Infracţiuni de corupţie

Au fost 5 inculpaţi condamnaţi de Judecătoria Brăila pentru infracţiuni de corupţie. În apel şi in recurs, la Curtea de Apel Galaţi, s-a dispus achitarea acestora, deoarece faptele pentru care au fost trimişi în judecată: acordarea de subvenţii cu încălcarea legii, fals intelectual în formă continuată, nu există.

Tags: INFRACTIUNI DE CORUPTIE

INFRACTIUNI DE CORUPTIE. COMPUNEREA COMPLETULUI

Prin sentinta penala nr.36 din 01.02.2005 a Tribunalului Suceava, inculpatul a fost condamnat pentru comiterea mai multor infractiuni printre care si cea de luare de mita prev. de art.254 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2, 74, 76 Cod penal la pedeapsa rezultanta a inchisorii, a carei executare a fost suspendata conditionat.

S-a retinut ca in calitate de medic in comuna Paltinoasa, inculpatul a intocmit in fals mai multe certificate prenuptiale si a primit in schimb de la cei ce doreau sa se casatoreasca, diferite sume de bani.

Sentinta a fost apelata de catre inculpat, si retinand din oficiu motivul referitor la gresita compunere a instantei, Curtea de Apel Suceava prin decizia penala nr.125 din 11.04.2005 a admis apelul, desfiintat hotararea si a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante.

Potrivit art.57 din Legea nr.304/2004, modificat prin Legea nr.71/2005, cauzele date potrivit legii, in competenta de prima instanta a judecatoriei, tribunalului si curtii de apel, se judeca de un singur judecator, cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel.

In speta, referitor la compunerea completului de judecata poate fi adusa in discutie doar Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, care in art.29 (cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003) prevede ca pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor prevazute „in prezenta lege”, se constituie complete specializate, si ca la judecatorii, tribunale si curti de apel, completele specializate sunt formate din 2 judecatori.

Avand in vedere acest text, tribunalul a judecat cauza in complet de 2 judecatori, desi trimiterea in judecata priveste doar infractiuni prevazute de Codul penal, fara trimitere la legea speciala (si nici instanta nu a schimbat incadrarea juridica a faptei de luare de mita prin trimiterea la art.7 alin.1 din Legea nr.78/2000).

Completul fiind astfel nelegal constituit, sentinta este lovita de nulitate absoluta in conditiile art.197 alin.2 C.pr.pen., motiv pentru care s-a adoptat solutia desfiintarii cu trimitere pentru rejudecare.

Tags: INFRACTIUNI DE CORUPTIE

INFRACTIUNI DE CORUPTIE. VERIFICAREA LEGALITATII ARESTARII LA PRIMIREA DOSARULUI. COMPUNEREA COMPLETULUI

Inculpatul a fost trimis in judecata, in stare de arest preventiv, pentru infractiunile de luare de mita si trafic de influenta, prev. de art.254 alin.1 Cod penal rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal si respectiv art.257 alin.1 Cod penal rap. la art.6 din Legea nr.78/2000.

Primind dosarul, Tribunalul Botosani a verificat legalitatea masurii arestarii preventive si a mentinut-o prin incheierea nr.46 din 08.03.2005.

Recursul declarat de catre inculpat a fost respins ca nefondat de catre Curtea de Apel Suceava, prin decizia penala nr.154 din 11.03.2005.

Totusi, instanta de recurs a scapat din vedere un anumit aspect, care de altfel nu a fost invocat nici de catre aparator.

La primirea dosarului, in temeiul art.3001 C.pr.pen. Tribunalul Botosani a verificat in camera de consiliu legalitatea si temeinicia masurii arestarii preventive, intr-un complet format dintr-un singur judecator.

Potrivit art.29 alin.2 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, asa cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003, la judecatorii, tribunale si curti de apel, pentru solutionarea infractiunilor de coruptie si celor asimilate acestora, completele de judecata sunt formate din doi judecatori.

Or, in cauza inculpatul era trimis in judecata pentru savarsirea unor infractiuni de coruptie prevazute de Legea nr.78/2000, iar completul trebuia format din 2 judecatori si nu din unul, motiv de casare prev. de art.3859 pct.3 C.pr.pen. ce potrivit art.3859 alin.3 C.pr.pen. trebuia luat in considerare din oficiu.

Ca este asa, o demonstreaza si prevederile art.3001 C.pr.pen. in care se arata ca verificarea legalitatii arestarii se face „dupa inregistrarea dosarului la instanta”, deci in faza judecatii cand referitoare la compunerea completului erau incidente prev. art.29 din Legea nr.78/2000.

In plus, o dubla repartitie aleatorie a dosarului, nu era posibila, prima data pentru verificarea legalitatii arestarii de catre un complet format dintr-un judecator, iar a doua oara pentru judecarea cauzei de catre un complet format din 2 judecatori.

Tags: INFRACTIUNI DE CORUPTIE