Top

Succesiune

I N S T A N T A

Prin cererea inregistrata la instanta cu nr. X, reclamanta R G a chemat in judecata parata S L, solicitand ca, prin sentinta ce se va pronunta:

-sa se dezbata succesiunea ramasa in urma defunctului R A, decedat la data de 11.06.2009, cu ultimul domiciliu in B;

-sa se dispuna iesirea partilor din indiviziunea ramasa in urma defunctului R A;

-sa fie obligata parata la plata sumei de 4.000 lei, reprezentand pasivul succesiunii defunctului R A, constand in cheltuielile pentru inmormantarea si pentru pomenirile ulterioare ale defunctului.

In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca ea este sotia supravietuitoare a defunctului R A, iar parata este fiica defunctului rezultata dintr-o casatorie anterioara a acestuia. Masa succesorala ramasa in urma defunctului se compune din cota de 40% din imobilul situat in B, str. X. Reclamanta a sustinut ca, in perioada casatoriei cu defunctul, ea a realizat venituri mai mari decat defunctul, deoarece ea a fost angajata continuu in munca, in timp ce defunctul a fost pensionat anticipat incepand cu anul 2000. A mai aratat reclamanta ca ea a fost singura care a suportat cheltuielile pentru inmormantarea si pentru pomenirile defunctului, spre deosebire de parata, care nu a venit la inmormantare si nu a contribuit la aceste cheltuieli.

La primul termen de judecata din 22.04.2010 si la termenul din 20.05.2010, reclamanta a precizat actiunea (filele 30 si 33 dosar), sustinand ca parata nu a acceptat succesiunea defunctului R A nici prin acte de acceptare expresa, nici prin acte de acceptare tacita. Totodata, reclamanta a precizat ca din masa succesorala mai face parte si cota de 40% dintr-un autoturism WolKswagen 1/J Bora X.

In dovedirea actiunii, reclamanta a folosit proba cu inscrisuri, depunand, in copie, acte de stare civila, contractul de vanzare-cumparare imobiliara nr. X/9.10.1991, certificatul de inmatriculare E nr. X, facturi fiscale, chitante, adeverinte de venituri; proba cu martori; proba cu expertize th. judiciare.

La primul termen de judecata din 22.04.2010, parata S L a formulat intampinare, prin care a solicitat sa se respinga cererea privind plata sumei de 4.000 lei, reprezentand pasivul succesiunii defunctului R A, constand in cheltuielile pentru inmormantarea si pentru pomenirile ulterioare ale defunctului, deoarece aceste cheltuieli nu pot constitui pasiv succesoral, ci reprezinta sarcini ale succesiunii. Parata a sustinut ca ea nu a cunoscut despre data decesului defunctului decat dupa 8 luni de la decesul acestuia, cand reclamanta a instiintat-o telefonic cu scopul de a incepe procedura pentru dezbaterea succesiunii. Din aceasta cauza parata nici nu a participat la inmormantarea defunctului.

La acelasi termen de judecata din 22.04.2010, parata a formulat cerere reconventionala (filele 14-19), prin care a solicitat:

-sa se dezbata succesiunea defunctului R A, in sensul de a se stabili ca masa succesorala ramasa in urma defunctului se compune din cota de ˝ din imobilul situat in B, str. X si din bunurile mobile dobandite de defunct.

Astfel, cu privire la cota de 40 % propusa de reclamanta, parata a aratat ca, potrivit art. 30 din Codul familiei, bunurile dobandite de soti in timpul casatoriei sunt bunuri comune, deci si cotele de contributie ale sotilor la dobandirea bunurilor comune sunt egale. In plus, imobilul situat in B, str. X a fost cumparat de reclamanta si de defunct in anul 1991, deci inainte ca defunctul sa fi fost pensionat.

La termenul de judecata din 9.09.2010, parata S L a solicitat repunerea ei in termenul legal de exercitare a dreptului de optiune succesorala (fila 103 dosar).

La termenul de judecata din 23.09.2010, parata-reclamanta S L a completat cererea reconventionala, aratand ca solicita completarea masei succesorale ramasa in urma defunctului R A cu urmatoarele:

-locul de veci cumparat de defunct in timpul vietii si in care a fost inmormantat;

-depozitele bancare constituite de defunct in timpul vietii la diferite banci din B.

Parata a folosit in proces proba cu acte de stare civila si proba cu martori.

Pe baza probelor administrate, in temeiul prev. art.67310 alin.4 Cod.proc.civ. la termenul de judecata din 23.09.2010 instanta a pronuntat incheierea preliminara, prin care:

– a fost respinsa, ca lipsita de interes, cererea de repunere in termenul de exercitare a dreptului de optiune succesorala, cerere formulata de parata-reclamanta S L;

– a stabilit ca masa succesorala ramasa in urma defunctului R A, decedat la data de 11.06.2009, cu ultimul domiciliu in B, se compune din cota de 40 % din urmatoarele bunuri:

-un imobil situat in B, str. X, compus din 2 camere si dependinte, cu o suprafata utila de 52,72 m.p.

-un autoturism WolKswagen 1/J Bora X,

diferenta de cota de 60% fiind proprietatea reclamantei;

– a stabilit ca mostenitorii defunctului R A sunt: reclamanta R G, sotie supravietuitoare, cu cota de Ľ din masa succesorala, in concurs cu parata S L, fiica a defunctului, cu cota de ľ din masa succesorala;

– a stabilit ca pasivul succesiunii defunctului R A (constand in cheltuielile de inmormantare si de pomeniri ale defunctului), este in valoare de 8.000 lei noi, pasiv la care se impune ca partile sa participe proportional cotelor fiecareia.

Pentru a pronunta incheierea preliminara din data de 23.09.2010, instanta a retinut urmatoarele:

Reclamanta R G s-a casatorit cu R A la data de 30.09.1989 si din casatorie nu au rezultat copii.

Anterior casatoriei cu reclamanta, R A a mai avut incheiata o casatorie, si din acea prima casatorie R A a avut ca fiica pe S L (fosta R), parata-reclamanta in proces.

La data casatoriei lui R A cu reclamanta, S L avea varsta de 17 ani, iar R A a platit fiicei sale L pensie de intretinere pana cand aceasta a implinit varsta de 18 ani – in acest sens sunt si precizarile paratei-reclamante de la fila 103 dosar.

In perioada casatoriei lor, prin contractul de vanzare-cumparare imobiliara nr. X/9.10.1991 R G si R A au cumparat de la vanzatoarea Gosloc RA B, un imobil situat in B, str. X, compus din 2 camere, un hol, o bucatarie, o baie, o camara, o debara, cu o suprafata utila de 52,72 m.p.

Pentru cumpararea imobilului, din pretul de 119.010 lei al imobilului s-a platit initial un avans, iar diferenta de pret de 83.307 lei urma sa fie platita in rate lunare, pe o perioada de 10 ani.

Din dispozitiile de plata depuse, in copie, la dosar de catre reclamanta, rezulta ca ratele pentru imobil au fost platite din salariul reclamantei, prin retinere pe statul de plata.

Tot in perioada casatoriei, conform certificatului de inmatriculare E nr. X, la data de 18.12.2006 R G si R A au cumparat un autoturism WolKswagen 1/J Bora X.

Reclamanta a fost angajata ca secretara la Primaria com. I, jud. V, calitate pe care ea o are si in prezent.

Din adeverintele emise de catre Primaria com. I (filele 83-97 dosar), rezulta care au fost veniturile realizate de catre reclamanta in pentru perioada anilor 1990-iunie 2010.

Potrivit carnetului de munca seria ID nr. X (filele 105-123 dosar), R A a fost angajat in munca in perioadele: 12.07.1972-27.09.1972; 16.10.1972-21.02.1973; 1.03.1972-28.05.1974; 9.09.1974-8.02.1999. In perioada 9.02.1999-30.09.1999, R A a beneficiat de prevederile Legii nr. 1/1991.

Prin Decizia nr. 48636/27.10.1999 privind acordarea pensiei pentru munca depusa si limita de varsta, emisa de Directia de Munca si Protectie Sociala jud. V, R A a fost pensionat.

In cuprinsul acestei decizii s-a consemnat ca R A a avut un salariu mediu tarifar, inclusiv sporul pt. vechime neintrerupta de 9.371,40 lei.

In perioada 29.10.- 6.11.2008, R A a fost internat in Spitalul Universitar CFR Iasi, la externare acesta prezentand diagnosticul „insuficienta respiratorie acuta; neo laringe operat, iradiat, recidivat; cardiomiopatie ischemica; fibrilatie atriala paroxistica”.

Din adeverinta privind veniturile realizate de reclamanta in anul 2008 si in anul 2009, rezulta ca aceasta a realizat in luna august 2008 un venit lunar de 2.354 lei, iar in luna martie 2009 reclamanta a realizat un venit de 2.243 lei.

Din cupoanele de pensie ale lui R A din luna august 2008 si din luna martie 2009, rezulta ca acesta a avut o pensie de 572 lei, respectiv de 687 lei.

Comparand veniturile realizate de reclamanta R G, cu veniturile realizate de R A in perioada septembrie 1989-septembrie 1999, rezulta ca veniturile realizate de R A in aceasta perioada au fost mai mari decat cele realizate de reclamanta in aceeasi perioada.

In perioada de timp de dupa pensionarea lui R A si pana la decesul acestuia, veniturile realizate de reclamanta au fost substantial mai mari decat cele realizate de R A.

Martorul X, propus de parata, a declarat ca, o perioada de 2-3 ani dupa ce a fost pensionat, R A a practicat taximetria in zona Garii CFR B.

La data de 11.06.2009 a decedat R A, cu ultimul domiciliu in B – cel despre a carui succesiune este vorba.

Dupa decesul lui R A, reclamanta a instiintat telefonic Primaria comunei B, jud. V despre survenirea decesului si a solicitat ca astfel sa fie instiintate rudele defunctului despre deces. In acelasi sens este si inscrisul intitulat „Declaratie” intocmit si semnat de I V, declaratie din care rezulta ca acesta a instiintat rudele defunctului care locuiesc in com. B. S-a procedat astfel deoarece R A era de origine din com. B si acolo locuiesc rudele acestuia.

Audiat in instanta, martorul I V, propus de reclamanta, a declarat ca in luna iunie 2009, printr-o convorbire telefonica reclamanta l-a rugat sa anunte rudele din com. B ale defunctului R A si sa se traga clopotul pentru ca locuitorii satului B sa cunoasca despre decesul acestuia. Martorul a mai declarat ca, imediat, el a mers la un magazin din satul B, in magazin se aflau mai multi sateni, printre care si bunicul paratei. In acel magazin, martorul i-a instiintat pe cei prezenti despre decesul lui R A. Martorul a instiintat despre deces si alte rude ale lui R A, care locuiesc in satul B.

In timpul vietii sale, R A nu a intretinut relatii apropiate cu fiica sa S L, iar parata nu il vizita pe tatal ei.

La data decesului defunctului, parata-reclamanta locuia si locuieste si in prezent, in localitatea S, jud. B.

La inmormantarea defunctului au participat frati, veri de-ai defunctului, precum si vecinii casei parintesti a defunctului din com. B.

Martorul P V, propus de parata, a declarat ca parata-reclamanta obisnuieste sa vina in vizita la bunicul ei matern din com. B, ultima data parata-reclamanta a venit in aceasta localitate in primavara anului 2010. Martorul a declarat ca, din discutiile pe care el le-a avut cu bunicul matern al paratei-reclamante, a inteles ca acesta a aflat mai tarziu despre decesul lui R A.

Martorul X, propus de parata-reclamanta, a declarat ca parata-reclamanta a aflat despre decesul tatalui sau mult mai tarziu.

Martorii X, propusi de parata-reclamanta, au declarat ca desi locuiesc in satul B, ei au aflat mai tarziu despre decesul lui R A. Aceiasi martori au declarat ca parata-reclamanta a fost crescuta de bunicii ei materni, care locuiesc in satul B. Astfel, parata-reclamanta ii vizita deseori pe bunicii ei, a efectuat reparatii la casa bunicilor materni si a construit o troita in satul B.

Potrivit declaratiilor martorilor X, propusi de reclamanta, parata-reclamanta nu au participat nici la inmormantarea, nici la pomenirile defunctului R A. Pentru inmormantarea si pentru pomenirile defunctului, reclamanta a cheltuit suma de 7.500-8.000 lei noi. Pentru a suporta aceste cheltuieli, reclamanta a imprumutat bani, imprumuturi pe care ulterior ea le-a restituit.

Ca reclamanta a suportat toate cheltuielile pentru inmormantarea si pomenirile defunctului, inclusiv pentru cumpararea locului de veci si pentru lucrarea funerara, rezulta si din chitantele si facturile fiscale depuse in copie la filele 58-67 ale dosarului instantei.

Martora X a mai declarat ca in luna septembrie 2009 reclamanta a avut o convorbire telefonica cu parata-reclamanta, si in timpul acelei convorbiri, martora se afla langa reclamanta. Astfel, martora a auzit-o pe parata-reclamanta spunand ca nu o intereseaza „omul acela”, referindu-se la tatal ei decedat.

In cauza sunt aplicabile prev. art. 700 din Codul civil, conform carora „Dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii”.

Acest termen de prescriptie se calculeaza de la data deschiderii succesiunii. In cauza de fata succesiunea defunctului s-a deschis la data decesului acestuia, adica la data de 11.06.2009, insa parata-reclamanta a aflat despre decesul tatalui ei cu ocazia convorbirii telefonice dintre ea si reclamanta, convorbire care, potrivit declaratiei martorei Blanaru Maria, a avut loc in luna septembrie 2010.

Pentru a stabili daca parata-reclamanta a acceptat succesiunea defunctului in cadrul termenului legal de optiune succesorala, este apreciata ca relevanta „Declaratia de acceptare a succesiunii”, autentificata cu nr. 623/22.02.2010 la biroul notarului public X din B, aflata, in copie, la fila 29 a dosarului instantei. Prin acest inscris, parata-reclamanta S L a declarat ca ea accepta pur si simplu succesiunea ramasa in urma decesului tatalui ei, R A.

Prezumand ca parata-reclamanta a aflat despre decesul tatalui ei in luna septembrie 2009, rezulta ca pana la data de 22.02.2010 (data autentificarii declaratiei de acceptare a succesiunii) nu se implinise termenul de 6 luni prevazut de lege pentru exercitarea dreptului de optiune succesorala.

In conditiile aratate, se apreciaza ca cererea prin care parata-reclamanta S L a solicitat repunerea in termenul de exercitare a dreptului de optiune succesorala este lipsita de interes, motiv pentru care aceasta cerere a fost respinsa.

Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 1 lit. A din Legea nr. 314/1944 si art. 669 din Codul civil, s-a retinut ca mostenitorii defunctului R A sunt: reclamanta R G, sotie supravietuitoare, cu cota de 1/4, in concurs cu parata-reclamanta S L, fiica a defunctului, cu cota de 3/4.

Masa succesorala ramasa in urma defunctului R A se compune din imobilul situat in B, str. X, compus din 2 camere si dependinte, cu o suprafata utila de 52,72 m.p. si din autoturismul Wolkswagen 1/J Bora X.

Aceste bunuri au fost cumparate in perioada casatoriei reclamantei cu R A, deci bunurile au regimul proprietatii in devalmasie (nu se cunoaste cota de contributie a sotilor la dobandirea lor in proprietate).

Privitor la cererea prin care parata-reclamanta S L a solicitat completarea masei bunurilor comune cu locul de veci si cu sumele de bani depuse la diferite unitati bancare, s-a retinut ca locul de veci a fost atribuit reclamantei spre folosinta nelimitata, conform titlului de folosinta nelimitata nr. X/12.06.2009, emis de Consiliul Local B, aflat in copie la fila 59 a dosarului. Acest titlu fiind emis dupa decesul defunctului, locul de veci din cimitirul Eternitatea din B nu poate fi inclus in masa succesorala.

De asemenea, prin probele administrate parata-reclamanta nu a dovedit ca defunctul ar fi avut constituite depozite banesti la bancile din B.

Cu ocazia procedurii succesorale de iesire din indiviziune, este necesar ca, mai intai, sa fie stabilite cotele de contributie ale sotilor la dobandirea bunurilor lor comune.

Astfel, pe baza probelor administrate, instanta a retinut ca, pana la data pensionarii sale (27.10.1999), R A a avut venituri mai mari decat veniturile reclamantei. In perioada care a urmat dupa pensionarea sa si pana la deces veniturile lui R A au fost mai mici decat veniturile reclamantei. Potrivit declaratiilor martorilor audiati la propunerea reclamantei, coroborate cu inscrisurile medicale aflate la dosar, in perioada ultimilor doi ani inainte de deces, R A a fost bolnav, a fost internat prin spitale, situatie care a necesitat cheltuieli pentru deplasare la unitatile medicale, pentru consultatii medicale si pentru tratamente medicale.

Aceasta situatie a determinat instanta sa aprecieze ca, la dobandirea bunurilor comune, reclamanta a avut o cota de contributie de 60%, iar R A a avut o cota de contributie de 40%.

Privitor la pasivul succesiunii, constand in cheltuielile de inmormantare si de pomeniri ale defunctului, pe baza declaratiilor martorilor audiati si a inscrisurilor depuse, s-a apreciat ca aceste cheltuieli au fost in suma totala de 8.000 lei noi, pasiv la care se impune ca partile sa participe proportional cotelor fiecareia.

Dupa pronuntarea incheierii preliminare din data de 23.09.2010, instanta a constatat ca a omis sa includa in masa succesorala bunurile mobile dobandite in proprietate de catre defunctul R A in perioada casatoriei lui cu R G.

Tot dupa pronuntarea incheierii preliminare din data de 23.09.2010, reclamanta R G a completat actiunea introductiva de instanta, aratand ca solicita sa se constate ca la imobilul ce compune masa succesorala ea, reclamanta, are un drept de creanta constand in c/valoarea lucrarilor de imbunatatiri pe care ea le-a efectuat la imobil dupa decesul sotului ei – completarea de la fila 205 dosar instanta. Astfel, reclamanta a sustinut ca la imobil ea a efectuat urmatoarele lucrari: a montat la sufragerie un geam termopan; a montat la bucatarie un geam termopan; a montat la intrarea in apartament o usa metalica; a montat 4 usi interioare.

In dovedirea acestei cereri, reclamanta a depus la dosar, in copie si in original, facturile nr. 1123/23.11.2009 si nr. 4/15.09.2009.

Conform art. 6737 Cod.proc.civ., „In cazul in care, dupa pronuntarea incheierii prevazute de art. 6736 alin. 1 Cod.proc.civ., dar mai inainte de pronuntarea hotararii de imparteala, se constata ca exista si alti coproprietari sau ca au fost omise unele bunuri care trebuiau supuse impartelii, fara ca, privitor la acesti coproprietari sau la acele bunuri, sa fi avut loc o dezbatere contradictorie, instanta va putea da o noua incheiere, care va cuprinde, dupa caz, si coproprietarii sau bunurile omise. In aceleasi conditii instanta poate, cu consimtamantul tuturor coproprietarilor, sa scoata un bun care a fost cuprins din eroare in masa de impartit”.

In conditiile prevederilor art. 6737 Cod. proc. civ., instanta a continuat administrarea de probe pentru a stabili care sunt bunurile mobile ramase in urma defunctului R A.

In acest scop, la data de 22 nov.2010 instanta a efectuat cercetare la fata locului (la imobilul situat in B, str. X), ocazie cu care a constatat ca in acest imobil se aflau urmatoarele mobile: o canapea; o biblioteca cu 4 corpuri (ambele aflate in dormitor) o masina de spalat Whirlpool; mobilier pentru bucatarie (un coltar, doua corpuri suspendate pt. bucatarie, o masa, 2 scaune tapisate, o masca pt. chiuveta); o biblioteca cu 5 corpuri; o canapea; 2 fotolii fixe; o servanta; o masuta mobila (toate aflate in sufragerie).

Cele constatate au fost consemnate in procesul-verbal incheiat la data de 22 nov.2010, aflat la fila 209 a dosarului instantei.

Reclamanta R G a sustinut ca, dintre bunurile mobile enumerate in procesul-verbal din 22 nov.2010, au calitatea de bunuri proprii ale ei o biblioteca cu 5 corpuri, o canapea si 2 fotolii fix, bunuri pe care ea le-a cumparat inainte de a se casatori cu R A.

Pentru a dovedi calitatea de bunuri proprii, reclamanta a folosit proba cu martori.

Astfel, prin declaratia sa, martora X a aratat ca biblioteca cu 5 corpuri a fost cumparata de catre reclamanta inainte ca ea sa se fi casatorit cu R A, in perioada in care reclamanta locuia cu chirie in imobilul proprietatea martorei. Ulterior, martora a mers in locuinta reclamantei si a recunoscut ca biblioteca aflata in sufrageria locuintei reclamantei era aceeasi cu cea pe care reclamanta o cumparase inainte ca ea sa se fi casatorit cu R A – declaratia de la fila 235 a dosarului.

Pe baza probelor administrate, instanta va proceda la completarea masei succesorale ramase in urma defunctului cu cota de 40% din urmatoarele bunuri mobile (omise va fi mentionate in incheierea preliminara pronuntata la data de 23.09.2010): o canapea; o biblioteca cu 4 corpuri (ambele aflate in dormitor) o masina de spalat Whirlpool; mobilier pentru bucatarie (un coltar, doua corpuri suspendate pt. bucatarie, o masa, 2 scaune tapisate, o masca pt. chiuveta); o canapea; 2 fotolii fixe; o servanta; o masuta mobila (toate aflate in sufragerie). Nu se va include in masa succesorala biblioteca cu 5 corpuri, deoarece s-a dovedit ca acest bun este proprietatea reclamantei, pe care ea l-a cumparat inca inainte de a se casatori cu R A.

Pentru evaluarea bunurilor ce compun masa succesorala, au fost efectuate expertize th. judiciare.

Astfel, prin raportul de expertiza th. judiciara in constructii intocmit de expertul Boca Gheorghe, depus la dosarul instantei la data de 27.10.2010, filele 156-166, s-a stabilit ca valoarea actuala a imobilului situat in B, str. X, compus din 2 camere, un hol, o bucatarie, o baie, o camara, o debara, un balcon, cu o suprafata utila de 52,25 m.p., este de 69.250 lei ron, din care, valoarea terenului aferent este de 850 lei ron, iar valoarea imbunatatirilor este de 3.300 lei ron.

Expertiza a stabilit ca imbunatatirile efectuate la imobil sunt urmatoarele: s-a montat centrala termica si s-au schimbat conductele de incalzire (in anul 2000); s-a schimbat usa de la intrare cu usa metalica (in anul 2003); s-a inlocuit tamplaria din lemn de la camera de zi si bucatarie cu tamplarie termopan (anul 2008); s-a inchis balconul cu tamplarie termopan (in anul 2008).

Lucrarile de imbunatatiri au fost efectuate pana la data decesului lui R A (11.06.2009), astfel ca valoarea acestor lucrari va fi inclusa in valoarea imobilului ce compune masa succesorala.

Aceeasi expertiza a retinut ca la valoarea imobilului se adauga si valoarea de 850 lei a terenului cota-indiviza aferent imobilului.

Insa aceasta valoare a terenului de 850 lei nu va fi inclusa de catre instanta in masa succesorala, deoarece in contractul de vanzare-cumparare imobiliara nr. X/9.10.1991, prin care a fost cumparat imobilul situat in B, str. X, s-a mentionat ca se atribuie cumparatorului, in folosinta, pe durata existentei constructiei, terenul aferent locuintei in suprafata de 13,18 m.p.

Rezulta astfel ca R G si R A nu au cumparat si terenul aferent apartamentului, acest teren fiindu-le atribuit in folosinta, iar nu in proprietate.

Ca urmare, din valoarea de 69.250 lei ron, se va scadea valoarea de 850 lei ron a terenului, rezultand o valoare de 68.400 lei (69.250 lei – 850 lei=68.400.lei).

Cu facturile nr. 1123/23.11.2009 si nr. 4/15.09.2009 (aflate in copie la filele 179 si 180 ale dosarului), reclamanta a cumparat si a montat la imobil usa metalica, in valoare de 570 lei, si un geam termopan, in valoare de 599,76 lei.

Deoarece aceste lucrari au fost efectuate dupa data de 11.06.2009 (cand a decedat R A), din valoarea de 68.400 lei a imobilului succesoral se va scadea suma de 1.169,76 lei, reprezentand c/valoarea usii metalice si a geamului termopan, rezultand o valoare a imobilului de 67.230,24 lei. De precizat ca, in mod eronat, expertiza in constructii a retinut ca usa metalica a fost montata la apartament in perioada casatoriei reclamantei cu defunctul, ci aceasta usa a fost montata dupa decesul reclamantului.

Pentru stabilirea valorii imobilului, expertul a aplicat coeficientii negativi de -10% pentru proces in curs si de -25% pentru caderea pietii imobiliare.

Acesti coeficienti negativi nu se impun a fi retinuti, deoarece ei nu pot influenta valoarea reala a imobilului.

Ca urmare, instanta va proceda la inlaturarea celor doi coeficienti negativi.

Astfel, prin aplicarea coeficientilor negativi de -10% si de -25% asupra valorii apartamentului de 67.230,24 lei, rezulta ca valoarea celor doi coeficienti negativi este de 23.530,58 lei (67.230,24 lei x 35% = 23.530,58 lei).

In aceasta modalitate, valoarea apartamentului succesoral este de 90.760,82 lei (67.230,24 lei + 23.530,58 lei = 90.760,82 lei).

In consecinta, se va retine ca valoarea imobilului situat in B, str. X este de 90.760,82 lei.

Expertiza th. judiciara in constructii a stabilit ca nu este posibila partajarea in natura a imobilului.

Prin raportul de expertiza th. judiciara intocmit de expertul X, depus la dosarul instantei la data de 3.11.2010, filele 186-195, a fost evaluat autoturismul Volkswagen Bora inmatriculat cu nr. X, stabilindu-se urmatoarele:

-valoarea determinata prin metoda costului de inlocuire net a autoturismului este de 15.100 lei;

-valoarea de piata a autoturismului, obtinut prin comparatia directa de piata pentru un bun similar, raportata la starea si dotarea actuala a autoturismului expertizat este de 15.700 lei.

Expertul a propus ca valoarea de circulatie a autoturismului este de 15.100 lei si a argumentat aceasta apreciere, retinand ca autoturismul are o uzura globala de 64%, o depreciere functionala de 25% si o depreciere externa de 35%, ce conduce la o valoare finala de 3.550 Euro. La un curs mediu de 4,25 lei /Euro, valoarea prin costuri determinata in urma starii tehnice actuale a autoturismului este de 15.100 lei.

Pe baza celor stabilite prin expertiza, instanta va retine ca valoarea autoturismului Volkswagen Bora inmatriculat cu nr. X este de 15.700 lei, deoarece partile in proces au solicitat sa fie avuta in vedere aceasta valoare.

Prin raportul de expertiza judiciara intocmit de expertul X, depus la dosarul instantei la data de 14.12.2010, filele 222-227, au fost evaluate bunurile mobile ce compun masa succesorala ramasa in urma defunctului R A, dupa cum urmeaza: o canapea (din dormitor)-50 lei; o biblioteca cu 4 corpuri (din dormitor)-350 lei; o masina de spalat Wirlpool-250 lei; mobilier pentru bucatarie (un coltar, doua corpuri suspendate, o masa, 2 scaune tapisate, o masca pt. chiuveta)-200 lei; o canapea (din sufragerie)-50 lei; 2 fotolii fixe- 80 lei; o servanta-50 lei; o masuta mobila-20 lei, valoarea totala a bunurilor mobile enumerate fiind de 1.050 lei.

Pe baza expertizelor efectuate, masa succesorala ramasa in urma defunctului R A se compune din cota de 40 % din urmatoarele bunuri:

-un imobil situat in B, str. X, compus din 2 camere, un hol, o bucatarie, o baie, o camara, o debara, un balcon, cu o suprafata utila de 52,25 m.p., in valoare de 90.760,82 lei.

-un autoturism Volkswagen Bora inmatriculat cu nr. X, in valoare de 15.700 lei,

-o canapea (din dormitor)-50 lei; o biblioteca cu 4 corpuri (din dormitor)-350 lei; o masina de spalat Wirlpool-250 lei; mobilier pentru bucatarie (un coltar, doua corpuri suspendate, o masa, 2 scaune tapisate, o masca pt. chiuveta)-200 lei; o canapea (din sufragerie)-50 lei; 2 fotolii fixe- 80 lei; o servanta-50 lei; o masuta mobila-20 lei, in valoare totala de 1.050 lei,

diferenta de cota de 60% fiind proprietatea reclamantei.

Rezulta ca valoarea masei succesorale este de 43.004,33 lei (107.510,82 lei x 40% = 43.004,33 lei).

Exprimate valoric, cotele partilor sunt urmatoarele:

-cota de Ľ a reclamantei R G, este de 10.751,08 lei (43.004,33 x Ľ);

-cota de ľ a paratei S L este de 32.253,25 lei (43.004,33 x ľ).

Pentru considerentele aratate, se vor admite cererile pentru dezbatere succesiune, pentru constatarea dreptului de creanta asupra imobilului succesoral, pentru iesire din indiviziune si pentru plata pasivului succesoral, formulate de reclamanta R G.

Se va constata ca la imobilul succesoral situat in B, str. X, reclamanta R G are un drept de creanta in valoare de 1.169,76 lei, reprezentand c/valoarea lucrarilor de imbunatatiri efectuate la imobil (s-a montat o usa metalice si o fereastra cu geam termopan), valoare care a fost scazuta din valoarea imobilului succesoral.

Se va respinge, ca neintemeiata, cererea prin care reclamanta R G a solicitat sa se constate ca ea este singurul mostenitor al defunctului R A.

Totodata, se va admite in parte cererea reconventionala pentru dezbatere succesiune, iesire din indiviziune si pentru completarea masei succesorale ramase in urma defunctului R A, formulata de parata-reclamanta S L.

In consecinta, in temeiul art. 728 din Codul civil, se va dispune iesirea partilor din indiviziune.

La termenul de judecata din 13.01.2010, partile au solicitat ca atribuirea loturilor sa se dispuna direct prin sentinta.

Ca urmare, in temeiul art. 67310 alin.4 Cod.proc.civ., se vor atribui direct in proprietate reclamantei R G urmatoarele bunuri:

-intreg imobilul situat in B, str. X, compus din 2 camere, un hol, o bucatarie, o baie, o camara, o debara, un balcon, cu o suprafata utila de 52,25 m.p., in valoare de 90.760,82 lei.

-un autoturism Volkswagen Bora inmatriculat cu nr. X, in valoare de 15.700 lei,

-o canapea (din dormitor)-50 lei; o biblioteca cu 4 corpuri (din dormitor)-350 lei; o masina de spalat Wirlpool-250 lei; mobilier pentru bucatarie (un coltar, doua corpuri suspendate, o masa, 2 scaune tapisate, o masca pt. chiuveta)-200 lei; o canapea (din sufragerie)-50 lei; 2 fotolii fixe- 80 lei; o servanta-50 lei; o masuta mobila-20 lei, in valoare totala de 1.050 lei,

valoarea totala a bunurilor atribuite in proprietate reclamantei fiind de 107.518,82 lei.

Pentru constituirea si atribuirea loturilor, au fost avute in vedere prev. art. 6739 Cod.proc.civ., cu precadere s-a avut in vedere ca reclamanta nu are o alta locuinta in afara de imobilul ce compune masa succesorala, nu are nici un alt mijloc de transport propriu pentru a se deplasa zilnic la locul ei de munca din com. I, jud. V (unde ea este angajata ca secretar la Primaria com. I). S-a mai avut in vedere ca toate bunurile mobile se afla in apartamentul succesoral si, in cea mai mare parte, acestea sunt uzate. Totodata, s-a avut in vedere si cota mai mare de contributie a reclamantei la dobandirea bunurilor.

Potrivit art. 742 din Codul civil, pentru compensarea valorica a loturilor, reclamanta va fi obligata sa plateasca paratei S L suma de 32.253,25 lei, reprezentand sulta.

Totodata, parata S L va fi obligata sa plateasca reclamantei cota de ľ din pasivul succesiunii, constand in cheltuielile de inmormantare si de pomeniri ulterioare efectuate pentru defunct (3/4 din 8.000 lei), adica sa-i plateasca suma de 6.000 lei ron.

Reclamanta a efectuat in proces cheltuieli de judecata in suma totala de 4.843,04 lei (1.444 lei taxa judiciara de timbru; 10 lei timbru judiciar; 701,80 lei indemnizatie expert X.; 1.283,84 lei indemnizatie expert X.; 403,40 lei indemnizatie expert X.; 1.000 lei onorariu avocat).

Parata-reclamanta S L a efectuat in proces cheltuieli de judecata in suma totala de 1.343,50 lei (138 lei taxa judiciara de timbru; 5,5 lei timbru judiciar; 200 lei indemnizatie expert X.; 1.000 lei onorariu avocat).

Potrivit art. 274 alin.1 si art. 276 Cod. proc. civ., se vor compensa cheltuielile de judecata efectuate de reclamanta, cu cheltuielile de judecata efectuate de parata-reclamanta si va fi obligata parata-reclamanta sa plateasca reclamantei cota de ľ din cheltuielile de judecata ramase dupa compensare, adica sa-i plateasca suma de 2.624,66 lei (4.843,04 lei – 1.343,50 lei = 3.499,54 lei; 3.499,54 lei x ľ = 2.624,66 lei).

Actiunea principala si cererea reconventionala au fost legal timbrate, cu taxele judiciare mai sus aratate.

Potrivit art. 67310 alin.4 Cod.proc.civ., se va stabili partilor, ca termen pentru plata sultei, a pasivului succesorala si a cheltuielilor de judecata, un termen de pana la 6 luni, ce se va calcula incepand cu data ramanerii irevocabile a sentintei

Etichete: