Contract de asociere în participaţiune.Clauză leonină. Nulitate.
Dispoziţiile art. 1513 cod civil interzic contractul prin care un asociat îşi stipulează totalitatea câştigurilor, după cum şi acea convenţie prin care se hotărăşte scutirea unora dintre asociaţi de la participarea la pierdere. Sancţiunea prevăzută de text pentru încălcarea dispoziţiilor imperative este nulitatea convenţiei.
Nu se poate invoca, însă, nulitatea contractului de asociere în participaţiune, pe considerentul că asociaţii au stabilit cote inegale de participaţie la profit şi pierderi, într-o modalitate de repartiţie a rezultatelor financiare care constituie o clauză leonină.
Prin contractul încheiat la 01.10.2001, cele două societăţi comerciale s-au asociat în vederea realizării în comun a unor activităţi economice, contribuţia fiecăreia fiind stipulată în clauzele convenţiei.
Conform art. 12, părţile au convenit ca împărţirea rezultatelor financiare (profit şi pierderi) să se efectueze lunar, proporţional cu cota de participare a fiecărui asociat, respectiv 90% pentru S.C. L S.R.L. şi de 10% pentru S.C. S S.R.L., dar nu mai puţin de 1000 dolari SUA brut lunar, plătibile în lei la cursul BNR din data plăţii.
Reclamanta S.C. L S.R.L. a invocat nulitatea relativă a contractului de asociere în participaţiune, pe considerentul că modalitatea de repartiţie a rezultatelor financiare constituie o reală clauză leonină, interzisă prin dispoziţiile art. 1513 alin. 2 cod civil.
Mai mult, aportul pârâtei S.C. S S.R.L. în contractul de asociere privea un imobil, faţă de care însă societatea nu avea un titlu de proprietate, ci doar un drept de folosinţă, în temeiul contractului de închiriere încheiat cu regia domeniului public.
Acţiunea reclamantei este nefondată.
Clauza referitoare la împărţirea profitului şi a pierderilor constituie o expresie a libertăţii contractuale, părţile contractului de asociere având posibilitatea să dispună în orice modalitate legală asupra acestui aspect, în considerarea participaţiei fiecăruia.
Clauzele interzise prin dispoziţiile art. 1513 cod civil prevăd stipularea tuturor câştigurilor către un asociat ori scutirea de participare la pierdere a vreunuia dintre ei.
Ori, în speţă, clauzele menţionate în contract, chiar dacă stabilesc o disproporţie în cota de participare, nu pot fi asimilate celor strict reglementate de lege.
Cel de-al doilea motiv invocat nu decurge din încălcarea unei condiţii de valabilitate a contractului. Clauzele contractuale nu prevăd expres că aportul pârâtei va fi constituit din proprietatea imobilului menţionat, în interesul asocierii fiind necesară doar folosinţa spaţiului comercial.
Susţinerile reclamantei nu au temei şi datorită faptului că prin asociere nu se constituie o persoană juridică nouă, aporturile asociaţilor rămânând în continuare în patrimoniul acestora.
Faţă de aceste considerente, reclamanta nu poate invoca nulitatea relativă a contractului.
(sentinţa civilă nr. 8607 COM/ 10.12.2002, irevocabilă prin nerecurare)
Tags: Contract de asociere în participaţiune
Contract de asociere în participaţiune. Reziliere. Aprecierea culpei contractuale.
Într-o acţiune în reziliere, aprecierea culpei contractuale pentru neexecutarea obligaţiilor asumate se poate raporta la obţinerea de către reclamant a unei hotărâri judecătoreşti, definitive, privind plata de către societatea pârâtă a contravalorii utilităţilor, a cotei de participaţie şi a penalităţilor de întârziere statuate convenţional.
La 11.02.2002, reclamanta S.C. J S.A. a chemat în judecată S.C. AJ S.R.L., pentru a se dispune rezilierea contractului de asociere în participaţiune încheiat între cele două societăţi în anul 2000 şi evacuarea pârâtei din spaţiul cu destinaţie comercială ce a făcut obiectul contractului.
În considerente s-a arătat că deşi prin clauzele contractuale pârâta se obligase să achite reclamantei o cotă anuală de asociere pentru spaţiul pus la dispoziţie, precum şi contravaloarea utilităţilor de care a beneficiat, acest lucru nu s-a realizat, astfel că reclamanta este îndreptăţită să pretindă aplicarea sancţiunii rezilierii.
Instanţa a reţinut că prezenta acţiune este întemeiată.
În cauză, neexecutarea contractului este confirmată prin obţinerea de către reclamant a unei hotărâri judecătoreşti, definitive, privind obligarea societăţii pârâte la plata contravalorii utilităţilor, a cotei de participaţie şi a penalităţilor de întârziere statuate convenţional.
Situaţia juridică a neîndeplinirii obligaţiilor pecuniare asumate este, astfel, confirmată prin sentinţa pronunţată într-un litigiu anterior, necontestată de pârâtă, motiv pentru care reclamanta se poate prevala de dispoziţiile art. 1020 cod civil, pentru a cere încetarea pe viitor a asocierii în participaţiune.
(sentinţa civilă nr. 1527 COM/ 14.03.2002; prin decizia civilă nr. 1249/2002 Curtea de Apel Constanţa a admis recursul şi a modificat sentinţa, în sensul respingerii acţiunii ca nefondate.)