Top

PARTAJ B.C.

SENTINŢA CIVILĂ NR. 666 din 2 martie 2009

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr…./327/2007 din data de 02.10.2007, reclamantul .. a chemat în judecată pe pârâta .. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună partajarea bunurilor dobândite în timpul căsătoriei.

În motivarea acţiunii reclamantul a arătat că în timpul căsătoriei au dobândit imobilul apartament situat în Tulcea, str. …, cu o cotă de contribuţie de 100% precum şi următoarele bunuri mobile cu o contribuţie de 1/2 fiecare: mobilă dormitor, mobilă sufragerie,mobilă bucătărie,2 Tv. color, frigider Arctic 240 l, maşină de spălat automată, canapea colţ, canapea rulantă, aragaz cu 4 ochiuri, două butelii.

În motivarea acţiunii reclamantul a mai arătat că s-au căsătorit la 22 septembrie 1989 neprecizând însă motivul pentru care solicită se constate că are o contribuţie exclusivă la dobândirea imobilului apartament.

În drept au fost invocate dispoz. art.37 alin.2 şi art.38 C. Fam.

În dovedirea acţiunii s-au depus la dosar înscrisuri.

Pârâta, legal citată, nu a depus întâmpinare.

În dovedirea acţiunii reclamantul a solicitat încuviinţarea probei cu martori, probe încuviinţare şi administrate de către instanţă, fiind audiaţi martorii Ivanov Valentin şi Simionov Valentin. Reclamantul a depus la dosar concluzii scrise, în conţinutul cărora a învederat că părţile au avut o cotă de contribuţie la dobândirea bunurilor de 80% reclamantul şi 20% pârâta.

În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize tehnico imobiliare si a unei expertize merceologice, fiind depuse la dosar rapoartele de expertizei faţă de care părţile nu au formulat obiecţiuni.

Analizând cauza în raport cu probele administrate, instanţa reţine următoarele :

Părţile s-au căsătorit la data de 22.09.1989, căsătorie care a fost desfăcută prin divorţ prin sentinţa civilă nr.204/2008 a Judecătoriei Tulcea. În timpul căsătoriei părţile au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului apartament situat în Tulcea, str…., prin contractul de vânzare cumpărare nr.14660/1991 (fila 6). Depoziţiile concordante ale martorilor audiaţi în cauză au probat că în timpul căsătoriei părţile au dobândit şi bunurile mobile indicate de către reclamant în conţinutul acţiunii. Relativ la cota de contribuţie a soţilor la dobândirea bunurilor comune instanţa reţine că probatoriul administrat în cauză nu a infirmat prezumţia cotei egale de contribuţie a soţilor la dobândirea bunurilor, iar dintr-un alt punct de vedere, mergând pe cererea iniţială a reclamantului, în sensul de a se constata că a avut o contribuţie exclusivă la dobândirea apartamentului aceasta nu numai că nu a fost motivată pentru a permite instanţei să examineze caracterul fondat sau nu al cererii formulate, însă cota de contribuţie vizează întreaga masă partajabilă. Se reţine că depoziţia unuia dintre martorii audiaţi este subiectivă sub aspectul cotei de contribuţie (Ivanov Valentin), întrucât martorul cunoaşte aspecte pe care i le-a spus însuşi reclamantul fără a avea o percepţie directă asupra situaţiei de fapt care să vizeze în exclusivitate cota de contribuţie. Pe de altă parte depoziţia martorului Simionov Valentin nu se coroborează cu alte mijloace de probă administrate în cauză în sensul reţinerii în favoarea reclamantului a unei contribuţii mai mari la dobândirea bunurilor, neexistând la dosar probe care să evidenţieze existenţa unor venituri disproporţionate ale părţilor în perioada căsătoriei.

Pentru considerentele expuse având în vedere dispoziţiile art.36 Cod Fam. instanţa va admite în parte acţiunea şi va constata că părţile au dobândit în timpul căsătoriei în cote de contribuţie de 1/2 fiecare imobilul apartament situat în Tulcea, …, cu o valoare de circulaţie de 185.000 lei, precum şi următoarele bunuri mobile: mobilă dormitor 1.500 lei; mobilă de sufragerie 2.100 lei; mobilă bucătărie 1.400 lei; 2 TV color 532 lei; frigider arctic 240 l. – 600 lei; maşină de spălat automată – 480 lei; canapea colţ – 240 lei; canapea rulantă – 175 lei; aragaz cu 4 ochiuri – 315 lei; 2 butelii – 200 lei, valoarea totală a masei partajabile fiind de 192.542 lei.

Deşi la termenul de judecată din data de 16 decembrie 2008 reclamantul prin apărător a depus o cerere completatoare prin care solicita să s e constate că are împotriva pârâtei un drept de creanţă de 65.514 lei vechi, reactualizat la zi funcţie de rata inflaţiei reprezentând cota de 1/2 din valoarea apartamentului supus partajării, instanţa nu a conţinut cont de această cerere în considerarea faptului că motivarea făcută in sprijinul cererii completatoare reprezenta practic o combatere a celor reţinute prin încheierea de admitere în principiu, astfel că o astfel de pretenţie va fi putea fi examinată numai intr-o eventuală cale de atac.

Se va dispune partajarea, urmând a atribui reclamantului următoarele bunuri: imobilul apartament precum şi următoarele bunuri mobile: mobilă sufragerie, mobilă bucătărie, frigider arctic 240 l., canapea colţ, valoarea lotului ce va fi atribuit reclamantului – 189.340 lei.

Se vor atribui pârâtei celelalte bunuri incluse în masa partajabilă şi care nu au fost atribuite reclamantului, valoarea lotului ce va fi atribuit pârâtei fiind de 3.202 lei.

La formarea loturilor instanţa a avut in vedere dispoziţiile art.6739Cod procedură civilă precum si faptul că reclamantului i-a fost încredinţat copilul rezultat din căsătorie cu care locuieşte actualmente in imobil.

Pentru egalizarea loturilor va fi obligat reclamantul la plata sumei de 93.069 lei către pârâtă cu titlu de sultă.

Se vor compensa cheltuielile de judecată şi va obliga pârâta la plata sumei de 559,65 lei către reclamant, reprezentând cheltuieli de judecată rămase necompensate

Etichete:

Partaj b.c.

SENTINŢA CIVILĂ NR.333

Din data de 03.02.2009

Prin acţiunea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de ……….sub nr………, reclamanta ……… a chemat în judecată pe pârâtul……, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se expună partajarea bunurilor dobândite în timpul căsătoriei.

În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că prin sentinţa civilă pronunţată de Judecătoria …… în dosarul nr……… s-a desfăcut căsătoria părţilor prin divorţ.

S-a învederat că în timpul căsătoriei părţile au dobândit următoarele bunuri comune: imobilul apartament situat în………………………………, două televizoare, maşină de spălat, două şifoniere dormitor, pat dormitor, noptieră, boiler baie, dulap baie, congelator „ Arctic”, cuier hol aragaz, dulap balcon, suspendată bucătărie, frigider, recamier bucătărie, masă bucătărie cu 4 scaune, boiler bucătărie, mască chiuvetă, dulap bucătărie, canapea, 2 fotolii, masă sufragerie cu 6 scaune, comodă televizor, DVD player cu boxe, dulăpior sufragerie, 4 lustre, 4 cornize, Trabant, fiecare având o cotă egală de contribuţie respectiv 1/2.

În drept au fost invocate disp.art 36 Cod familie, art 673 C proc.civ.

În dovedirea acţiunii reclamanta a depus la dosarul cauzei înscrisuri.

Pârâtul legal citat a depus întâmpinare şi cerere reconvenţională.

Arată pârâtul reclamant în conţinutul întâmpinării că acţiunea este nefondată pentru următoarele considerente:

În urmă cu patru ani fosta sa soţie şi-a manifestat dorinţa de a munci în Italia iar cu acest prilej au contractat un împrumut la ……. în valoare de 18 milioane lei vechi şi care conform contractului nr.0516909 din 11 mai 2004 s-a încheiat în anul 2006.

Precizează, pârâtul-reclamant că a muncit timp de 34 de ani ca strungar, începând din anul 1973 până în anul 2007, la …….. când prin disponibilizare a primit suma de 23126 lei în baza Deciziei nr………….

Prin cererea reconvenţională, nu s-a contestat dobândirea de către părţi a imobilului apartament însă pârâtul-reclamant a învederat că are o contribuţie mai mare la dobândirea bunurilor faţă de reclamanta-pârâtă, respectiv de 60%.

Astfel, a precizat că veniturile sale au fost superioare, iar în momentul cumpărării apartamentului, soţia sa era şomeră fiind plecată de 4 ani în Italia şi în tot acest interval nu a mai revenit în ţară.

Relativ la cota de contribuţie, pe toată durata căsătoriei el a fost principalul întreţinător al casei, iar la data cumpărării imobilului ,conform certificatului nr……….. privind stagiul de cotizare, ultimul venit net al soţiei a fost de 750.400 lei vechi, în vreme ce în certificatul nr……… din aceeaşi lună şi an, venitul realizat de către el a fost de 10583.000 lei vechi.

Se mai arată că de la data plecării din ţară a reclamantei, el a fost singurul care a plătit taxe, impozite, cheltuieli asociaţie, rate.

Într-adevăr reclamanta a trimis sporadic celor două fiice sume de bani ce au totalizat în 4 ani suma de 5200 Euro, însă au fot destinate cumpărării pentru fiica cea mare a părţilor, ……… ,a unui autoturism nou în anul 2007, iar alte sume au avut ca destinaţie taxele la facultate.

În drept au fost invocate disp. art.115-119 C.proc, civ.

În apărare pârâtul reclamant a depus la dosar înscrisuri.

Reclamanta a depus întâmpinare la cererea reconvenţională, solicitând respingerea acesteia ca nefondată, arătând că în speţă cota de contribuţie a soţilor este egală argumentând acest punct de vedere prin faptul că pe toată durata căsătoriei ambele părţi au avut un loc de muncă contribuind împreună şi în mod egal la cheltuielile legate de întreţinerea familiei şi dobândirea bunurilor comune.

Totodată ea a fost singura care s-a ocupat de creşterea şi educarea celor două fete rezultate din căsătorie, iar de la data plecării sale la muncă în Italia a trimis importante sume de bani atât pentru nevoile familiei cât şi pentru achitarea datoriilor şi cheltuielilor comune, iar chitanţele la care face referire pârâtul-reclamant prin cererea reconvenţională privind achitarea de taxe, impozite, rate au fost achitate exclusiv din banii trimişi de către ea în acest scop.

În drept au fost invocate disp. art.115 C. proc.civ.

Pârâtul-reclamant a depus răspuns la întâmpinare precizând că este pertinentă cererea sa în sensul că are o contribuţie de 60% la dobândirea bunurilor, reiterând în acest sens aceleaşi argumente expuse anterior pe acest aspect.

În dovedirea acţiunii principale, precum şi în probarea cererii reconvenţionale şi combaterea acţiunii principale, s-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, interogatoriu şi martori, probe ce au fost încuviinţate de către instanţă considerându-le utile, concludente şi pertinente soluţionării cauzei.

A fost luat interogatoriu pârâtului-reclamant, răspunsurile date de către acesta fiind consemnate şi ataşate la dosar, s-au audiat martorii………., …………, …………. , ………… , şi totodată s-a depus la dosar răspunsul dat la interogatoriu de către reclamanta pârâta.

În cauză s-a dispus efectuarea unui raport de expertiză tehnico-imobiliară, faţă de care părţile nu au formulat obiecţiuni.

Cu ocazia interogatoriului luat pârâtului-reclamant, acesta a achiesat la valoarea de circulaţie a bunurilor mobile indicate de către reclamanta-pârâtă, astfel încât părţile nu au mai solicitat efectuarea unui raport de expertiză merceologică (încheierea din……..).

Analizând cauza în raport cu probele administrate, instanţa reţine următoarele:

Părţile s-au căsătorit la data de………………, iar căsătoria lor a fost desfăcută prin divorţ prin Sentinţa civilă nr…….. din …….. a Judecătoriei …………( fila 15).

Se reţine că în timpul căsătoriei părţile au dobândit următoarele bunuri: imobilul apartament situat în………., str………………………., jud………., două televizoare , maşină de spălat, două şifoniere dormitor, pat dormitor, noptieră, boiler baie, dulap baie, congelator „ Arctic”, cuier hol aragaz, dulap balcon, suspendată bucătărie, frigider, recamier bucătărie, masă bucătărie cu 4 scaune, boiler bucătărie, mască chiuvetă, dulap bucătărie, canapea, 2 fotolii, masă sufragerie cu 6 scaune, comodă televizor, DVD player cu boxe, dulăpior sufragerie, 4 lustre, 4 cornize, Trabant.

Masa partajabilă a fost dovedită cu înscrisurile depuse la dosar coroborate cu interogatoriul luat pârâtului-reclamant prin care acesta a recunoscut în totalitate bunurile indicate de către reclamanta-pârâtă ca fiind dobândite în timpul căsătoriei.

Imobilul a fost dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare nr……… încheiat cu RAGCL (fila 32), iar autoturismul Trabant prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr…….. din ………( fila 10).

Coroborând probatoriul administrat în cauză se reţine că aceste bunuri au fost dobândite de aceste părţi printr-o cotă de contribuţie egală pentru fiecare.

La reţinerea acestei cote de contribuţie s-a avut în vedere că în perioada căsătoriei ambele părţi au avut un loc de muncă chiar dacă reclamanta-pârâtă a lucrat cu contract individual de muncă pentru o perioadă mai scurtă de timp în raport de perioada în care a fost angajat pârâtul reclamant, deşi o perioadă fosta soţie s-a aflat în şomaj chiar şi în această perioadă lucra în diverse locuri obţinând sume de bani ( martorul……….., ………… ,……………..) şi nu în ultimul rând reclamanta-pârâtă s-a ocupat de cultura pepenilor obţin venituri din această activitate, această afirmaţie a ei dată prin răspunsul la interogatoriu ( nr.1), fiind dovedită prin prisma depoziţiei martorei…………….

Depoziţiile concordante ale martorilor au reliefat că reclamanta-pârâtă se îngrijea de gospodărie ocupându-se în mod constant de creşterea şi educarea celor doi copii pe care părţile i-au avut, astfel că şi munca depusă de către aceasta în cadrul gospodăriei şi faptul că s-a ocupat de copii reprezintă un criteriu ce nu poate fi înlăturat în argumentarea unei cote de contribuţii a acesteia.

De altfel însuşi pârâtul-reclamant recunoaşte prin răspunsul dat la interogatoriu ( fila 162 întrebarea nr.5) că fosta soţie a avut în permanenţă un loc de muncă aducând venituri substanţiale, precum şi faptul că s-a ocupat de creşterea şi educarea celor doi copii rezultaţi din căsătorie.

Faptul că părţile au lucrat în perioada căsătoriei rezultă nu numai din depoziţiile martorilor, dar şi din copiile cărţilor de muncă depuse de către părţi la dosar ( filele 41-56, filele 85-95).

Deşi din examinarea copiilor cărţilor de muncă a rezultat un venit uşor mai mare dobândit de către pârâtul-reclamant, acest lucru nu poate duce automat la reţinerea în favoarea sa a unei cote de contribuţii mai mari în considerarea argumentelor mai sus expuse, în sensul că şi soţia a lucrat chiar şi în perioada şomajului, s-a ocupat de gospodărie şi de creşterea copiilor şi de cultura pepenilor.

Nu pot fi reţinute apărările formulate de către pârâtul-reclamant în conţinutul cererii reconvenţionale în sprijinul cotei de 60% solicitată, cu argumentul că la data când soţia sa a plecat din ţară a contractat un împrumut la ………… de 18 milioane lei ROL, pentru a-i asigura acesteia cheltuielile necesare plecării din ţară întrucât o atare apărare nu vizează cota de contribuţie putând viza cel mult o datorie comună a soţilor ceea ce ar putea determina posibilitatea recuperării unei părţi din această sumă însă pe un alt temei juridic.

Deşi s-a susţinut de către pârâtul-reclamant că la data disponibilizării a primit suma de 23126 lei fapt dovedit de altfel prin înscrisul aflat la fila 60, s-au confirmat însă apărările formulate de către reclamanta pârâtă în sensul că o mare parte din această sumă a fost destinată achiziţionării de către fiica părţilor a unui autoturism, aspect probat prin răspunsurile date la interogatoriu de către fosta soţie ( nr.4) coroborate cu depoziţiile martorilor (……….., …………,…………).

S-a mai susţinut de către pârâtul-reclamant că de la plecarea soţiei din ţară el a achitat o serie de sume cu titlul de taxe, impozite, rate, cheltuieli la asociaţie, însă nici aceste sume de bani nu vizează cota de contribuţie, ele fiind datorii pe care proprietarul trebuie să le plătească, având caracterul unor datorii comune şi care pe acelaşi raţionament mai sus expus ar putea fi recuperate însă pe un alt temei juridic.

Nu în ultimul rând, înscrisurile depuse la dosar ( fila 98,103) şi care probează achiziţionarea unor bunuri mobile care datează din anul 2005, dată la care părţile nu erau despărţite în fapt, fiind deci cumpărate în perioada în care ambele părţi contribuiau la dobândirea lor.

Faţă de considerentele mai sus expuse şi având în vedere disp. art.36 C familie, instanţa va admite acţiunea principală şi în parte cererea reconvenţională, urmând a constata că părţile au dobândit in timpul căsătoriei in cote de contribuţie de 1/2 fiecare următoarele bunuri: imobilul-apartament situat în municipiul………, str………………………., cu o valoare de 165.385,6 lei; două televizoare – 1.400 lei; maşină de spălat – 1.000 lei; două şifoniere dormitor – 200 lei; pat-dormitor – 200 lei; noptieră – 20 lei; boiler baie – 700 lei; dulap baie – 10 lei; congelator Arctic – 400 lei; cuier hol – 50 lei; aragaz – 100 lei; dulap balcon – 40 lei; suspendată bucătărie – 200 lei; frigider – 150 lei; recamier bucătărie – 150 lei; masă bucătărie cu patru scaune – 150 lei; boiler bucătărie – 300 lei; mască chiuvetă – 50 lei; dulap bucătărie – 100 lei, canapea – 350 lei; două fotolii – 300 lei; masă sufragerie cu şase scaune – 300 lei; comodă televizor – 100 lei, DVD player cu boxe – 1.200 lei; dulăpior sufragerie – 100 lei; patru lustre – 150 lei, patru cornize – 200 lei; un autoturism Trabant – 300 lei, valoarea totală a masei partajabile fiind de 173.605,6 lei.

Se va dispune partajarea, urmând a atribui reclamantei-pârâte următoarele bunuri incluse în masa partajabilă: imobilul-apartament, maşina de spălat, două şifoniere dormitor, pat-dormitor, noptieră, boiler baie, dulap baie, aragaz, dulap balcon, suspendată bucătărie, frigider, recamier bucătărie, masă bucătărie cu patru scaune, mască chiuvetă, patru lustre, patru cornize, valoarea lotului atribuit reclamantei-pârâte fiind de 168.705,6 lei.

Se vor atribui pârâtului-reclamant celelalte bunuri incluse în masa partajabilă şi care nu au fost atribuite reclamantei-pârâte, valoarea lotului atribuit pârâtului-reclamant fiind de 4.900 lei.

La formarea şi atribuirea loturilor, instanţa a avut în vedere disponibilitatea manifestată de părţi la cuvântul pe fond privind atribuirea imobilului, inclus in masa partajabilă, reclamantei-pârâte, precum şi formarea unor loturi funcţionale pentru ambele părţi.

Va fi obligată reclamanta-pârâtă la plata sumei de 81.902,8 lei către pârâtul-reclamant, cu titlu de sultă, pentru egalizarea loturilor.

Se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Etichete:

Partaj b.c.

SENTINŢA CIVILĂ NR.332

din 03.02.2009

Prin acţiunea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de …………sub nr……………., reclamanta …………..a chemat în judecată pe pârâtul………………., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună împărţirea în cote de 1/2 pentru fiecare a casei de locuit tip P+1, situată în mun…………, strada…….., judeţul …………

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că în timpul căsătoriei au dobândit acest imobil cumpărat în stare de fundaţie, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat la BNP………….., autentificat sub nr. 881/13/04/2004, pentru terenul aferent în suprafaţă de 337,96 mp , existând un contract de concesiune încheiat de către părţi cu Consiliul Local………….., înregistrat sub nr. G/639/03.02.2006.

În dovedirea acţiunii, reclamanta a depus la dosar înscrisuri.

Pârâtul legal citat, a depus întâmpinare şi cerere reconvenţională, solicitând constatarea faptului că imobilul casă de locuit P+1 este bun propriu iar în subsidiar, în măsura în care instanţa nu va constata calitatea sa de unic proprietar a imobilului, solicită admiterea în parte a acţiunii reclamantei cu privire la încetarea stării de indiviziune şi de a se constat că în raport de aceasta are un drept de creanţă constând în îmbunătăţirile pe care le-a realizat la imobilul supus partajării, cota de contribuţie fiind de 90% în ceea ce îl priveşte şi de 10 % pentru reclamantă.

În motivare s-a arătat că în contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1278/23.04.2001 de BNP……………, părinţii săi …………..şi ……….„ au vândut” lui şi soţiei sale de la acea dată , reclamanta din prezenta cauză, imobilul situat în……., strada ……..nr….., pentru preţul de 40.000.000 lei vechi.

Prin contractul de vânzare –cumpărare autentificat din 13. 04.2004, autentificat la BNP…………….., părţile au vândut imobilul din…………, strada ………… nr……, cumpărătoarei………………, pentru preţul de 200.000.000 lei vechi.

Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 881/13.04.2004, de BNP………………, părţile au cumpărat de la………………, imobilul din…………., strada ………. nr….., reprezentând fundaţie pentru casa de locuit pentru preţul de 20.000.000 lei vechi.

În continuare, pârâtul reclamant învederează că prin contractul de concesiune 6/639/03.02.2006, au devenit titularii unui drept de folosinţă în modalitatea concesiunii, asupra terenului aferent casei d locuit, pentru o perioadă de 49 de ani.

Faţă de cele mai sus expuse, opinează că imobilul situat în…….., strada …………….. este bun propriu , fiind dobândit cu suma de 20.000.000 lei vechi, banii fiind obţinuţi din vânzarea imobilului dobândit de la părinţii săi prin donaţia deghizată, din contractul 1278/23.04.2001 , anterior datei autentificării actului de vânzare –cumpărare, valoare care alături de banii încasaţi din tranzacţia ulterioară, înlocuieşte valoarea construcţiei în discuţie.

În sprijinul acestei opinii s-au adus următoarele argumente:

În perioada 21.05.1994, data căsătoriei şi încheierea contractului 1278/23.04.2001 părţile nu au acumulat sume de bani; au crescut împreună doi copii, nu au avut împrumuturi contractate, iar sursele lor de venit au fost limitate. Astfel sunt incidente dispoziţiile legale privitoare la subrogaţia reală cu titlu universal, statuate prin dispoziţiile art. 31 lit. f din Codul familiei. În situaţia în care se apreciază de către instanţă că imobilul nu este bunul lui propriu, solicită să se constate că în raport de persoana reclamantei are un drept de creanţă constând în valoarea lucrărilor de construcţie, realizate de către el în imobil, lucrări normale, faţă de faza constructivă, în care se afla construcţia, la data la care reclamanta a părăsit domiciliul conjugal şi necesare pentru folosinţa utilă a imobilului.

Astfel, s-au făcut următoarele lucrări: a tencuit integral sufrageria, dormitorul, holul şi baia de la parterul casei; a aplicat glet pe pereţii şi tavanul din sufragerie, dormitor, bucătărie şi baie; a construit acoperişul casei, prin montarea integrală a structurii de lemn şi astereală (8 mc cherestea) şi prin aplicarea stratului de carton asfaltat (9 suluri); a construit canalizarea pentru ape menajere de la casă până la reţeaua publică; a montat apometru la ţeava de alimentare cu apă potabilă şi a realizat branşamentul de alimentare în casă cu apă potabilă; a realizat instalaţia sanitară integral, a turnat placa de beton armat în interior; a construit scara interioară de acces la etaj; a realizat instalaţia electrică integral; a făcut închiderea dinspre parter spre etaj şi dinspre living spre spate; a construit gardul din spatele curţii, al cărui fundaţie a tencuit-o; a tencuit faţada casei pe toată porţiunea parterului; a turnat integral trotuarele în jurul casei; a turnat o platformă betonată de acces la casă; a turnat scările de acces în curte; a construit bordura de la marginea trotuarului pe toată lungimea; a construit o magazie pentru lemne de foc; a montat tâmplărie din lemn, prevăzută cu geamuri la etajul casei; la partea din faţă şi spate a mansardei a executat închiderea cu tâmplărie din rigle şi scândură şi a aplicat lambriu din lemn; a construit o sobă de teracotă; iar sub scara scării a construit o debara.

Cum în toată perioada căsătoriei doar el a fost cel care s-a ocupat de aducere unui spor financiar , familiei, contribuţia sa fiind substanţială, fiind angajat în permanenţă cu contract de muncă, s-au prestând activităţi lucrative în timpul liber, apreciază cotele de contribuţie de 90 %.

În susţinerea acestui capăt de cerere, solicită să se reţină că în mod constant a adus veniturile cele mai mari în familie, în permanenţă a lucrat în construcţii în timpul liber, de creşterea celor două fete rezultate în căsătorie s-a ocupat deopotrivă atât el cât şi reclamanta, fiind în aceeaşi măsură ajutaţi în această privinţă de către bunici, menajul casei a fost efectuat de către ambele părţi , au fost ajutaţi material de părinţii săi care iniţial le-au dat jumătate din casa lor iar apoi sume mari de bani rezultate din vânzarea imobilului din………., care le aparţinea, toate împrumuturile bancare pe care le-a contractat au fost achitate exclusiv din veniturile sale şi au avut ca unic scop, edificare casei de locuit din strada Balizei nr. 3.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 728 şi 845 din Codul civil, art. 115-120 din Codul de procedură civilă, 6731-67314 Cod procedură civilă, art. 31 Codul familiei şi pe principiul îmbogăţirii fără justă cauză.

În dovedirea acţiunii principale, reclamanta a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului reclamant, şi proba cu martori, iar în dovedirea cererii reconvenţionale şi în combaterea acţiunii principale, pârâtul reclamant a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, interogatoriul reclamantei-pârâtă şi proba cu martori, probe încuviinţate de către instanţă, considerându-le utile, pertinente şi concludente soluţionării cauzei.

Pârâtul-reclamant a depus înscrisuri , au fost audiaţi martorii Tornea………….., ……………., ……………., ……………… , declaraţiile lor fiind consemnate şi ataşate la dosar.

Totodată s-a depus la dosar răspunsul dat de către reclamanta –pârâtă la interogatoriu, în condiţiile art. 223 Cod procedură civilă, iar pârâtul-reclamant a

depus concluzii scrise , fiind depuse şi de către reclamanta-pârâtă note scrise la dosar.

În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize tehnico-imobiliare, a unei expertize merceologice şi a unei expertize auto, fiind depuse la dosar rapoartele de expertize.

La termenul din data de 18 martie 2008, reclamanta-pârâtă a depus o cerere prin care a solicitat completarea masei partajabile cu un calculator şi un frigider , precizându-se de către pârâtul-reclamant la termenul din 1 aprilie 2008, că nu contestă faptul că frigiderul şi calculatorul au fost dobândite în timpul căsătoriei.

Au mai solicitat părţile includerea în masa partajabilă şi a unui autoturism.

Pârâtul-reclamant a depus la termenul din 18 martie 2008 precizări relativ la cererea-contravenţională formulată de el, arătând care lucrări au fost efectuate între momentul despărţirii în fapt de reclamantă şi cel al rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii de divorţ, solicitând o cotă de contribuţie mai mare în raport cu aceste îmbunătăţiri şi lucrările efectuate după data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii de divorţ, apreciind că aceste din urmă lucrări justifică un drept de creanţă în favoarea sa.

Analizând cauza în raport cu probele administrate , instanţa reţine următoarele:

Părţile s-au căsătorit în data de 24 mai 1994, căsătoria lor fiind desfăcută prin divorţ,prin sentinţa civilă nr…………………, pronunţată de Judecătoria ………………………

Probatoriul administrat în cauză a confirmat faptul că în timpul căsătoriei părţile au dobândit următoarele bunuri: imobilul casă de locuit situat în municipiul …………., str. ……….. nr……. parcela B lot. 14 tip P+1 precum şi următoarele bunuri mobile: calculator, frigider, 1 autoturism marca Ford.

Existenţa acestor bunuri a fost dovedită în cauză prin răspunsurile date de pârâtul-reclamant în şedinţa din 1 aprilie 2008, prin care personal a învederat că nu contestă frigiderul şi calculatorul făcând parte din masa partajabilă, fapt ce echivalează cu un interogatoriu spontan precum şi cu înscrisurile depuse respectiv: contractul de vânzare-cumpărare pentru vehicul (fila 130), din care rezultă că părţile au dobândit în timpul căsătoriei un autoturism marca Ford cu nr. înmatriculare TL-92-DAS, contractul fiind încheiat la 21.03.2006.

Din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 881/13.04.2004, la BNP ……………..(fila 8),rezulta ca părţile au cumpărat de la numitul………………., casa de locuit situată în Mun……………, strada …………. nr. ……. (fostă strada 2, parcela B, lot 14) , P+1, jud. ……………, aflată în stare de fundaţie, terenul pe care se află locuinţa fiind concesionat în baza contractului de concesiune G/639/03.02.2006 (fila 9) , încheiat cu Consiliul Local…………….., pe o perioadă de 49 de ani.

Instanţa apreciază că probatorul administrat a reliefat nu numai faptul că bunurile mai sus reţinute erau bunuri comune ale soţilor, dar şi faptul că ele au fost dobândite de către părţi cu o cotă de contribuţie de 40 % reclamanta-pârâtă şi 60 % pârâtul-reclamant, deşi pârâtul-reclamant a contestat includerea în masa partajabilă a bunului imobil , în considerarea faptului că sunt incidente dispoziţiile art. 31 lit. f din Codul familiei, precum şi cota de contribuţie.

Astfel, susţinerile pârâtului-reclamant relativ la caracterul de bun propriu al imobilului nu pot fi reţinute de către instanţă, întrucât această susţinere nu a fost probată. Deşi în materia dreptului familiei, caracterul de bun propriu al unui bun, pentru a conduce la înlăturarea lui din masa partajabilă poate fi dovedit prin orice mijloc de probă, în prezenta cauză probele administrate nu au concluzionat caracterul de bun propriu, şi nu în ultimul rând nu s-a confirmat că pârâtul-reclamant are o contribuţie de 90% la dobândirea bunurilor.

Instanţa reţine că bunurile au fost dobândite de soţi cu o contribuţie de 40 % şi respectiv 60%, întrucât depoziţiile concordante ale martorilor coroborate cu răspunsurile date de reclamanta-pârâtă la interogatoriu , au probat că şi reclamanta –pârâtă a muncit în perioada căsătoriei, s-a ocupat de creşterea copiilor şi s-a îngrijit de gospodărie, s-a implicat în mod direct în perioada ridicării construcţiei, prin faptul că a participat prin munca fizică depusă la ridicarea acesteia şi a făcut mâncare pentru muncitorii care lucrau, mama reclamantei pârâte i-a dat o sumă considerabilă de bani , echivalentul a 7000 euro, şi mare parte dintre materiale pentru ridicarea acoperişului şi etajului s-au procurat cu sume provenind din banii daţi de mama reclamantei-pârâte, părţile au fost ajutate în egală măsură de către părinţi la ridicarea casei, şi în ceea ce priveşte împrumuturile bancare efectuate de către pârâtul-reclamant la care face referire, nu există probe cu caracter indubitabil care ar putea concluziona că aceste sume au fost investite în exclusivitate în imobilul dobândit de către părţi,parte din sumele rezultate din împrumuturile bancare fiind destinate achiziţionării autoturismului, aşa cum rezulta si din răspunsurile date de către reclamanta parata la interogatoriu.

Astfel, martorul …………….. ştie de la însuşi pârâtul-reclamant că mama fostei soţii le-a dat 7000 euro pentru ridicarea celui de-al doilea nivel al casei, inclusiv acoperişul, acelaşi martor confirmând că materialele pentru acoperiş s-au cumpărat după ce soacra le-a dat 7000 euro, etajul fiind construit în perioada în care părţile erau împreună.

De altfel, faptul că mare parte din materialele folosite la acoperiş existau încă dinaintea perioadei despărţirii în fapt a soţilor este confirmat şi de martorul……….., care a precizat că din materialele folosite la casă, 20 % existau încă dinaintea despărţirii în fapt a soţilor.

Faptul că mama reclamantei a contribuit cu o sumă substanţială de bani pe care a dat-o părţilor pentru ridicarea casei, rezulta si din depoziţia martorului…………………, cunoscând acest lucru chiar de la pârâtul-reclamant, care i-a confirmat acest aspect.

Nu pot fi reţinute apărările formulate de pârâtul-reclamant în conţinutul concluziilor scrise, în sensul că, suma de 7000 euro despre care se afirmă că ar fi fost dată de mama reclamantei a fost afectată unui împrumut pe care aceasta îl datora conform contractului autentificat sub nr. 2272/2005 şi pe care l-a restituit imediat ce apartamentul său a fost înstrăinat prin mandatara………………., întrucât această apărare este lipsită de suport probator relativ la destinaţia sumei în euro, aşa cum afirmă pârâtul –reclamant, fiind infirmată de depoziţiile martorilor mai sus indicaţi.

Aceste lucrări au fost confirmate de către martorii……………….., …………….. Se mai reţine că o parte din îmbunătăţirile precizate de către pârâtul-reclamant nu au fost confirmate ca fiind executate în exclusivitate de către el . Astfel, relativ la construirea acoperişului aşa cum s-a expus anterior, din probe a rezultat că marea parte a acestor materiale exista dinaintea despărţirii în fapt a soţilor, şi nu în ultimul rând că etajul şi acoperişul s-au ridicat cu bani proveniţi de la mama reclamantei (martorii ………………….şi…………….); placa de beton armat din interior s-a efectuat cu bani trimişi de către reclamanta-pârâtă din străinătate (martorul………………..); pentru scara interioară de acces la etaj există probe contradictorii, martorul ……………………. afirmând că au fost efectuate de pârâtul-reclamant în timp ce martorul ……………… şi reclamanta-pârâtă prin răspunsurile date la interogatoriu au arătat că s-au efectuat în perioada în care părţile erau împreună, astfel că dubiul îi profită reclamantei-pârâte; instalaţia electrică a fost realizată cu sume de bani trimise de reclamanta-pârâtă din străinătate – martorul……………….., martorul ……………………….. afirmând că părţile erau împreună în perioada efectuării acestei lucrări , neconfirmându-se astfel executarea ei în exclusivitate de către pârât; şi pentru construirea gardului din spatele curţii există probe contradictorii ce au determinat existenţa unor dubii şi care profită reclamantei-pârâte prin prisma faptului că martorul ………………… afirmă că lucrarea a fost executată de pârâtul-reclamant în timp ce martorul …………… a învederat că părţile erau împreună la acel moment iar reclamanta-pârâtă prin răspunsurile date la interogatoriu a precizat că lucrarea se efectua cu banii daţi de către mama sa; martorul …………….. a afirmat relativ la trotuarele ce au fost turnate în jurul casei , că părţile erau împreună la acel moment iar în ceea ce priveşte turnarea scărilor de acces în curte nici un martor nu a confirmat executarea lor.

Dintr-un alt punct de vedere, celelalte lucrări indicate de către pârât în conţinutul cererii reconvenţionale ca fiind efectuate înainte de rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii de divorţ, deşi s-a confirmat că au fost efectuate în mare parte de el, acestea nu sunt lucrări care să aibă caracter substanţial şi care să determine o creştere majoră a valorii de circulaţie a imobilului, urmare a efectuării lor, iar dintr-un alt punct de vedere, mama reclamantei-pârâte a contribuit cu bani la ridicarea imobilului, lucru afirmat de majoritatea martorilor fără a se exclude şi aceste îmbunătăţiri, în ideea că ar fi fost efectuate exclusiv cu bani ai pârâtului-reclamant , în lipsa unor probe contrarii.

Pentru considerentele mai sus expuse şi având în vedere dispoziţiile art. 36 Cod familiei, raportat şi la faptul că pârâtul reclamant a avut în perioada căsătoriei venituri uşor mai mari faţă de reclamanta-pârâtă şi a suportat parţial contravaloarea unor îmbunătăţiri executate la imobil, urmează a se admite în parte acţiunea principală şi în parte cererea reconvenţională.

Astfel, se va constata că părţile au dobândit în timpul căsătoriei în cote de contribuţie de 40% reclamanta-pârâtă şi 60% pârâtul-reclamant următoarele bunuri: imobilul casă de locuit situat în………., str………….., nr…….., parcela B lot 14 tip P+1, cu o valoare de circulaţie 225.348,954 lei, precum şi următoarele bunuri mobile: calculator – 120 lei; frigider – 150 lei; un autoturism marca Ford – 12.250 lei, valoarea totală a masei partajabile fiind de 237.868,954 lei.

Se va dispune partajarea, urmând a atribui pârâtului-reclamant lotul nr.1 din imobilul inclus în masa partajabilă, reprezentând parter, individualizat conform raportului de expertiză efectuat de expert Morfi Rozalia, ce face parte din prezenta hotărâre, precum şi următoarele bunuri mobile: autoturismul marca Ford, frigider, valoarea lotului atribuit pârâtului-reclamant fiind de 131.311,978 lei.

Se va atribui reclamantei-pârâte lotul nr.2 din imobil, reprezentând etajul unu, individualizat conform raportului de expertiză efectuat de expert Morfi Rozalia, şi calculatorul, valoare lotului atribuit reclamantei-pârâte fiind de 106.556,976 lei.

La modalitatea de partajare, instanţa avut în vedere concluziile raportului de expertiză, în sensul că imobilul este comod partajabil în natură, dar şi opţiunile manifestare la cuvântul pe fond de către părţi prin apărători, deşi apărătorul pârâtului-reclamant a susţinut că imobilul trebuie atribuit în integralitate părţii pe care o reprezintă întrucât partea adversă prin răspunsurile date la interogatoriu a învederat că nu solicită a-i fi atribuit imobilul in natură, instanţa nu va ţine seama de acest lucru în considerarea faptului că reclamanta-pârâtă a fost reprezentată de apărător căruia i-a dat astfel mandat de a pune concluzii în ceea ce priveşte modalitatea de lotizare în maniera solicitată de către parte. Iniţial, deşi prin încheierea de admitere în principiu s-a constat că pârâtul-reclamant a efectua după desfacerea căsătoriei o serie de îmbunătăţiri asupra imobilului inclus în masa partajabilă, având în vedere că toate aceste îmbunătăţiri au căzut în lotul ce i s-a atribuit pârâtului-reclamant, nu se mai pune problema unui drept de creanţă operând confuziunea de patrimonii.

Reclamanta-pârâtă va fi obligată la plata sumei de 11.409,395 lei către pârâtul-reclamant, cu titlu de sultă, pentru egalizarea loturilor, urmând a fi compensate cheltuielile de judecată şi va obliga reclamanta-pârâtă la plata sumei de 161,14 lei către pârâtul-reclamant, reprezentând cheltuieli de judecată rămase necompensate.

Etichete: