Top

Constatarea nulitatii

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CONSTANŢA

SECTIA CIVILĂ

Operator de date cu caracter personal nr. 3047

Dosar nr. 25079/212/2008

Sentinţa civilă nr. 12 061

Şedinţa publică de la 07.07.2009

Completul constituit din:

Pe rol pronunţarea cauzei civile promovată de către reclamanţii RV ŞI RG în contradictoriu cu pârâţii NM,NML ŞI RM, având ca obiect anulare act constatarea nulitatii absolute

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică de la data de 30.06.2009, ce face parte din prezenta sentinţă, dată la care instanţa, pentru a se acorda părţilor posibilitatea de a depune concluzii scrise a amânat pronunţarea la data de 07.07.2009 când după ce a deliberat a hotărât următoarele:

INSTANŢA

Deliberand asupra actiunii civile de fata constata urmatoarele:

Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 11.11.2008, sub nr.25079/212/2009, reclamantii RV ŞI RGau solicitat, in contradictoriu cu paratii NM, NML ŞI RM, constatarea nulitatii absolute a contractului de intretinere autentificat sub nr.1965/18.08.2005 de BNP DC siDC , precum si repunerea partilor in situatia anterioara.

In motivarea cererii, reclamantii au aratat ca parata RM, autoarea lor si creditoarea contractului de intretinere incheiat cu ceilalti doi parati, este afectata de o boala de natura psihica, apta in acelasi timp sa-i afecteze si discernamantul, aspect ce impunea asistarea acesteia, la momentul incheierii contractului, de un reprezentant al autoritatii tutelare a Consiliului local in a carui raza de competenta isi avea domiciliul. Au mai precizat reclamantii ca inscrisul a carui nulitate o solicita are o cauza imorala, intrucat, anterior incheierii sale, au fost convocati de primii doi parati pentru a discuta partajarea si iesirea din indiviziune asupra imobilului ce a format apoi obiectul contractului contestat, ocazie cu care paratii au sustinut ca detin o cota majoritara asupra acestuia, respectiv 6/8.

Pentru dovedirea actiunii a fost depus la dosar contractul de intretinere incheiat intre parati, raportul de expertiza medico legala psihiatrica intocmit de SML Constanta la data de 18.08.2005 si un bilet de externare emis pe numele paratei RM.

Paratii au formulat intampinare prin care au solicitat respingerea actiunii introduse de reclamanti ca neintemeia. Au aratat ca la momentul incheierii contractului de intretinere a carui anulare se solicita, RM se afla in deplinatatea facultatilor mentale, aceasta avand cunostinta de continutul contractului ce urma sa fie incheiat. Invedereaza ca parata in cauza a fost expertizata psihiatric chiar in in ziua in care a incheiat si contractul de intretinere, rezultatul fiind in sensul ca nu prezinta tulburari de natura psihica. Cu privire la cauza imorala pretinsa de reclamanti, paratii au aratat ca singurul scop pentru care a fost incheiat contractul de intretinere ce constituie obiectul cauzei a fost acela de a asigura conditii bune de locuit si ingrijire permanenta pentru parata RM si nu de a profita de varsta inaintata a acesteia in scopul maririi cotei succesorale.

In cauza a fost administrata proba cu interogatoriul reclamantilor RV ŞI RGsi a paratei RM si au fost audiati martorii PM SI SH.

Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:

La data de 18.08.2005, paratii din prezenta cauza au incheiat contractul de intretinere autentificat de BNPA Doinita Crisan si Delia Crisan sub nr.1965. In temeiul clauzelor contractuale, parata RM a instrainat catre coparatii Neagu Maria Lizica si Neagu Mircea, fiica respectiv ginerele sau, cota parte indiviza de 5/8 din dreptul de proprietate asupra imobilului situat in mun.Constanta, str.Dragoslavelor, nr.48, in schimbul intretinerii sale pe toata durata vietii.

In aceeasi zi de 18.08.2009, parata RM a fost expertizata psihiatric de specialistii Serviciului de medicina legala Constanta, rezultatul fiind in sensul ca nu prezinta tulburari de natura psihica, avand capacitatea psihica pastrata pentru semnarea actelor civile.

Sustinerea reclamantilor, potrivit careia contractul de intretinere susmentionat a fost incheiat in frauda dispozitiilor legale aplicabile in materie, aspect pentru care se impune anularea acestuia este neintemeiata pentru urmatoarele considerente. Potrivit dispozitiilor Legii nr.17/2000 privind asistenta sociala a persoanelor varstnice, daca o persoana care a implinit varsta de pensionare stabilita de lege instraineaza bunuri in schimbul intretinerii si ingrijirii sale, autoritatea tutelara a consiliului local ii va acorda asistenta la incheierea contractului, precum si in caz de neexecutare a obligatiilor de catre debitorul intretinerii.

Aceste dispozitii adoptate pentru protectia drepturilor persoanelor varstnice, nu au modificat conditiile de validitate si regimul juridic al contractului de intretinere, reprezentand simple masuri de bune oficii in interesul persoanelor ce se incadreaza in ipoteza textului legal, nesanctionabile, in caz de nerespectare, cu nulitatea actului juridic incheiat.

In privinta celui de-al doilea motiv de nulitate al contractului de intretinere invocat de reclamanti, respectiv cauza imorala, instanta observa ca toate sustinerile reclamantilor pe acest aspect se subsumeaza lipsei discernamantului paratei RM la momentul incheierii contractului de intretinere, imprejurare de care au profitat coparatii NMLsi NM. Insa, se va retine in legatura cu aceste sustineri, ca discernamantul si moralitatea cauzei sunt doua elemente juridice distincte, neintrunirea conditiilor acestora fiind sanctionabile diferit, respectiv lipsa discernamantului cu nulitatea relativa, iar cauza imorala cu nulitatea absoluta.

Asa dupa cum a fost aratat in cele ce preced, chiar in ziua incheierii contractului de intretinere ce constituie obiectul cauzei parata RM a fost expertizata psihiatric, rezultatul fiind in sensul ca aceasta are capacitatea psihica necesara incheierii actelor juridice civile. Ca urmare a acestei expertize, fila 15 din dosar, instanta nu gaseste necesar efectuarea unei noi expertizari a paratei in cauza, neavand dubii cu privire la starea mentala a acesteia la data de 18.08.2005, cu atat mai mult cu cat aceasta s-a prezentat si la termenul de judecata din data de 23.06.2009 si a raspuns in mod coerent intrebarilor formulate in continutul interogatoriului propus de reclamantul RG.

Concluzionand asupra cauzei civile deduse judecatii si retinand argumentele mai sus expuse, instanta va respinge ca neintemeiata actiunea introdusa de reclamantii RG ŞI RV

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E :

Respinge acţiunea promovată de către reclamanţii RV ŞI RG cu domiciliul procesual ales la sediul Societăţii civile de avocaţi CP şi DB din Constanţa, în contradictoriu cu pârâţii NM , NML ambii cu domiciliul în Constanţa, şi RM cu domiciliul în Constanţa, str., ca neîntemeiată.

Obligă reclamanţii, în solida, la plata către pârâţi a sumei de 1785 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 07.07.2009.

Red.jud. RG/22.09.2009

Tehnored. CB/23.09.2009/7ex Emis 5 comunicări

Tags:

Constatarea nulităţii de drept a hotărârii de consiliu local cu anularea contractului de prestări servicii încheiat în baza acesteia. Incompatibilitatea unui consilier local, derivând din calitatea sa de administrator al societăţii contractante, din care demisionase anterior perfectării contractului. Condiţii

Art. 77 din Legea nr. din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali prevede interdicţia consilierilor locali de a lua parte la deliberarea şi adoptarea de hotărâri, deci cu un interes în problema supusă dezbaterii. În speţă, unul din consilierii ce au votat adoptarea hotărârii de consiliu local în litigiu, avea calitatea de administrator şi vicepreşedinte cu care consiliul local a perfectat un contract de prestări servicii, tocmai în baza hotărârii respective, cererea da de demisie din această funcţie neîndeplinind formalităţile legale de publicitate la momentul adoptării actului administrativ, situaţie în care îşi găsesc incidenţa dispoziţiile legale sus-evocate, de natură a atrage nulitatea hotărârii de consiliu local astfel adoptate.
Decizia nr. 387/CA/11.07.2007
Curtea a constatat că, potrivit dispoziţiilor art. 77 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, consilierii judeţeni şi consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea şi adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii. În art. 81 din aceeaşi lege se prevede că hotărârile adoptate cu nerespectarea dispoziţiilor art. 77 sunt nule de drept, potrivit dispoziţiilor art. 47 alin. 2 din Legea nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare.
De asemenea, în art. 47 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, se prevede că nu poate lua parte la deliberare şi la adoptarea hotărârilor consilierul care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local. În alineatul 2 al acestui articol s-a statuat că hotărârile adoptate de consiliul local cu încălcarea dispoziţiilor alineatului 1 sunt nule de drept.
În speţă, prin Hotărârea nr. 162/05.06.2006 (filele 6, 7 din dosarul primei instanţe), Consiliul Local al Municipiului Iaşi a aprobat contractul de prestări servicii sportive încheiat între Consiliul Local Iaşi şi S.C. „F.C.P.Iaşi” S.A., în valoare de 3.000.000 lei, având ca obiect promovarea şi susţinerea sportului în rândurile tinerilor prin desfăşurarea activităţilor sportive menţionate în anexa la hotărâre, necesare derulării programului „Iaşi, oraşul performanţei sportive” (art. 1) şi a suplimentat cu suma de 1.500.000 lei „din fondul de rezervă – cap. 51.02 – pentru finanţarea contractului” (art. 2).
La data emiterii Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Iaşi nr. 162/05.06.2006, consilierul local I.C.-S. avea calitatea de administrator şi de vicepreşedinte la S.C. „F.C.P. Iaşi” S.A., aşa după cum rezultă din adresa nr. 35762/13.06.2006, întocmită de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Iaşi (fila 10 din dosarul primei instanţe) şi din hotărârea nr. 293/30.06.2006 a Adunării Generale a Acţionarilor S.C. „F.C.P. Iaşi” S.A. (fila 119).
Aşa fiind, instanţa de fond a reţinut eronat că I.C.-S. nu a mai avut nici un interes patrimonial de la data de 11.04.2006 în adoptarea art. 1 şi 2 din hotărârea indicată mai sus, când a depus cerere de demisie la S.C. „F.C.P. Iaşi” S.A., cerere înregistrată la nr. 203/11.04.2006 (fila 36).
Având în vedere că din hotărârea nr. 293/30.06.2006 a Adunării Generale a Acţionarilor S.C. „F.C.P. Iaşi” S.A. reiese că I.C.-S. a fost eliberat din funcţia de vicepreşedinte al S.C. „F.C.P. Iaşi” S.A. la data de 30.06.2006, având în vedere că S.C. „F.C.P. Iaşi” S.A. nu a îndeplinit formalităţile legale de publicitate la care se referă dispoziţiile art. 54 alin. 2 din Legea nr. 215/2001 înainte ca I.C.-S. să participe la deliberările din cadrul şedinţei extraordinare a Consiliului Local Iaşi din 05.06.2006 şi la adoptarea Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Iaşi nr. 162/05.06.2006 prin care s-a aprobat contractul de prestări servicii sportive încheiat între Consiliul Local al Municipiului Iaşi şi S.C. „F.C.P. Iaşi” S.A., în valoare de 3000000 lei, având ca obiect promovarea şi susţinerea sportului în rândul tinerilor prin desfăşurarea activităţilor sportive necesare desfăşurării programului „Iaşi, oraşul performanţei sportive”, Curtea consideră că au fost încălcate dispoziţiile art. 77 alin. 1 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi ale art. 47 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale.
Din acest punct de vedere, se constată, în baza prevederilor art. 81 din Legea nr. 215/2001 şi art. 47 alin. 2 din Legea nr. 215/2001, că dispoziţiile art. 1 şi 2 din Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Iaşi sunt nule de drept.
Apărarea Consiliul Local al Municipiului Iaşi potrivit căreia hotărârea nu este lovită de nulitate fiindcă ar fi fost adoptată în aceeaşi formă şi fără votul consilierului local I.C.-S. este lipsită de relevanţă, deoarece nulitatea prevăzută de textele de lege enunţate mai sus intervine de drept ori de câte ori consilierul ia parte la deliberare şi la adoptarea hotărârilor când are un interes patrimonial, indiferent dacă votul său ar fi dus ori nu la adoptarea hotărârii. Important este că prin participarea sa la deliberare şi adoptarea hotărârii când are un interes personal de natură patrimonială, consilierul are posibilitatea de a influenţa pe ceilalţi consilieri în îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor pe care le au potrivit legii.

Tags: