Top

Contraventii

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele :

Prin plângerea contravenţională înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 12.08.2009, sub nr. 3687/260/2009, petentul VTE a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa în contradictoriu cu intimatul I P J Bacau-FDNE Comanesti să se dispună anularea procesului verbal de contravenţie seria CC nr. 4080887/29.07.2009.

In motivarea plângerii, petentul a arătat că în timp ce conducea autoturisml marca Ford cu nr. de înmatriculare BC 44 LSS, în loc. Ardeaoani, a fost oprit în trafic de către un agent de poliţie care i-a comunicat că a circulat în localitate cu 93 kh/h, însă viteza cu care circula era mai mică. Petentul solicita ca agentul constatator sa prezinte ca probe: fotografii, înregistrarea video, certificatul de omologare a aparatului radar, buletinul de verificare verificare metrologică a aparatului radar, autorizaţia de operator radar a agenului constatator.De asemenea, a invocat încălcarea dispoziţiilor art. 181 pct. 1 din HG nr. 1391/2006, care prevede că procesul verbal de contravenţie trebuie încheiat pe formularul cuprins în anexa 1D , făcându-se precizări cu privire la aparatul radar verificat şi omologat şi cu privire la autorizaţia agentului de a folosi aparatul radar.

Plângerea nu a fost întemeiată în drept.

Intimatul depus intampinare prin care a arătat ca procesul verbal a fost intocmit cu respectarea prevederilor legale, motiv pentru care solicita respingerea plângerii, menţinerea procesului verbal si a sancţiunii aplicate. De asemenea, a arătat că modelul anexa 1 D se foloseşte la constatare a contravenţiilor cu aparate RADAR fixe. La constatarea contravenţiilor cu aparat RADAR mobil, când contravenientul este oprit în trafci, se foloseşte anexa 1 A, întrucât anexa 1 D nu prevede spaţiu pentru efectuarea de menţiuni şi nu cuprinde rubrică cu semnătura contravenientului.

La dosarul cauzei petentul a depus în xerocopie : procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, carte de identitate, permis de conducere, iar intimatul a depus în xerocopie: registrul de evidenta a constatărilor privind depăşirea vitezei legale si a altor fapte constate cu echipamentul de supraveghere a traficului si măsurarea vitezei de deplasare a autovehiculelor Încheiat Ia data de 29.07.2009, raportul agentului constatator, planşe foto, buletinul de verificare metrologică nr.0163827/6.09.2008, atestat de operator radar al agentului constatator Soltănel Constantin, carte de identitate a vehiculului MAI 25482,

Plîngerea formulată este scutită de plata taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar in baza art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997.

De asemenea, instanţa constată că plângerera este formulată în termenul legal de 15 zile, fiind expediată prin poştă la data de 10.08.2009.

Analizând actele şî lucrările dosarului în contextul legislaţiei interne în vigoare şî având în vedere şî jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, instanţa constată următoarele:

Prin procesul verbal de contravenţie seria CC nr.4080887/29.07.2009, s-a reţinut in sarcina petentului că la data respectiva, ora 18, a condus autoturismul marea Ford cu

nr, de înmatriculare BC 44 LSS, în loc. Ardeaoani, pe DN 2 G, stabilita si înregistrata cu aparatul radar montat pe auspecializata MAI 25482, proba înregistrata pe caseta 1327/28 In consecinţa, petentul a fost sancţionat contravenţional pentru faptele prev. de art. 49 alin. I din OUG nr. 195/2002 potrivit dispoziţiilor art. 102 alin. 2 rap. Ia art. 108 alin. 1 lit. d pct. 3 din OUG nr. 195/2002.

