Somatie de plata
SENTINŢA CIVILĂ Nr.975
Şedinţa publică de la 30 Martie 2009
INSTANŢA
Deliberând asupra cauzei civile de faţă reţine următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanţei la data de 23.01.2009 sub nr. 390/327/2009, creditoarea – a chemat-o în judecată pe debitoarea – instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa, pe cale de ordonanţă, să dispună emiterea unei somaţii de plată pentru suma de 35100,11 lei defalcată astfel: 30003 lei reprezentând contravaloarea difuzării materialelor de reclamă şi suma de 5097,11 lei reprezentând penalităţi de întârziere, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii sale, creditoarea a arătat, în esenţă, că între părţi s-a încheiat contractul de prestări servicii nr.561b/06.03.2008 care a avut ca obiect difuzarea de către creditoare, în calitate de prestator, de materiale de reclamă în revistele editate de aceasta. Se arată că conform comenzii transmise de debitoare, materialele de reclamă au fost publicate, aşa cum rezultă din exemplarele revistelor pe care le ataşează şi în acest sens a emis facturi pentru prestaţiile realizate, care au fost comunicate debitoarei.
Se mai arată că debitoarea datorează penalităţi de 0,1 % pe zi de întârziere în temeiul art.7.6 din contract.
De asemenea, se arată că a convocat debitoarea la conciliere prin Biroul Executorului Judecătoresc „-”, însă aceasta nu s-a prezentat.
În drept, creditoarea şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 5/2001, art. 46 şi urm C.com.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 39 lei în conformitate cu dispoziţiile art. 3 lit. o din Legea nr. 146/1997 şi timbru judiciar de 0,3 lei conform art. 3 alin. 1 din O.G. nr.32/1995.
În dovedirea acţiunii, creditoarea a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri în cadrul căreia a depus la dosarul cauzei, în copie: aviz conciliere (f. 29-31), mod calcul penalităţi (f.5), materialele publicitare (15, 17, 21, 24, 27), contract de prestare servicii nr.561b/06.03.2008 (8-11), comanda (f.12), facturi fiscale (13-14, 16, 20, 23, 26).
Debitoarea, deşi legal citată, nu s-a prezentat în faţa instanţei şi nu a depus întâmpinare.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
În fapt, între părţi s-a încheiat la data 06.03.2008 Contractul nr. nr.561b având ca obiect furnizarea de energie electrică (f. 8-11).
În baza acestui contract creditoarea şi a comenzii transmise de debitoare (f.12), materialele de reclamă au fost publicate, aşa cum rezultă din exemplarele revistelor pe care le ataşează şi în acest sens a emis facturi pentru prestaţiile realizate (13-14, 16, 20, 23, 26).
În drept, potrivit art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001, procedura somaţiei de plată se desfăşoară, la cererea creditorului, în scopul realizării de bunăvoie sau prin executare silită a creanţelor certe, lichide si exigibile ce reprezintă obligaţii de plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de părţi prin semnătură ori în alt mod admis de lege şi care atestă drepturi şi obligaţii privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte prestaţii.
Potrivit art. 379 Cod procedură civilă, creanţa are un caracter cert atunci când existenţa sa rezultă din însuşi actul de creanţă sau/şi din alte acte, chiar neautentice emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul.
În cauza dedusă judecăţii, instanţa constată caracterul cert al creanţei în valoare totală de 30.003 lei în conformitate cu dispoziţiile art. 379 alin. 3 Cod procedură civilă, existenţa sa rezultând din facturile fiscale nr. 1657 din 13.05.2008, nr. 1760 din 28.05.2008, nr.1885 din 24.06.2008, nr.2010 din 25.07.2008, nr.2100 din 25.08.2008 şi nr.2205 din 19.09.2008 (13-14, 16, 20, 23, 26), precum şi caracterul lichid, astfel cum este stabilit de art. 379 alin. 4 Cod procedură civilă, câtimea creanţei fiind determinată şi rezultând din înscrisuri însuşite de părţi, respectiv facturile fiscale enumerate mai sus.
Instanţa reţine faptul că facturile enumerate nu au fost însuşite de către debitoare prin semnătură dar au fost asumate implicit prin semnarea contract de prestare servicii nr.561b/06.03.2008, care în art.7.4 prevede în sarcina cumpărătorului obligaţia de a achita integral şi în termen de 7 zile calendaristice de la data emiterii lor. Deci, debitoarea s-a obligat să achite contravaloarea pentru prestaţiile realizate de creditoare în urma comenzii acesteia (f.12) fără ca această obligaţie să fie condiţionată de acceptarea facturii de către ea.
Caracterul exigibil al creanţei rezultă din faptul neplăţii preţului de către debitoare la scadenţa stabilită conform contractului şi anume 7 zile calendaristice de la data emiterii lor.
Faţă de prevederile art. 969 Cod Civil, instanţa reţine că debitoarei îi revenea obligaţia de a achita integral facturile invocate de către creditoare la datele când acestea au devenit scadente.
Întrucât creanţa solicitată de creditoare prin prezenta cerere este certă, lichidă şi exigibilă, pentru suma de 30.003 lei, reprezentând o obligaţie de plată a unei sume de bani şi este determinată potrivit facturilor asumate de către debitoare, având în vedere considerentele de fapt şi de drept expuse şi constatând întrunite condiţiile cerute de art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001, instanţa va admite acţiunea şi va soma debitoarea să plătească creditoarei suma de 30.003 lei reprezentând contravaloarea difuzării materialelor de reclamă.
Cu privire la penalităţile de întârziere în cuantum de 5097,11 lei pentru neplata la termen a contravalorii difuzării materialelor de reclamă instanţa reţine că sunt întemeiate, urmând a obliga debitoarea la plata acestora.
Astfel, potrivit art.7.6 din contractul părţilor neachitarea facturii de către consumator după data scadenţei atrage penalităţi de întârziere de 0,1 % pe zi de întârziere.
În baza art. 6 alin.2 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001, constatând că pretenţiile creditorului sunt justificate în scopul executării obligaţiei de plata, instanţa va fixa un termen de plată de 20 de zile de la data comunicării prezentei ordonanţe.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, instanţa va obliga debitoarea şi la plata sumei de 39,3 lei, reprezentând cheltuieli de judecată (taxă timbru şi timbru judiciar), pe temeiul culpei sale procesuale.
Tags: somaţie de plată