010 în baza căruia a fost sancţionat cu 500 lei amendă pentru pretins comiterea contravenţiei prevăzută la art. 2 pct. 1 din Legea nr. 61/1991.

În motivarea plângerii petentul a susţinut că nu a săvârşit contravenţia reţinută în sarcina sa prin procesul verbal contestat , în sensul că la data de 13.05.2010 , fiind chemat la sediul Postului de Poliţie al comunei X, judeţul Buzău, urmare acuzaţiei consătencei sale C C, că i-ar fi sustras o drujbă din locuinţă, ar fi proferat la adresa acesteia cuvinte jignitoare şi vulgare, precum şi ameninţări cu violenţă.

Recunoaşte că în contextul expus a avut loc un schimb de replici intre el şi C C, pe fondul apărărilor sale, fără să adreseze insă acesteia cuvinte sau expresii jignitoare ori ameninţări.

Prin întâmpinarea formulată în temeiul art. 115 din Codul de procedură civilă, intimatul a solicitat motivat respingerea plângerii ca neîntemeiată.

Prin sentinţa civilă nr. 1639 din 4.10.2010 pronunţată de Judecătoria Rm. Sărat, s-a admis plângerea ca întemeiată, dispunându-se anularea procesului verbal de contravenţie.

Pentru a hotări astfel, instanţa fondului a apreciat în baza probatoriului administrat că procesul verbal contestat, în baza căruia petentul, a fost sancţionat pentru fapta prevăzută de art. 2 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 întrucât la data de 13.05.2010 , în jurul orei 12, ar fi adresat expresii jignitoare şi vulgare precum şi ameninţări cu acte de violenţă împotriva C C, este afectat de nelegalitate.

Reţinând astfel nelegalitatea procesului verbal de contravenţie, instanţa a avut în vedere că agentul constatator nu a precizat locul comiterii faptei, menţionând generic “localitatea Toropăleşti” şi că persoanele audiate descriu desfăşurarea conflictului într-un alt loc decât cel menţionat în întîmpinare, prezentând o altă situaţia de fapt.

Împotriva sentinţei a declarat recurs intimatul în termen , legal conform art. 34 alin.2 din OG nr. 2/2001, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie potrivit motivelor de recurs depuse în scris la dosar.

În expunerea motivelor de recurs, intimatul a invocat excepţia tardivităţii introducerii plângerii la instanţă, in condiţiile în care procedura de comunicare a procesului verbal de contravenţie a fost îndeplinită la data de 15.05.2010 , iar petentul a depus plângerea la instanţa de judecată la data de 2.07.2010, depăşind termenul legal de 15 zile.

In sprjinul cererii de recurs, intimatul a depus procesul verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare a procesului verbal, act ce se regăseşte şi la fila 6 dosar fond.

Prin decizia nr. 895 din 6.12.2010 pronunţată de Tribunalul Buzău s-a admis recursul ca întemeiat şi s-a modificat sentinţa atacată în sensul respingerii plângerii contravenţionale ca fiind tardiv introdusă la Judecătoria Rm. Sărat.

Hotărând astfel , tribunalul a reţinut în fapt şi în drept :

Conform prevederilor art. 27 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, comunicarea procesului verbal şi a înştiinţării de plată se face prin poştă cu aviz de primire, sau prin afişare la domiciliul sau la sediul contravenientului, operaţiunea de afişare consemnându-se într-un proces verbal semnat de cel puţin un martor.

În cauza dedusă judecăţii, în condiţiile în care petentul a refuzat să semneze procesul verbal, aspect confirmat şi prin plângerea introductivă, intimatul a efectuat procedura de comunicare a actului prin afişare la domiciliul acestuia , sens în care a încheiat procesul verbal din 15.05.2010 semnat de martorul A I din comuna X, satul Y, judeţul Buzău (depus la fila 6 dosar fond şi respectiv la fila 5 dosar recurs).

Or, avându-se în vedere faptul că deşi procesul verbal de contravenţie a fost comunicat petentului la data de 15.05.2010, acesta a depus plângerea contravenţională la Judecătoria Rm. Sărat la data de 2.07.2010 , tribunalul a constatat că s-a depăşit termenul de inregistrare a plângerii la instanţă, de 15 zile de la comunicare .

Pentru considerentele ce preced, în baza art. 312 alin. 2 raportat la art. 304 pct 9 din Codul de procedură civilă , prin decizia nr. 895 din 6.12.2010 s-a admis recursul ca întemeiat şi s-a modificat sentinţa atacată în sensul respingerii plângerii contravenţionale ca fiind tardiv introdusă la Judecătoria Rm. Sărat.

Etichete: Contravenţie prevăzută la art. 2

CONT. ADM. : Contravenţie prevăzută la art. 2 lit. a) raportat la art. 1 lit h) din Legea nr. 12/1990. Incidenţa dispoziţiilor art. 7 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor

Deliberând asupra recursului contravenţional de faţă constată : Prin plângerea înregistrată la Judecătoria Buzău sub nr.12916/200/2009 din 30.11.2009 petentul D T a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa în contradictor cu intimatul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Buzău să se dispună anularea procesului verbal de contravenţie seria AP nr.1201972 din 10.11.2009 în baza căruia a fost sancţionat cu 500 lei amendă pentru pretins comiterea contravenţiei prevăzute la art.2 lit.a) raportat la art.1 lit.h) din Legea nr.12/1990. În motivarea plângerii petentul a învederat că nu se face vinovat de săvârşirea contravenţiei reţinute în sarcina sa prin procesul verbal contestat. La perioada de referinţă aflându-se în Piaţa de legume situată în cartierul Micro 14 din municipiul Buzău a vândut diferite legume la taraba repartizată , preţurile la absolut toate legumele fiind afişate, inclusiv la sortimentele ţelină şi banane . La momentul efectuării controlului preţurile afişate la cele două produse erau căzute pe jos , iar agentul de poliţie nuia luat în considerare împrejurarea expusă. Intimatul a formulat întâmpinare conform art.115 – 118 din Codul de procedură civilă solicitând motivat respingerea plângerii ca neîntemeiată. Prin sentinţa civilă nr. 1982 din 16.03.2010 pronunţată de Judecătoria Buzău s-a admis plângerea ca întemeiată dispunându-se anularea procesului verbal de contravenţie. Pentru a hotărî astfel instanţa fondului a reţinut. Prin procesul verbal contestat , petentul a fost sancţionat cu 500 lei amendă pentru comiterea contravenţiei prevăzute la art.2 lit.a) raportat la art.1 lit.h) din Legea nr.12/1990 , întrucât la data de 7.11.2009 , în calitate de vânzător de legume la taraba nr.31 din Piaţa de legume situată în Cartierul Micro 14 din municipiul Buzău, a expus şi a oferit spre vânzare legume şi fructe fără să fi afişat preţurile la sortimentele de ţelină şi banane . Contrar situaţiei în fapt şi în drept reţinute prin procesul verbal contestat, instanţa fondului a apreciat că petentul nu a săvârşit contravenţia reţinută în sarcina sa, avându-se în vedere faptul că acesta afişase preţul de vânzare al sortimentelor de fructe şi legume comercializate , dar la momentul efectuării controlului etichetele erau căzute la pământ , astfel cum a relatat martorul P G R . Împotriva sentinţei a declarat recurs intimatul în termen legal conform a rt.34 alin.2) din OG nr.2/2001, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie potrivit motivelor de recurs depuse la dosar. În expunerea motivelor de recurs , intimatul a invocat în esenţă că instanţa fondului a reţinut în mod greşit inexistenţa faptei contravenţionale , în condiţiile în care v însuşi martorul audiat a confirmat lipsa preţurilor la cele două sortimente de produse ; consideră că în cauză putea interveni cel mult modificarea sancţiunii aplicate, raportat la împrejurările ce au făcut obiectul apărării petentului. Prin decizia nr. 647 din 4. 10. 2010 pronunţată de Tribunalul Buzău s-a admis recursul ca întemeiat şi s-a modificat sentinţa atacată în sensul admiterii în parte a plângerii şi înlocuirii sancţiunii amenzii aplicate cu avertisment . Hotărând astfel, tribunalul a reţinut în fapt şi în drept : Conform probatoriului administrat în cauză tribunalul reţine că petentul se face vinovat de săvârşirea contravenţiei prevăzute la art.2 lit.a) raportat la art.1 lit.h) din Legea nr.12/1990 întrucât la data de 7.11.2009, în jurul orelor 10:45 , aflat în Piaţa din Cartierul Micro 14 din municipiul Buzău, judeţul Buzău, în calitate de vânzător la taraba nr.31 a expus şi a oferit spre vânzare, ţelină şi banane, pentru care nu erau afişate preţurile , spre deosebire de celelalte legume . De necontestat, la momentul efectuării controlului preţurile pentru cele două sortimente de legume nu erau afişate, tichetele respective fiind căzute la pământ, astfel cum a declarat şi martorul P G R, audiat în instanţă. Avându-se în vedere , însă , împrejurările în care a fost săvârşită contravenţia şi că petentul nu a mai fost sancţionat contravenţional, recunoscând că nu a depus diligenţele cuvenite în sensul asigurării afişării preţurilor pe toată perioada de timp de comercializare , la acea dată, tribunalul apreciază că fapta săvârşită prezintă o gravitate redusă, scopul preventiv al sancţiunii asigurându-se în cauza dedusă judecăţii prin înlocuirea amenzii aplicate cu avertisment, conform art.7 din OG nr.2/2001 Pentru considerentele ce preced , în baza art.312 alin.2 raportat la art.304 pct.9 din Codul de procedură civilă, prin decizia nr. 647 din 4.10.2010 s-a admis recursul ca întemeiat şi s-a modificat sentinţa atacată în sensul admiterii în parte a plângerii şi înlocuirii sancţiunii amenzii aplicate cu avertisment .

Etichete: Contravenţie prevăzută la art. 2

CONT. ADM. : Contravenţie prevăzută la art. 2 pct.1 şi pct.26 din Legea nr.61/1990,republicată. Cerinţă: săvârşirea faptei contravenţionale într-un loc public ori într-un local public

Prin plângerea înregistrată la Judecătoria Pătârlagele sub nr. X/X/2009 din X/2009, petentul B.S. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa în contradictor cu intimatul I.P.J Buzău să se dispună anularea procesului verbal de contravenţie seria X nr. X/2009 în baza căruia a fost sancţionat cu 200 lei amendă şi avertisment pentru pretins comiterea contravenţiilor prevăzute la art. 2 pct.1 şi 26 din Legea nr. 61/1951, republicată.

În motivarea plângerii, petentul a susţinut că nu a săvârşit contravenţiile reţinute în sarcina sa prin procesul verbal contestat, în sensul că la data de 15.08.2009 ar fi proferat expresii indecente la adresa tatălui său şi că ar fi provocat scandalul. În realitate a avut o discuţie cu tatăl său fără să-l jignească, însă, şi nici nu a provocat scandal.

Intimatul a formulat întâmpinare, solicitând motivat respingerea plângerii ca neîntemeiată.

Prin sentinţa civilă nr. X/2010 pronunţată de Judecătoria Pătârlagele s-a admis plângerea ca întemeiată, dispunându-se anularea procesului verbal de contravenţie.

Pentru a hotărî astfel instanţa fondului a reţinut în fapt şi în drept:

Prin procesul verbal contestat, s-a reţinut în sarcina petentului săvârşirea contravenţiilor constând în proferarea de jigniri şi expresii vulgare, la data de 15.08.2009, la adresa tatălui său, fapta prevăzută de art. 2 pct.1 din Legea nr. 61/1990 şi respectiv de provocarea de scandal, faptă prevăzută de art. 2 pct. 26 din aceeaşi lege.

Reţinând că însuşi agentul constatator a precizat în cuprinsul procesului verbal de contravenţie că faptele au fost săvârşite în locuinţa deţinută în proprietate de tatăl petentului, şi nu într-un loc sau local public, cerinţe prevăzute de ambele texte de lege invocate, instanţa fondului a apreciat că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale contravenţiilor pretins comise.

Împotriva sentinţei a declarat recurs intimatul în termen legal conform art.34 alin.2 din OG nr. 2/2001, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie potrivit motivelor de recurs depuse la dosar.

În expunerea motivelor de recurs, intimatul a invocat greşita anulare a procesului verbal de contravenţie, de către instanţa fondului, în condiţiile în care, despre faptele săvârşite în locuinţa tatălui său au luat cunoştinţă mai multe persoane, aspect confirmat de cei doi martori audiaţi în instanţă.

Prin decizia civilă nr. X/2010 pronunţată de Tribunalul Buzău s-a respins ca neîntemeiat recursul declarat de intimat.

Hotărând astfel, tribunalul a avut în vedere :

Conform prevederilor art. 2 pct.1 şi 26 din Legea nr. 61/1991, republicată, cerinţa esenţială a laturii obiective a celor două fapte se circumscrie locului săvârşirii acestora: „ în public” ( art.2 pct.1) şi respectiv „în locuri sau localuri publice” (art.2 pct.26).

Or, prin procesul verbal de contravenţie contestat, însuşi agentul constatator a reţinut că faptele au fost săvârşite de petent în locuinţa deţinută în proprietate de tatăl acestuia, împrejurare confirmată şi de martorii M.M. şi S.T., care nu au perceput nemijlocit „cearta „ dintre tată şi fiu (filele 21, 33).

Pentru considerentele expuse, apreciindu-se asupra legalităţii şi temeiniciei sentinţei atacate , în baza art. 312 alin. 1 din Codul de procedură civilă, s-a respins recursul ca neîntemeiat.

Etichete: Contravenţie prevăzută la art. 2