Potrivit art. 34 din OG 2/2001, instanţa investită cu soluţionarea plângerii analizează legalitatea şi temeinicia procesului verbal şi hotărăşte asupra sancţiunii. Sub aspectul legalităţii procesului verbal instanţa constata ca au fost respectate toate condiţiile formale prevăzute de OG 2/2001 privind intocmirea procesului verbal, neintervenind vreo cauza de nulitate absoluta. Acesta cuprinde toate menţiunile prevăzute sub sancţiunea nulităţii prev. de art. 16 si 17 din OG 2/2001, fiind încheiat cu respectarea prevederilor legale.Astfel, procesul-verbal conţine data şi locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea şi instituţia din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, descrierea faptei contravenţionale cu indicarea datei, orei şi locului în care a fost săvârşită, precum şi arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravităţii faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac şi organul la care se depune plângerea.

Iii ce priveşte temeinicia procesului verbal de contravenţie, cu privire la faptele care fac obiectul plângerii, instanţa retine următoarele :

Potrivit art. 49 din O.U.G. nr. 195/2002, republicata, limita maximă de viteză în localităţi este de 50 km/h, iar potrivit art. 102 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002, republicata, amenda contravenţională prevăzută la alin 1, respective o amendă prevăzută în clasa a IV-a de sancţiuni, se aplică şi conducătorului de autovehicul care săvârşeşete o faptă pentru care se aplică 6 puncte de penalizare, conform art. 108 alin 1 lit. d din OUG 195/2002. Conform art. 108 alin 1 lit. d din OUG 195/2002, depăşirea cu 41-50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv, pentru categoria din care face parte autovehiculul respectiv, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic, constituie contravenţie.

Conforn prevederilor art. 109 alin. 2 din OG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, constatarea contravenţiilor se poate face si cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate si verificate metrologic, consemnandu-se aceasta in procesul-verbal de constatare a contravenţiei iar potrivit prevederilor art. 121 alin. 2 din Regulamentul de aplicare a OG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice aprobat prin HG nr. 1391/2006, nerespectarea regimului de viteza stabilit conform legii se constată de către poliţiştii rutieri, cu mijloace tehnice omologate şt verificate metrologic.

Pentru ca înregistrarea să poată fi folosită ca probă, potrivit prevederilor pct. 3.5.1 din Norma de metrologie legală 021-05 NML „Aparate pentru măsurarea vitezei de circulaţie a autovehiculelor (cinemometre)”, aprobată prin Ordinul Biroului Român de Metrologie nr. 301/2005, modificat prin Ordinul Biroului Român de Metrologie Legali nr. 1.53/2007. înregistrările efectuate trebuie sa cuprindă cel puţin umtătoarele: data şi ora la care a fost efectuată măsurarea: valoarea vitezei măsurate; faptul că a fost efectuată autotestarea (conform paragrafului 3.2.6.), dacă aparatul poate să treacă în regim de măsurare tară să efectueze autotestarea; imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidenţă numărul de înmatriculare al acestuia.”

De asemnea. potrivit prevederilor pct, 4.2 din Norme, măsurătorile şi înregistrările care constituie probe pentru aplicarea prevederilor legislaţiei rutiere în vigoare, trebuie sa fie efectuate numai de către operatori calificaţi., potrivit pct. 4.3, cinemometrele vor putea fi utilizate legal numai dacă au fost verificate metrologic, au fost marcate şi sigilate în conformitate cu prevederile prezentei norme şi sunt însoţite de buletine de verificare metrologica în termen de valabilitate iar potrivit pct. 4.4 măsurările efectuate cu ajutorul cinemometrelor nu pot constitui probe pentru aplicarea legislaţiei rutiere dacă nu sunt respectate cerinţele 4.1.-4.3. din norme, precum şi în următoarele cazuri: dacă măsurările au fost efectuate în condiţii de ceaţă, ploaie, ninsoare sau furtună; dacă cinemometrul este destinat numai utilizării în regim staţionar, iar măsurările au fost efectuate cu cinemometrul în mişcare, dacă, în momentul măsurării, în raza cie măsurare a aparatului se deplasează simultan mai multe autovehicule, iar autovehiculul vizat nu poate fi pus clar în evidenta.

Petentul a contestat realitatea celor consemnate de agent în procesul-verbal şi a solicitat ca organul constatator să facă proba celor consemnate.

Intimatul a răspuns apărărilor invocate de petent si a depus la dosar buletinul de verificare metrologică nr.0163827/6.09.2008., registrul de evidenta a constatărilor privind depăşirea vitezei legale si a altor fapte constate cu echipamentul ele supraveghere a traficului si măsurarea vitezei de deplasare a autovehiculelor Încheiat la data de 29.07.2009. raportul agentului constatator, planşele foto ale înregistrării radar.

Instanţa constă că în O.G. nr. 2/2001 nu se arată în mod expres care este forţa probatorie a procesului-verbal de constatare a contravenţiei, dar în practica judiciară internă, plecând în principal de la prevederile art. 47 clin OG nr. 2/2001, care trimit ia prevederile Codului de procedură civilă şi având în vedere prevederile art. 1171 Cod civil, se retine de regulă că procesul-verbal legal întocmit face dovada până la proba contrarie, iar în temeiul art. 1169 Cod civil, sarcina probei revine celui care contestă realitatea consemnărilor din procesul-verbal.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, analizând plângeri formulate de persoane care fiind sancţionate contravenţional au sesizat Curtea cu privire la încălcarea de către instanţele naţionale a art. 6 din Convenţie, prin nerespectarea garanţiilor prevăzute în acest text cu privire la „acuzaţiile în materie penală”, a statuat următoarele: Pentru a determina (iacă o contravenţie poate fî calificată ca având un caracter „penal” în sensul prevederilor Convenţiei, prima chestiune care trebuie determinată este dacă textul normei de drept care defineşte fapta aparţine, în sistemul legal al statului reclamat, legii penale; apoi trebuie determinată natura faptei şi, în sfârşit, natura şi gradul de severitate al pedepsei care poate fi aplicată persoanei care se face vinovată de comiterea contravenţiei (Hotărârea pronunţată în cauza Ziliberberg împotriva Moldovei din 1 februarie 2005, paragr. 29);

In cauză, conducerea unui autoturism cu o viteză ce depăşeşte limita legală reprezintă o faptă contravenţională şi nu penală. De asemenea, tratamentul sancţionator s-a realizat prin aplicarea unei amenzi în cuantum de 540 lei, 9 puncte amendă, care nu prezintă o severitate deosebită, dar care are un scop preventiv şi nu reparator. Pe de altă parte, raţiunea urmărită de legiuitor în incriminarea unei astfel de fapte o reprezintă protejarea siguranţei pe drumurile publice. Totodată, fapta de conducere a autoturismului cu o viteză ce depăşeşte cu mult viteza legală poate genera atât o stare de pericol pentru siguranţa pe dramurile publice cât şi consecinţe deosebit de grave (urmările pot consta de exemplu în

producerea unui accident de circulaţie cu vătămarea corporală a participanţilor la trafic sau chiar decesul acestora). Astfel, prin raportare la sancţiunea aplicată şi la natura faptei, instanţa concluzionează că fapta reţinută în sarcina petentului reprezintă o „acuzaţie în materie penală”.

Consecinţele calificării faptei drept „acuzaţie în materie penală” sunt: petentul se bucură de prezumţia de nevinovăţie iar sarcina probei incumbă autorităţilor statului.

Sarcina probei vitezei cu care a circulat contravenientul aparţinând organului constatator, instanţa constată că în speţă, această probă a fost pe deplin făcută în sensul în care, viteza cu care acesta a circulat a fost înregistrată cu un aparat radar omologat şi verificat metrologic-fila 23 dosar, de către agentul Soltănel Constantin, care a şi completat procesul verbal de contravenţie şi care este autorizat să desfăşoare activităţi în calitate de operator radar pentru aparatura montată în autovehicule din dotarea poliţiei, fila 25 dosar, la dosar sunt planşe fotografice din care se deduce cu claritate numărul de înmatriculare al autoturismului -filele 18,19 dosar.

In privinţa probaţiunii, este de remarcat că petentul ar trebui să facă dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal doar în situaţia în care probele administrate de organul constatator pot convinge instanţa în privinţa vinovăţiei „acuzatului” dincolo cie orice îndoiala rezonabilă.

In speţă, s-au propus ca probe : buletinul de verificare metrologică nr. 0197625/24.08.2009, registrul de evidenta a constatărilor privind depăşirea vitezei legale si a altor fapte constate cu echipamentul de supraveghere a traficului si măsurarea vitezei de deplasare a autovehiculelor Încheiat la data de 10.09.2009, raportul agentului constatator, planşele foto ale înregistrării radar, atestat profesional.

Referitor la procesul-verbal, instanţa reţine că, în genere, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exerciţiul funcţiunii, trebuie să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt.

In acest sens este de remarcat că în jurisprudenţa Curţii se reţine în mod constant că prezumţiile nu sunt în principiu contrare Convenţiei.

Astfel, în Hotărârea pronunţată în cauza Salabiaku c. Franţei, Curtea a reţinut ca prezumţiile sunt permise de Convenţie dar nu trebuie sa depăşească limitele rezonabile ţinând seama de gravitatea mizei si prezervând drepturile apărării (paragr. 28).

Prin urmare, prezumţia de nevinovăţie nu are caracter absolut, după cum nici prezumţia de veridicitate a faptelor constatate de agent şi consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut, dar prezumţia de veridiciate nu poate opera decât până la limita ia care prin aplicarea ei s-ar ajunge în situaţia ea persoana învinuită de săvârşirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal deşi din probele administrate de „acuzare” instanţa nu poate fi convinsă de vinovăţia „acuzatului”, dincolo de orice îndoiala rezonabilă.

In speţă, în procesul-verbal atacat se menţionează ca viteza a fost stabilita si înregistrata cu aparatul video radar montat pe autoturismul cu nr. de înmatriculare MAI 25482(fila 24 dosar), verificat potrivit buletinului de verificare metrologica nr. 0197625/24.08,2009, in termen de valabilitate(f.23). Potrivit registrului de evidenta a constatărilor privind depăşirea vitezei legale si a altor fapte constatate cu echipamentul de supraveghere a traficului si măsurare a vitezei de deplasare a autovehiculelor (L17) si potrivit raportului agentului constatator, înregistrarea si constatarea faptei s-au făcut pe in interiorul localităţii Ardeoani. Procesul verbal, susţinut de probele administrate in cauza.

oferă datele de identificare ale aparatului radar folosit, condiţiile în care s-a făcut înregistrarea, identitatea operatorului şi, în general, starea de fapt este descrisă corect şi complet pentru ca instanţa să poată verifica îndeplinirea cerinţelor legale pentru ca înregistrările să poată fi folosite ca probă.

In fata instanţei, organul constatator a probat săvârşirea faptei de către petent comunicând dovezile privind îndeplinirea cerinţelor normelor legale pentru ca înregistrările să fie folosite ca probe.

Planşele foto ale înregistrării radarff. 17-18) întrunesc condiţiile pe care trebuie sa le îndeplinească o înregistrare pentru a fi folosită ca probă în faţa instanţei. Rezulta, astfel, data si ora la care a fost efectuată măsurarea, valoarea vitezei măsurate, imaginea autoturismului din care poate fi pus in evidenta numărul de înmatriculare al acestuia, condiţiile in care a fost efectuata Înregistrarea (modul mers, sens opus) si daca in momentul deplasării circulau sau nu, simultan, mai multe autovehicule.

In privinţa buletinului de verificare metrologică, se constată că acesta se referă la un cinemometru de control rutier tip. PYTHON II, care măsoară in regim, staţionar si in regim de deplasare, montat pe Dacia Logan nr. B-03-CEG(actual MAI 25482), iar din procesul verbal depus la dosar rezulta că acest cinemometru a fost utilizat pentru înregistrare, fiind menţionat nr. de Înmatriculare al maşinii pe care funcţiona.

In consecinţa, atâta timp cat probele administrate de organul constatator au convins instanţa în privinţa vinovăţiei „acuzatului” dincolo de orice îndoiala rezonabilă, dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal revenea patentului, care prin probele solicitate nu a făcut dovada unei situaţii de fapt contrare.

Cu privire la susţinerea petentului privind încălcarea dispoziţiilor art. 181 pct. 1 din HG 1391/2006, prin nefolosirea de către agentul constatator, a formularului cuprins în Anexa 1 D, penru completarea procesului verbal de costatare a contravenţiei, acest motiv nu poate fi reţinut de către instanţă ca fiind motiv de nulitate al procesului verbal întrucât completarea procesului verbal de contravenţie de către agentul constatator s-a făcut conform dispoziţiilor legale, respectiv conform Regulamentului de aplicare a OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Astfel, în conformitate cu dispoziţiile art. 180 din Regulament care prevede întocmirea procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţie pe exemplarul 1 A din anexă, când contravenientul este de faţă la întocmirea procesului verbal, ceea ce se deduce şi din prevederile alin.3 ale aceluiaşi articol, care prevede: „Când contravenientul a fost sancţionat cu amendă, o dată cu copia procesului verbal-exemplarul 2- i se va comunica şi înştiinţarea de plată”. Din acest punct de vedere, exmplarul 2 al procesului verbal de contravenţie, conţinând şi înştiinţarea de plată a amenzii, a fost întocmit corect de către agentului constatator şi a fost înmânat contravenientului-după modelul din anexele la Regulament. La agentul constator a rămas exemplarul nr. 1 al procesului verbal de contravenţie, întocmit în conformitate cu dispoziţiile aceluiaşi Regulament şi după modelul din anexele la Regulament, exemplar care conţine, aşa cum este şi normal, dovada de înmânare, sub semnătură, către contravenient a procesului verbal de contravenţie, conţinând şi înştiinţarea de plată.

Dispoziţiile art. 181 alin 1 din Regulament reglementează ipoteza în care procesul verbal de constare a contravenţiei s-a încheiat în lipsa contravenientului, ceea ce se deduce cu claritate din faptul că, în conformitate cu dispoziţiile alin 2 ale aceluiaşi articol, datele de identificare ale contravenientului sunt cele comunicate în scris agentului constatator, sub semnătura proprietarului sau deţinătorului legal al vehiculului.

Conform art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 sancţiunea aplicată pentru săvârşirea unei contravenţii trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă şi de circumstanţele personale ale contravenientului.

Cu privire la sancţiunea amenzii aplicate petentului, instanţa reţine că viteza cu care circula petentul în localitatea Ardeoani depăşea cu mai mult de 41 km/h viteza maximă admisă în localitate, iar în aceste condiţii, în conformitate cu dispoziţiile art. 102 alin 2 raportat la art. 108 alin 1 lit. d din OUG 195/2002, amenda pentru săvârşirea acestei contravenţii este o amendă dn clasa a IV de sancţiuni, care prevede sancţionarea cu 9 până la 20 puncte amendă, conform art. 98 alin. 4 lit. d. Cum petentului i-au fost aplicate 9 puncte de amendă, instanţa constată că sancţiunea amenzii aplicate acestuia este legală.

Sancţiunea ce se aplică trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului. In acest sens, fapta de conducere a autoturismului cu o viteză ce depăşeşte cu mult viteza legală poate genera atât o stare de pericol pentru siguranţa pe drumurile publice cât şi consecinţe deosebit de grave (urmările pot consta de exemplu în producerea unui accident de circulaţie cu vătămarea corporală a participanţilor la trafic sau chiar decesul acestora).

Motivat de aceste considerente, instanţa va menţine sancţiunea amenzii contravenţionale de 540 lei aplicată contravenientului, sancţiune situată în limitele legale şi proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite.

Pentru considerentele expuse, instanţa va respinge ca nefondată plângerea contravenţională formulată de petentul VTE şi va menţine procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei.

Etichete: