Top

Restituire metale preţioase

Prin cererea inregistrată pe rolul instantei reclamanta AS a chemat in judecata pe pârâtele BANCA NATIONALA A ROMANIEI şi MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, ca reprezentant al Statului Român, solicitând instantei ca prin hotarârea ce o va pronunta sa oblige pârâta la restituirea in natura a bijuteriilor de aur care i-au fost confiscate abuziv de stat i n cursul anilor 1978 si 1988 cu masa totală de 64,11 grame , in baza Decretului nr. 244/1978.

In motivare reclamanta a aratat ca bunurile susmentionate i-au fost confiscate in cursul instrumentarii dosarului penal nr…. si prin procesul verbal nr. … .

In drept au fost invocate art.26 al.1 din OUG 190/2000 modificat prin Legea 82/2007 si Legea 458/2006 .

Cererea este scutita de taxa judiciara de timbru, potrivit art. 26 al.3 , art. 34 ind.1 din OUG 190/2000 aprobata si modificata prin Legea nr. 261/2002 , modificata si republicata in temeiul OG nr.24/2003, aprobata prin Legea nr. 362/2003.

Ministerul Finantelor Publice prin DGFP, in termen legal a formulat intâmpinare, prin care a invocat exceptia lipsei calitatii sale procesual pasive iar pe fond respingerea actiunii ca netemeinica si nelegală, motivat in esenta de faptul că persoanele fizice care dobândeau in conditiile legii metale pretioase aveau obligatia sa le predea la preturile legale in vigoare BNR sau unitatilor de stat autorizate de acestea in termen de 30 de zile de la obtinere, iar in speţă obiectele din aur detinute de reclamanta au fost rezultatul savârsirii un ei infractiuni iar masura confiscarii nu poate fi considerata abuziva deoarece prin dispozitiile Decretului nr. 244/1978 nu era incalcat dreptul fundamental de proprietate a carui garantare era prevazuta de lege intrucât prin acte normative au putut fi aduse limitari dreptului de proprietate, limitari supuse principiului proportionalitaţii pentru ocrotirea unui interes general , legiuitorul stabilind un regim special cu privire la producerea , detinerea , circulatia unor bunuri de interes national economic sau strategic.( filele 12-13 dosar).

In drept au fost invocate dispozitiile art. 40 din HG 1344/2003, art.34 al1 din Legea 261/2002, de modificare si completare a OUG 190/2000, art.36 lit.a din Legea 261/2002, art.29 lit.a din OUG 190/2000 R, art.242 al.2 C.p.c.

La termenul din 2.03.2009 reclamanta şi-a precizat sub raport obiectiv actiunea aratând ca bijuteriile confiscate aproximativ erau : lant de 75 cm cu medalion si capac de 18 grame; 3 inele de dama mari de 20 grame; 3 lantisoare din care doua cu cruciulita si unul cu pandantiv frunza trifoi cu o greutate totala de 32,oo grame; 3 perechi verighete de 30 grame, un ghiul barbatesc de 10 grame , 7 inele de dama mici de 25 grame, 4 perechi cercei de 17,oo grame, un ghiul barbabatesc de 7 grame ( fila 19 dosar).

La termenul din 30.03.2009 instanta potrivit art.137 al.2 C.p.c. a unit cu fondul exceptia lipsei calitatii procesual pasive a Ministerului Finantelor Publice.

Prin intâmpinarea depusa de catre BNR-Sucursala Judeteana – la filele 60-62 dosar, pârâta a solicitat admiterea actiunii motivat in esenta de faptul că de la reclamanta au fost confiscate bunuri din metal pretios, care se afla depozitate in Tezaurul de specialitate BNR-SMB si pot fi restituite in natura persoanei indreptatite, dupa cum urmeaza; cu inventarul … au fost depuse bijuterii preluate de la reclamanta in greutate bruta de 50,08 grame iar cu inventarul …. au fost preluate 4 inele de aur in greutate bruta totala de 14,03 grame.

In cauza instanta a administrat, la solicitarea părtilor, proba cu inscrisuri, in cadrul căreia au fost atasate, in copie xerox: CI reclamanta, adresele nr. … emise de IPJ, inscris sub semnatura privata intitulat” proces verbal” , proces verbal de contraventie seria …, inventar … intocmit de Militia Judetului inventarul nr…., expertiza tehnică nr. .., adresa Procuraturii Locale .nr. …78, expertiza tehnică nr. …, aviz de valorificare nr. ….

Analizând actele si lucrarile dosarului, instanta retine urm atoarea situatie de fapt si de drept:

Potrivit art. 137 al.1 C.p.c. instanta se va pronunta mai intâi asupra exceptiilor de fond sau de procedura, care fac de prisos in totul sau in parte judecata in fond a cauzei.

Examinând exceptia lipsei calitatii procesual pasive a paratului Ministerul Finantelor Publice, ca reprentant al Statului Român invocata de acesta , instanta urmeaza sa o admită intrucât in raport de dispozitiile art.25 din Decretul nr.31/1954 si art.40 al.2 din Normele Metodologice pentru Aplicarea OUG 190/2000 instanta constată că reprezentantul special al Statului in aceasta materie este BNR care nu figureaza in acest litigiu in nume propriu.

Pe cale de comsecinta instanta urmeaza sa respinga cererea formulata impotriva MFP ca reprezentant al Statului, pentru lipsa calitatii sale procesuale.

Pe fondul cauzei , prin procesul verbal de contraventie seria .. a fost confiscat de la reclamanta de catre Militia Judetului , in baza Decretului 244/1978 mai multe bijuterii din aur care cu inventarul … au f de 14,03 grame aur.

Cu inventarul … au fost depuse in banca bijuterii confiscate de la reclamanta in greutate bruta totală de 50,08 grame (filele 65-71 dosar).

Prin intâmpinarea depusa in cauza BNR confirma primirea in anii 1978 si 1988 a bunurilor mai sus aratate si invedereaza totodată ca bijuteriile confiscate prin inventarele susmentionate se regasesc depozitate in Tezaurul BNR- SMB si pot fi restituite in natura.

Fata de dispozitiile art. 34 ind.1 din OUG 190/2000 privind regimul metalelor pretioase( astfel cum a fost aprobată prin Legea 261/2002 cu modificarile ulterioare aduse prin OG 24/2003 , aprobata prin Legea nr. 362/2003 ) incidente in speţă, instanbta constată ca persoanele fizice ale caror obiecte din metale pretioase au fost preluate abuziv cu incalcarea reglementarilor in vigoare pot solicita restituirea acestora. Prin urmare, la solutionarea cererii deduse judecatii se impune stabilirea caracterului preluarii de catre stat a obiectelor din metal pretios. O prima concluzie ce se desprinde din modul generic de formulare a textului legal anterior expus este aceea că el confera instantelor judecatoresti dreptul de a analiza legalitatea dispozitiei de preluare de catre stat a bunurilor solicitate , indiferent care ar fi actul ce a stat la baza preluarii ( act normativ , hotarâre judecatoreasca, ordonanta/ rezolutie a procurorului, act emis de fostele organe de militie, evident fiind ca analiza se va limita la dispozitia prin care s-au trecut bunurile in proprietatea statului, instantele nefiind indriduite sa cenzureze actul , in cadrul acestei proceduri , sub celelalte aspecte ale sale). Aceasta concluzie este intarita si de dispozitiile art.6 din Legea 213/1998 care consacra generic dreptul instantelor de a verifica legalitatea preluarii de catre stat a bunurilor mobile sau imobile in perioada 6.03.1945-22.12.1989.

Dupa cum s-a retinut anterior in fapt, obiectele din metal pretios revendicate au fost confiscate de la reclamanta in baza unor acte emise de fostele organe de militie.

In toate inventarele intocmite de catre banca, bijuteriile in discutie, apar ca fiind confiscate de la reclamanta, instanta determinându-le prin compararea proceselor verbale intocmite de fostele organe de militie cu inventarele bancii.

Textul legal in baza carora s-a dispus masura confiscarii este Decretul nr.244/1978 , dupa cum rezulta din inscrisurile depuse la dosar.

In dreptul românesc, simplul fapt al posesiunii bunurilor mobile naste prezumtia de proprietate conform art. 1909 al 1 C.c. , astfel incât cel ce poseda nu trebuie sa produca vreun titlu pentru a-şi justifica dreptul de proprietate.Ca urmare, instanta va retine calitatea de proprietar a reclamantei la momentul confiscarii.

Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international( Protocolul nr.1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului) .

In plus , in speta, poate fi retinuta si Hotarârea Curtii Europene a Drepturilor Omului pronuntata in data de 22.05.1998 in cazul Vasilescu impotriva Statului Român intrucit jurisprudentei Curtii Europene trebuie sa i se recunoasca valoarea de sursa de drept( indiferent daca solutiile au fost pronuntate in cauze care privesc Romania sau nu)- opinia instantei intemeindu-se pe dispozitiile art. 11 si 20 din Constitutia României, potrivit carora CEDO face parte din dreptul intern, precum si imprejurarea ca sistemul european de protectie a drepturilor omului nu are in vedere numai sursa conventionala, ci si sursa jurisprudentionala – aceasta din urma completând-o pe prima, astfel incât Conventia Europeana si jurisprudenta Curtii Europene, formeaza impreuna un bloc de conventionalitate.

Or, prin acceasta hotarâre s-a retinut ca prin respingerea de catre instantele romana a cererii reclamantului de revendicare a monedelor si bijuteriilor din aur s-a incalcat printre altele si art.1 din Protocolul nr.1 conform carora orice persoana fizica, juridică , are dreptul la respectarea bunurilor sale.

Prin adoprarea legii privind regimul metalelor pretioase in Romania s-a urmarit inlaturarea actelor abuzive , iar prin Legea nr. 591/2004 pentru modificarea si completarea OUG 190/2000 , art.26 persoanele fizice si juridice ale caror obiecte din metale pretioase, aliaje ale acestora si pietre pretioase de natura celor prevazute la art.4 au fost preluate abuziv si pot solicita restituirea acestora judecatoriei in raza careia domiciliaza sau isi are sediul.

Art.26 al.1 din acelasi act normativ prevede ca in sensul prezentei Ordonante de urgenta prin preluarea abuziva se intelege si preluarea efectuata in baza Decretului nr. 244/1978.

Fata de toate argumentele de fapt si de drept mai sus expuse, instanta constată ca preluarea obiectelor din metal pretios de la reclamanta s-a facut abuziv de catre stat, motiv pentru care cererea ce face obiectul prezentului dosar apare ca fiind evident intemeiata, urmând a fi obligata pârâta BNR sa restituie reclamantei bijuteriile din metale si pietre pretioase confiscate pe numele acesteia , predate la BNR-SMB conform inventarelor …( cu o greutate totala bruta de 50,08 grame aur) si nr. …( cu o greutate bruta totala de 14,03 grame aur).

Instanta având in vedere pe de o parte dispozitiile art. 274 C.p.c. iar pe de alta parte principiul disponibilitatii părtii in procesul civil,. urmeaza sa ia act ca in cauza nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.

Etichete:

Restituire metale preţioase. Legea 261/2002. Condiţii de admisibilitate.

Prin cererea înregistrata sub nr. 1019/5.11.2003, pe rolul Judecatoriei Liesti, reclamantul S. D, chemat în judecata pe pârâtele BANCA NATIONALA A ROMÂNIEI – Sucursala Galati si MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, solicitând obligarea la restituirea în natura a 13 monede aur, sau restituirea diferentei dintre suma primita, pâna la pretul actual.

În motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca initial organul de militie a dispus confiscarea a 13 monede aur, apoi a revenit asupra masurii si i-a fost acordata contravaloarea acestor monede.

Considera ca în mod abuziv a fost obligat la cedarea acestor ducati si ca are dreptul la despagubiri pentru ca a fost lipsit de monedele mostenite de la parinti. A mai aratat reclamantul ca la data ridicarii monedelor locuia în comuna Urleasca, raion Braila.

Prin întâmpinarea depusa la dosar, Banca Nationala a României a aratat ca reclamantului i-au fost confiscate, 13 monede aur, ca ulterior s-a revenit asupra acestei confiscari si a precizat ca la data la care organul de procuratura a revenit asupra masurii confiscarii si a dispus restituirea monedelor, acestea nu mai existau în natura, celor îndreptatiti le-a fost restituita contravaloarea la pretul stabilit conform art.13 din Decretul nr.210/1960, care era în vigoare la data platii efective. A solicitat respingerea actiunii ca fiind nefondata.

B.N.R.Sucursala Galati a depus la dosar tabelul cu cetatenii romi din regiunea Galati, carora li s-a platit contravaloarea monedelor de aur, din care rezulta ca la pozitia 19 pentru 13 bucati monede aur reprezentând 176,14 grame aur fin, reclamantului i s-a platit suma de 2.289 lei.

A depus la dosar adresa nr.20521 din 01.07.2003 emisa de B.N.R. Bucuresti, procesul verbal din 06.10.1960, un inventar, ordonanta nr.9962 din 13.07.1960 a Directiei Militiei Regiunii Galati, ordonanta nr.183 din 24.10.1960 a Procuraturii Regiunii Galati si adresa nr.183 din 10.06.1961 a Procuraturii Regiunii Galati.

La termenul de judecata din data de 17.02.2004, s-a admis exceptia ridicata de Ministerul Finantelor Publice prin Directia Generala a Finantelor Publice Galati si fata de prev.art.40 pct.2 din Normele Metodologice aprobate prin H.G.nr. 1344/2003, s-a constatat ca nu are capacitate procesuala pasiva.

Judecatoria Liesti prin sentinta civila nr. 183/28.04.2004 a admis exceptia privind lipsa calitatii procesuale pasive invocata de pârâta Ministerul Finantelor Publice si a respins ca nefondata actiunea formulata de reclamantul S.D.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre, instanta de fond pe baza probelor administrate (acte) a retinut ca reclamantul a primit contravaloarea celor 13 monede confiscate în suma de 2.289 lei, calculata la pretul legal la data platii efective, respectiv 13 lei pentru gramul de aur fin.

Fata de situatia ca restituirea în natura nu a mai fost posibila iar echivalentul monedelor confiscate a fost primit de reclamant, instanta de fond a apreciat ca acesta din urma nu a fost pagubit.

Împotriva susmentionatei sentinte, în termen legal, a declarat apel, reclamantul S.A, fara a arata însa motivele de fapt si de drept pe care se întemeiaza acesta.

Verificând si analizând din oficiu, sentinta apelata, se retine ca instanta de fond a interpretat corect probele administrate în cauza la care a facut o justa aplicare a dispozitiilor legale în materie.

Astfel, cu adresa nr. 183/10.06.1961, Procuratura Regiunii Galati a dispus B.R.P.R. – Sucursala Galati sa restituie reclamantului S.D un numar de 13 monede aur ( ducati-ungari) exceptie de la predare în baza art.6 din Decretul nr.210/1960 ( fila 36 dosar fond). Potrivit tabelului depus de pârâta (fila 11) rezulta ca reclamantului i s-a platit contravaloarea monedelor în greutate de 176,14 grame care nu mai existau fizic, cu suma de 2.289 calculata la data platii efective 1962 respectiv 13 lei/gram aur fin la cantitatea de aur fin continuta de monedele respective.

Având în vedere ca din actele depuse la dosarul de fond, rezulta fara putinta de tagada ca monedele a caror restituire se solicita au fost valorificate în folosul statului si nu mai exista fizic în tezaurul B.N.R-S.M.B. ( adresa nr.106) 20.01.2004 emisa de B.N.R.- Sucursala Municipiului Bucuresti ( fila 27) si ca reclamantului i s-a acordat echivalentul banesc conform art.13 din Decretul nr.210/1960, Curtea a constatat ca instanta de fond în mod corect si justificat a retinut ca în speta nu sunt incidente disp.art.26 din O.U.G.nr. 190/2000, pronuntând o hotarâre legala si temeinica.

Etichete:

Restituire metale preţioase.Legea 261/2002.Condiţii de admisibilitate

Prin sentinta civila nr. 193 din data de 28 aprilie 2004, pronuntata de Judecatoria Liesti, judetul Galati în dosarul nr. 1250/2003, s-a respins ca nefondata actiunea reclamantului S. I, în contradictoriu cu pârâtul Banca Nationala a României si Ministerul Finantelor Publice.A fost admisa exceptia privind lipsa calitatii procesuale pasive a pârâtei Ministerul Finantelor Publice. Prin Ordonanta nr. 9962 din 13 iulie 1960 s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva învinuitului Stanescu Victor, tatal reclamantului pentru fapta de detinere de monede de aur si s-a dispus confiscarea de la acesta a unui numar 71 bucati monede de aur, care au fost depuse la banca.

Ulterior, aceasta solutie a fost infirmata prin Ordonanta nr. 183 din 24 octombrie 1960 si s-a dispus mentinerea confiscarii monedelor a caror detinere este interzisa prin lege, respectiv 6 bucati si restituirea, monedelor a caror detinere este interzisa prin lege, respectiv 6 bucati si restituirea monedelor de aur exceptate de la predare.

Cu adresa nr. 183 din 10 iunie 1961 Procuratura Regiunii Galati a dispus ca Banca Nationala a României – Sucursala Galati sa restituie catre tatal reclamantului un numar de 65 bucati ducati aur exceptati de la predare în baza art. 6 din Decretul nr. 210/1960.

Din tabelul depus la dosar de B.N.R. Bucuresti a rezultat ca tatal reclamantului i s-a platit suma de 10.900 lei reprezentând contravaloarea a 62 bucati ducati mari si 3 bucati ducati mici care nu mai existau fizic, având un continut de 845,46 grame aur fin, calculat la pretul legal stabilit la data platii efective.

Prin cererea introductiva reclamantul a solicitat restituirea în natura sau despagubiri pentru ca a fost lipsit de monedele mostenite de la parinti. Pentru cele 6 monede ramase confiscate nu a facut dovada ca au fost confiscate în mod abuziv. Din actele depuse se retine ca au fost confiscati fiindca erau de tipul celor interzise a fi detinute de persoane fizice.

Potrivit art. 34 din OG. nr. 190/2000, aprobata prin Legea nr. 261/2002, persoanele fizice si juridice ale caror obiecte din metale pretioase au fost preluate abuziv, cu încalcarea reglementarilor în vigoare de dupa anul 1966 si pâna în anul 1990, pot solicita restituirea acestora instantelor de judecata de la domiciliul reclamantului.

Potrivit art. 39 din normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 1344/2003, restituirea se efectueaza numai în masura în care acestea se mai regasesc ca atare în depozitul B.N.R. iar daca nu se mai gasesc fizic urmeaza a se plati contravaloarea metalului pretios fin continut în respectivele obiecte.

Întrucât monedele nu mai existau fizic, reclamantul a primit contravaloarea acestora de 10.990 lei, calculata la pretul legal la data platii efective. Pretul actual al gramului de aur a crescut dar odata cu acesta a crescut si inflatia.

In aceasta situatie, restituirea în natura nu mai este posibila, iar echivalentul monedelor confiscate a fost primit de catre reclamant.

Împotriva acestei sentinte în termen legal a declarat apel reclamantul Stanescu Ion, apel care nu a fost motivat. În acest caz, devin aplicabile dispozitiile art. 292 alin. 2 Cod procedura civila, în sensul ca instanta de apel se va pronunta numai pe baza celor invocate la prima instanta.

Astfel, la instanta de fond reclamantul a solicitat restituirea în natura a monezilor confiscate, iar ca alternativa, a solicitat obligarea la restituirea diferentei, dintre suma primita la data confiscarii si pretul actual.

Prin întâmpinare, pârâta Banca Nationala a României a solicitat instantei sa respinga apelul întrucât monezile care trebuiau restituite, au fost topite si ca atare s-a achitat contravaloarea acestora conform dispozitiilor art. 13 din Decret 210/1960 la pretul stabil prin H.C.M.

Pozitia 35 din tabelul anexat întâmpinarii, pârâta face dovada încasarii de catre tatal reclamantului a contravalorii celor 65 monezi.

Instanta de apel analizând probele dosarului, instanta de fond, constata ca aceasta a pronuntat o hotarâre temeinica si legala.

La data la care s-a acordat suma de bani reprezentând contravaloarea celor 65 de monezi pretul aurului era stabilit prin act normativ în concordanta cu pretul mondial al aurului la acea data, chiar daca era vorba de o economie planificata care excludea ideea de economie de piata.

Astfel ca actualizând pretul aurului si suma primita la data despagubirii se ajunge la acelasi raport, fara sa existe o diferenta, asa ca în mod just a considerat instanta de fond ca echivalentul monezilor a fost primit de tatal reclamantului.

Etichete:

Restituire metale preţioase

Prin sentinţa civilă nr. 1329/16.06.2009 a Judecătoriei Fălticeni s-a admis în parte cererea având ca obiect restituire metale preţioase formulată de către reclamantul SI în contradictoriu cu pârâtul Statul Român şi a obligat pârâtul să plătească reclamantului contravaloarea a 28,10 grame de aur in aferent a 2 monede de aur confiscate pe numele SG II în echivalent în lei la data plăţii la preţul practicat de BNR, cu respingerea celorlalte capete de cerere ca nefondate precum şi a solicitării de obligare la plata cheltuielilor de judecată. Prin acţiunea introdusă pe rolul instanţei, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la plata diferenţei de valoare pentru preţul a 19 monede de aur şi suma de bani plătită cu titlul de despăgubiri reactualizată motivând că autoului său SG II i-au fost confiscate de către stat un număr de 19 monede aur în anul 1990 fiindu-i restituită ulterior o sumă modică de bani , respectiv 3345 lei.

Instanţa a reţinut că potrivit art. 39 din HG 1344/2003 restituirea obiectelor din metale preţioase confiscate abuziv şi depuse la BNR se efectuează de către această instituţie doar în măsura în care acestea se mai regăsesc ca atare în depozitele acesteia, fapt pentru care având în vedere lipsa acestora a obligat pârâta la plata contravalorii acestora în echivalentul în lei de la data plăţii la preţul practicat de BNR. În ceea ce priveşte restituirea către reclamant a contravalorii celor 19 monede, această cerere urmează a fi respinsă ca nefondată în condiţiile în care la data restituirii reclamantul a primit contravaloarea acestora respectiv suma de 3345 lei.

Etichete: