Top

Probe.Dovezi.

Pronunţând sentinţa civilă nr.8562/8.10.2008 Judecătoria Bacău a admis acţiunea formulată de reclamanta Asociaţia de proprietari în contradictoriu cu pârâta O.M. şi a obligat pârâta să achite reclamantei suma de 2142,72 lei cu titlu de cheltuieli de întreţinere restante până în luna iunie 2007 şi suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această sentinţă, a reţinut judecătoria că între parţi exista raporturi contractuale in baza cărora parata, in calitate de ocupantă a apartamentului situat in Bacău a beneficiat de prestaţiile societăţilor furnizoare de apa, gaz metan, energie termica, etc., in sarcina acesteia acumulându-se un debit de 2142,72 lei reprezentând cheltuieli de întreţinere restante din anul 2000 până în iunie 2007, fapt atestat de fisa de întreţinere aflata la fila 49 dosar şi liste de plată (filele 19- 39 dosar).

Potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză pârâta datorează suma solicitată de către reclamantă, sumă care nu cuprinde şi datoria de 3834 RON la care a fost obligată prin sentinţa civilă nr. 7699 din 13.11.2005 (fila 13 dosar).

Având in vedere ca nici pana la data prezentei cereri parata nu si-a îndeplinit obligaţiile de plata a datoriei, reclamanta a solicitat obligarea paratei la plata in scopul realizării creanţei sale.

Potrivit art. 50 al 1 din Legea nr. 230/2007, in cazurile în care unii proprietari nu respectă regulile şi obligaţiile adoptate de asociaţia de proprietari şi se fac vinovaţi de neplata cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari mai mult de 90 de zile, pot fi acţionaţi în justiţie de către asociaţia de proprietari legal constituită, potrivit dreptului comun.

Fata de cele expuse mai sus, instanţa a admis acţiunea şi a obligat pârâta la plata datoriei (întreţinere şi penalităţi aferente).

In baza art. 274 Cod procedură civila instanţa a obligat debitorul la plata cheltuielilor de judecata în suma de 300 lei conform înscrisurilor aflate la dosar, respectiv chitanţa nr. 1403686/1 din data de 08.04.2008.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta, arătând că din suma de 2142,72 lei a achitat suma de 1000 lei şi că la efectuarea expertizei nu a fost de faţă nici ea şi nici altă persoană care să o reprezinte, astfel încât nu recunoaşte concluziile acestei lucrări.

Intimata nu a formulat întâmpinare.

La dosarul de recurs au fost depuse înscrisuri (f. 13, 25,26,27,28).

Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată recursul ca fiind neîntemeiat, urmând a fi respins, în temeiul art.312 alin.(1) cpc, pentru următoarele considerente:

Prin cererea înregistrata cu nr. 8738/180/2007 la Judecătoria Bacău, reclamanta Asociaţia de Proprietari a chemat in judecata ca parat pe O.M. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa sa fie obligată la plata cheltuielilor de întreţinere restante, respectiv suma de 2142,72 lei.

Prin încheierea din 26.03.2008, judecătoria a dispus efectuarea unei expertize contabile, n temeiul art.129 alin.(5) cpc, stabilind plata onorariului în sarcina reclamantei (f.63 dosar judecătorie).

Lucrarea efectuată de d-na C.R. (f.75-82) a concluzionat arătând că pentru perioada ianuarie-iunie 2010 d-na M.O. datorează Asociaţiei de proprietari 2142,72 lei, sumă în care nu a fost cuprinsă şi cea de 3834 lei la care pârâta a fost obligată prin sentinţa civilă nr.7699/2005.

Raportul de expertiză a fost comunicat părţilor la termenul de judecată din 10.09.2008 (f.83), nefiind formulate obiecţiuni de către niciuna din părţi, astfel încât nu se pot formula abia în recurs obiecţiuni legate de înştiinţarea părţilor de către expert, având în vedere dispoziţiile art.212 alin.(2) cpc, potrivit cărora expertiza contrarie va trebui cerută motivat la primul termen după depunerea lucrării deci orice nemulţumire vizând administrarea acestei probe trebuie arătată până la acest moment.

Neîntemeiat este şi cel de-al doilea motiv de recurs invocat, vizând achitarea parţială a debitului constatat, acest motiv nefiind, practic, o critică adusă sentinţei recurate ci un aspect legat de executarea acesteia, soluţia pronunţată de judecătorie fiind corectă în raport de probele administrate în această etapă.

Etichete: