Dreptul la acţiune în repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicită începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba cât şi pe cel care răspunde de ea, conform art.8 din Decretul nr.167/1958.

Prin cererea înregistrată la data de 25.06.2004 reclamantul T.M.N. a chemat în judecată pe Statul Român prin M.F.P. pentru plata daunelor morale în cuantum de 2 miliarde lei urmare faptului că în perioada dictaturii comuniste a fost urmărit din motive politice şi au fost dispuse măsuri administrative abuzive. În drept a invocat art.998 -999 Cod civil.

Prima instanţă, prin sentinţa civilă nr. 875/2005 a admis excepţia prescripţiei dreptului la acţiune şi a respins acţiunea ca atare.

În considerentele acestei sentinţe s-a arătat că, potrivit art.8 din Decretul nr. 167/1958 prescripţia începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască paguba şi pe cel care răspunde pentru ea.

În speţă, reclamantul avea posibilitatea consultării dosarului de urmărire informativă din luna aprilie 2001, însă nu a avut o conduită suficient de diligentă, acţiunea fiind promovată după împlinirea termenului de 3 ani.

Prin decizia civilă nr. 105/2007 a Tribunalului Galaţi., menţinută prin decizia civilă nr. 428/2007 a Curţii de Apel Galaţi., s-a admis apelul declarat de reclamant şi s-a desfiinţat sentinţa apelată cu trimiterea cauzei spre rejudecare.

Examinând actele dosarului a constatat că Legea nr.187/1999 vizând înfiinţarea CNSAS a intrat în vigoare la data de 9.12.1999.

Conform adresei nr.1830/03.03.2005 a CNSAS această instituţie a început să funcţioneze din martie 2000, însă petenţii au avut acces la propriile dosare din luna aprilie 2001.

Reclamantul a solicitat la 22.03.2001 studierea dosarului său, fapt care a avut loc în datele de 11.09.2001, 12.09.2001 şi 03.10.2001.

Ca atare, s-a apreciat că momentul de la care începe să curgă termenul de prescripţie este cel de la care reclamantul a cunoscut efectiv şi pe cel care răspunde de ea şi anume, luna septembrie 2001.

Tags: dreptul la acţiune

Prescripţia extinctivă privind dreptul la acţiune referitor la penalităţi de întârziere la plata preţului. Caracterul accesoriu al dreptului la penalităţi de întârziere în raport cu dreptul la plata preţului

Prin sent. civ. nr. 151/07.01.2009 pronuntata în dosarul nr. 11635/245/2008, instanta a admis exceptia prescriptiei extinctive a debitului constând în penalitati ( majorari ) de întârziere pretins de reclamanta S.C. A. SA în contradictoriu cu pârâta S.C. M. SA, respingând în consecinta actiunea întrucât a intervenit prescriptia extinctiva.

Instanta a constatat ca reclamanta S.C. A. SA a solicitat obligarea pârâtei S.C. M. SA la plata unor sume facturate cu titlul de penalitati ( majorari ) de întârziere la plata unor facturi anterioare reprezentând contravaloare ( pret) apa si servicii de canalizare furnizate pârâtei, (f. ) 1 din 31.01.2004 scadenta la 01.03.2004 si (f. ) 2 din 29.02.2004 si scadente la 30.03.2004, calculate potrivit contractului partilor.

Instanta a retinut ca s-a împlinit anterior datei de 12.06.2008 când instanta a fost sesizata cu prezenta actiune termenul de prescriptie extinctiva pentru dreptul reclamantei la plata debitului cu titlul pret apa si servicii de canalizare furnizate pârâtei si totodata caracterul accesoriu al dreptului reclamantei la plata penalitatilor de întârziere raportat la dreptul la plata pretului.

Potrivit art.1 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958, odata cu stingerea dreptului la actiune privind un drept principal se stinge si dreptul la actiune privind drepturile accesorii.

Instanta a retinut ca pârâta a efectuat în perioada 17.04.2007-07.03.2008 plati partiale succesive în contul facturii (f.1 ) în valoare totala de 30556,61 RON, ramânând un debit de 3165,57 RON si nu a facut nici o plata în contul facturii f 2 în valoare de 23753 RON.

În privinta facturii (f. ) 1 se constata ca termenul de prescriptie a început sa curga la data scadentei 01.03.2004 si s-a împlinit la 01.03.2007. Împrejurarea ca pârâta a efectuat plati partiale în contul acestei facturi, susceptibile a fi considerate recunoasteri ale debitului, nu este de natura sa permita a se retine întreruperea termenului de prescriptie în sensul art. 16 alin. 1 lit. a) din Decretul nr.167/1958 întrucât toate aceste plati au survenit dupa împlinirea termenului de prescriptie extinctiva. Prescriptia extinctiva sanctioneaza pasivitatea creditorului în valorificarea drepturilor sale în termenul de prescriptie extinctiva prevazut de lege prin stingerea dreptul la actiune al creditorului în sens material, respectiv acesta pierde posibilitatea de a uza împotriva debitorului de forta de coercitie statala.

Pentru ca recunoasterea debitului sa determine întreruperea termenului de prescriptie extinctiva este necesar ca aceasta sa intervina anterior împlinirii respectivului termen de prescriptie. Doar în aceste ipoteza, pasivitatea creditorului apare ca justificata. Pe de alta parte, simpla recunoastere a debitului survenita dupa împlinirea termenului de prescriptie nu este de natura sa înlature beneficiul dobândit de debitor o data cu împlinirea acestui termen, respectiv stingerea posibilitatii creditorului de a uza de forta de coercitie statala.

Referitor la factura ( f. ) 2, instanta constata ca termenul de prescriptie s-a împlinit la 30.03.2007, la 3 ani de la data scadentei.

Tags: dreptul la acţiune