Hotărâre a adunării generale a acţionarilor.Transferul unui activ din patrimoniul societar în proprietatea publică a statului.Acţiune în anulare.Interes.

Interesul în contestarea hotărârii adunării generale a acţionarilor, apreciate ca nelegale, nu se justifică prin prezumtivul prejudiciu generat de diminuarea – ca efect al transferului patrimonial aprobat – a dividendelor la care ar fi îndreptăţit acţionarul contestator, dacă nu s-ar realiza această operaţiune juridică.

Reclamantul CN a chemat în judecată pe pârâta S.C. NO S.A. şi a solicitat ca prin hotărârea pronunţată să se dispună anularea parţială a hotărârii adunării generale a acţionarilor nr. 732/ 28.05.2001, respectiv pentru acordul exprimat în sensul transferului unui activ al societăţii (Vila ,, H ’’) în proprietatea publică a statului.

S-a susţinut că prin aprobarea acestui transfer s-a diminuat în mod nejustificat patrimoniul societăţii pe acţiuni, cu atât mai mult cu cât hotărârea adunării generale a avut în vedere efectuarea unei expertize tehnice de evaluare a imobilului – construcţie şi teren aferent – care însă nu a mai fost realizată. Transferul imobilului a făcut ulterior obiectul unei hotărâri de guvern, emisă la 31.05.2001, care a stabilit şi valoarea acestuia, apreciată ca derizorie de către reclamant.

Pârâta S.C. NO S.A. a invocat prin întâmpinare excepţia lipsei de interes în formularea acţiunii, pe considerentul că reclamanul nu justifică un interes personal, născut şi actual pentru a invoca anulabilitatea hotărârii menţionate.

În combaterea excepţiei, reclamantul a susţinut că interesul promovării prezentei acţiuni a fost justificat prin reducerea activului societăţii şi, deci, a părţii de profit la care acţionarul reclamant ar fi îndreptăţit, după aprobarea bilanţului anual.

În soluţionarea acestui aspect s-a reţinut excepţia invocată şi s-a apreciat că nu există un interes al reclamantului în sesizarea instanţei. Interesul, înţeles ca folosul practic urmărit de către partea care iniţiază procesul civil, trebuie să fie născut şi actual, astfel că dacă reclamantul nu ar recurge la acţiune, s-ar expune la un prejudiciu cert.

Prin hotărârea A.G.A. a cărei anulare se cere s-a aprobat transferul cu plată al activului în cauză din patrimoniul societăţii în proprietatea publică a statului şi în administrarea Ministerului de Interne.

Aspectele invocate de reclamant, în sensul nesocotirii de către conducerea societăţii a obligaţiei de evaluare a bunului de către un evaluator autorizat, nu pot conduce la concluzia existenţei unui interes personal, în sesizarea instanţei judecătoreşti potrivit art 131 din Legea nr. 31/1990 republicată.

Premisa de la care decurg susţinerile reclamantului, respectiv, diminuarea – ca efect al transferului operat – a dividendelor la care ar fi îndreptăţit dacă nu s-ar fi realizat această operaţiune juridică, este falsă, întrucât bunul a fost înlocuit ca valoare patrimonială cu sumele stabilite prin hotărâre de guvern; pe de altă parte, reclamantul nu poate pretinde că aceste dividende sunt strâns legate de efectuarea unei operaţiuni juridice asupra unui activ al societăţii, câtă vreme cuantumul lor urmează a fi stabilit la data prezentării şi aprobării bilanţului contabil.

Nefiind justificat prejudiciul adus drepturilor asociatului reclamant şi, prin aceasta, un interes cert şi personal în contestarea actului decizional al societăţii, acţiunea urmează a fi respinsă.

(sentinţa civilă nr. 3793 COM/ 27.12.2001, irevocabilă prin nerecurare)

Etichete: Hotărâre a adunării generale a acţionarilor.

Hotărâre a adunării generale a acţionarilor. Aprobarea încheierii unui contract de asociere în participaţiune. Acţiune în anulare. Interes.

Asociatul care a votat împotriva încheierii unui contract de asociere în participaţiune a societăţii comerciale cu un terţ nu poate contesta hotărârea adunării generale, pe considerentul caracterului păgubitor al actului, pentru societate.

Potrivit art. 131 alin.1 din Legea nr. 31/1990 republicată, hotărârile luate de adunarea generală în limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru acţionarii care au luat parte la adunare şi au votat contra.

În consecinţă, dacă hotărârea contestată nu încalcă legea şi se înscrie în limitele configurate de actul constitutiv, acţionarul care s-a opus aprobării raportului juridic nu are dreptul de a supune instanţei oportunitatea luării măsurii.

Reclamanta Societatea de Investiţii Financiare Transilvania S.A. a solicitat anularea hotărârii A.G.A. a S.C. ROMMEGA S.A. Constanţa, adoptate la 06.03.2000, precum şi a tuturor actelor subsecvente acestei hotărâri.

S-a susţinut că aprobarea de către acţionarul majoritar a încheierii unor contracte de asociere în participaţiune pentru mai multe active ale societăţii este nelegală, în măsura în care sunt înstrăinate către terţi bunurile societare, producătoare de profit.

S-a apreciat că asocierea ar avea un caracter vădit păgubitor pentru societatea pârâtă, întrucât în actul contestat nu se face referire la aportul pe care îl va aduce partenerul contractual, cu ocazia încheierii acestor contracte.

Acţiunea, întemeiată pe aceste motive, nu poate fi admisă.

În cauză nu au fost contestate aspectele referitoare la convocarea adunării generale a acţionarilor ori exprimarea valabilă a votului, în cadrul acesteia.

Pârâta nu a precizat eventuala vătămare a drepturilor şi intereselor sale, odată cu stabilirea acestor raporturi juridice, iar împrejurarea invocată, privind prejudicierea societăţii ca urmare a noilor contracte, nu este dovedită.

Având în vedere că atât art. 111 lit. f din Legea nr. 31/ 1990 republicată, cât şi prevederile actului constitutiv al societăţii permit adunării generale să ia hotărâri legate de gajarea ori închirierea bunurilor sale, acţiunea reclamantei va fi respinsă ca nefondată.

(sentinţa civilă nr. 1911COM/ 14.07.2000, definitivă conform deciziei civile nr. 1066/2000 a Curţii de Apel Constanţa-secţia comercială, irevocabilă conform deciziei civile nr. 6913/2001 a C.S.J.-secţia comercială)

Etichete: Hotărâre a adunării generale a acţionarilor.

Hotărâre a adunării generale a acţionarilor. Modificarea datei de referinţă. Acţiune în anulare. Calitate procesuală activă.

Potrivit art. 122 alin. 2 din Legea nr. 31/ 1990 republicată, administratorul sau consiliul de administraţie, după caz, va stabili o dată de referinţă pentru acţionarii îndreptăţiţi să fie înştiinţaţi şi să voteze în cadrul adunării generale, dată care va rămâne valabilă şi în cazul în care este necesară o nouă convocare.

Conform alin. 3, acţionarii îndreptăţiţi să încaseze dividende sunt cei înscrişi în evidenţele societăţii sau în cele furnizate de registrul independent privat al acţionarilor, corespunzătoare datei de referinţă.

Prin aprobarea unei noi date de referinţă, hotărârea A.G.A. încalcă dispoziţiile enunţate.

O asemenea hotărâre poate fi contestată de către cei care au avut calitate de acţionar în funcţie de data de referinţă stabilită, nefiind cerută condiţia existenţei calităţii de acţionar la momentul sesizării instanţei.

Reclamanţii au chemat în judecată pe pârâta S.C. COMTEXT S.A. Constanţa şi au solicitat anularea hotărârii generale ordinare a acţionarilor societăţii, adoptate la 07.04.2000, prin care s-a aprobat ca data de referinţă pentru participarea acţionarilor la repartizarea dividendelor să fie data organizării adunării.

În considerente s-a susţinut că în presă au apărut două anunţuri consecutive, în care au fost stabilite date diferite pentru participarea la dividende, respectiv 8.02.2000 şi ulterior, 7.04.2000.

A fost invocată încălcarea dispoziţiilor art. 122 alin. 2 şi art. 111 alin.2 din Legea nr. 31/1990 republicată, potrivit cărora stabilirea datei de referinţă este atributul consiliului de administraţie al societăţii, adunarea generală având doar dreptul de a fixa cuantumul dividendului.

Societatea pârâtă a invocat lipsa calităţii procesuale active a reclamanţilor, motivată de împrejurarea că aceştia nu mai aveau calitatea de acţionar – în condiţiile art. 122 alin. 3 din lege – la data sesizării instanţei.

Excepţia a fost respinsă ca neîntemeiată.

Conform art. 122 alin. 2 din Legea nr. 31/ 1990, administratorul sau consiliul de administraţie, după caz, va stabili o dată de referinţă pentru acţionarii îndreptăţiţi să fie înştiinţaţi şi să voteze în cadrul adunării generale, dată care va rămâne valabilă şi în cazul în care este necesară o nouă convocare.

Potrivit art. 131 alin. 2, acţionarii care nu au luat parte la adunarea generală sau au votat contra şi au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal de şedinţă, pot ataca în justiţie hotărârile A.G.A. contrare legii sau actelor constitutive.

Din coroborarea acestor texte de lege rezultă că hotărârea adunării generale a acţionarilor poate fi contestată de către cei care au avut această calitate în raport de data de referinţă stabilită, nefiind cerută condiţia existenţei calităţii de acţionar la momentul sesizării instanţei.

Pe fond, acţiunea este întemeiată, în parte.

În cauză, Consiliul de administraţie al S.C. COMTEXT S.A. a convocat adunarea generală a acţionarilor pentru 31.03.2000, iar în caz de neîntrunire a cvorumului, în ziua de 7.04.2000, stabilind ca dată de referinţă pentru acţionarii îndreptăţiţi să fie înştiinţaţi şi să voteze în cadrul A.G.A., data de 8.02.2000.

Adunarea generală a acţionarilor societăţii întrunite la 7.04.2000 a aprobat bilanţul contabil pe anul 1999, contul de profit şi pierderi, repartizarea profitului net şi cuantumul dividendului. În aceeaşi şedinţă a fost stabilită o altă dată de referinţă, respectiv cea a ţinerii adunării.

Prin aprobarea acestei noi date de referinţă, hotărârea A.G.A. încalcă dispoziţiile art. 122 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 31/1990, motiv pentru urmează a fi anulată în parte, respectiv, doar pentru dispoziţia referitoare la aspectul contestat.

(sentinţa civilă nr. 2103 COM/ 06.09.2000, definitivă conform deciziei civile nr. 166/2001 a Curţii de Apel Constanţa-secţia comercială, irevocabilă conform deciziei civile nr. 7415/2002 a C.S.J.-secţia comercială)

Notă: Soluţia urma să aibă în vedere şi împrejurarea că prin schimbarea datei de referinţă stabilită în mod legal de către consiliul de administraţie, adunarea generală a acţionarilor a determinat în mod eronat şi dividendele cuvenite acestora, motiv pentru care sancţiunea nulităţii trebuia a fi dispusă şi asupra acestei dispoziţii.

Etichete: Hotărâre a adunării generale a acţionarilor.

Hotărâre a adunării generale a acţionarilor. Opoziţie. Majorare ,,în principiu’’ a capitalului social. Dovada prejudiciului.

Majorarea,, în principiu’’ a capitalului social al societăţii nu constituie o măsură definitivă, iar această hotărâre a adunării generale a asociaţilor nu va putea fi pusă în executare, astfel că ea nu apare ca prejudiciantă pentru creditori.

Hotărârile referitoare la modificarea actului constitutiv pot fi atacate cu opoziţie, în condiţiile art. 61 din Legea nr. 31/1990 republicată.

În speţă, prin hotărârea contestată s-a aprobat ,,în principiu’’ majorarea capitalului social al societăţii, cât şi divizarea sa simetrică, cu întocmirea proiectului de divizare.

Din perspectiva art. 61 din lege, pot fi atacate prin opoziţie doar acele decizii care privesc măsuri definitive şi care vizează modificarea actului constitutiv al societăţii.

Împrejurarea că majorarea capitalului social şi divizarea s-au aprobat ,,de principiu’’ o atestă şi faptul că hotărârea adunării generale a acţionarilor nu a specificat valoarea de majorare a capitalului social sau structura divizării societăţii.

Ori, o asemenea situaţie nu conturează un prejudiciu real, cert şi iminent al creditorului, întrucât aprobarea generică a unor modificări, care nu se vor putea realiza pe temeiul hotărârii A.G.A., nu poate produce acest rezultat.

Nefiind justificată calitatea procesuală activă a persoanei care a depus opoziţia, în sensul inexistenţei probelor referitoare la eventuala pagubă suportată ca urmare a aprobării hotărârii A.G.A., acţiunea va fi respinsă pentru lipsa calităţii procesuale a reclamantului.

(sentinţa civilă nr. 5564 COM/05.09.2002, irevocabilă prin nerecurare)

Notă: Lipsa probelor privind prejudiciul reclamat conduce la soluţia respingerii pe fond a acţiunii creditorului, iar nu la reţinerea lipsei calităţii procesuale active.

Totodată, trebuie avute în vedere considerentele unei asemenea opoziţii, fiindcă în măsura în care aprobarea în principiu a majorării de capital social este urmată de acte concrete de punere în aplicare a hotărârii, decizia luată îşi pierde caracterul formal, iar interesul în sesizarea instanţei este dovedit.

Etichete: Hotărâre a adunării generale a acţionarilor.

. Hotărâre a adunării generale a acţionarilor. Opoziţie. Acţionar, titular al căii de atac.

Majorarea,, în principiu’’ a capitalului social al societăţii nu constituie o măsură definitivă, iar această hotărâre a adunării generale a asociaţilor nu va putea fi pusă în executare, astfel că ea nu apare ca prejudiciantă pentru creditori.

Hotărârile referitoare la modificarea actului constitutiv pot fi atacate cu opoziţie, în condiţiile art. 61 din Legea nr. 31/1990 republicată.

În speţă, prin hotărârea contestată s-a aprobat ,,în principiu’’ majorarea capitalului social al societăţii, cât şi divizarea sa simetrică, cu întocmirea proiectului de divizare.

Din perspectiva art. 61 din lege, pot fi atacate prin opoziţie doar acele decizii care privesc măsuri definitive şi care vizează modificarea actului constitutiv al societăţii.

Împrejurarea că majorarea capitalului social şi divizarea s-au aprobat ,,de principiu’’ o atestă şi faptul că hotărârea adunării generale a acţionarilor nu a specificat valoarea de majorare a capitalului social sau structura divizării societăţii.

Ori, o asemenea situaţie nu conturează un prejudiciu real, cert şi iminent al creditorului, întrucât aprobarea generică a unor modificări, care nu se vor putea realiza pe temeiul hotărârii A.G.A., nu poate produce acest rezultat.

Nefiind justificată calitatea procesuală activă a persoanei care a depus opoziţia, în sensul inexistenţei probelor referitoare la eventuala pagubă suportată ca urmare a aprobării hotărârii A.G.A., acţiunea va fi respinsă pentru lipsa calităţii procesuale a reclamantului.

(sentinţa civilă nr. 5564 COM/05.09.2002, irevocabilă prin nerecurare)

Notă: Lipsa probelor privind prejudiciul reclamat conduce la soluţia respingerii pe fond a acţiunii creditorului, iar nu la reţinerea lipsei calităţii procesuale active.

Totodată, trebuie avute în vedere considerentele unei asemenea opoziţii, fiindcă în măsura în care aprobarea în principiu a majorării de capital social este urmată de acte concrete de punere în aplicare a hotărârii, decizia luată îşi pierde caracterul formal, iar interesul în sesizarea instanţei este dovedit.

Etichete: Hotărâre a adunării generale a acţionarilor.