CIVIL.PARTAJ SUCCESORAL

Deliberând asupra cauzei de faţă, reţine următoarele :

Deliberând asupra cauzei de faţă, instanţa constată următoarele:

Prin cererea înregistrată, la data de 20.04.2010, sub nr…./200/2010, pe rolul Judecătoriei Buzău reclamanta G. I. a chemat în judecată pe pârâţii ….., pentru ca instanţa, prin hotărârea ce o va pronunţa, constate vânzarea cumpărarea cu privire la suprafaţa de 300 mp teren categoria de folosinţă curţi construcţii situată în intravilanul comunei Gherăseni, tarlaua …, parcela …, între vecini: ……., să se constate nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr. …. din 30.10.1995 în ceea ce priveşte suprafaţa de 300 mp teren curţi construcţii, situată în intravilanul comunei Gherăseni, judeţul Buzău, în tarlaua …, parcela …., să se dispună anularea certificatului de moştenitor nr. … emis de Notariatul Judeţean Buzău, să se dispună partajarea averii succesorale a defunctei C.M., decedată la data de 15.03.1992, cu ultimul domiciliu în Comuna Gherăseni.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a cumpărat în anul 1973, 300 mp teren categoria de folosinţă curţi construcţii, cu amplasamentul menţionat mai sus, de la M.M., din comuna Gherăseni, judeţul Buzău, actualmente decedat. Singurul moştenitor al acestuia este pârâtul D.N., în calitate de fiu.

Preţul terenului de 300 mp a fost de 800 lei, bani pe care i-a plătit vânzătorului în 1973 şi a intrat în posesia terenului, prilej cu care a întocmit şi un act sub semnătură privată. Pe acest înscris l-am pierdut de –a lungul anilor iar vânzătorul a murit, existând martori care au asistat la momentul realizării acordului de voinţă, privind vânzarea cumpărarea terenului menţionat. Din 1973 şi până în prezent, ea a stăpânit terenul respectiv ca proprietar, teren ce se învecinează cu cel al părinţilor ei C.C. şi C.M..

Titlul de proprietate nr. ….. este nul absolut parţial, întrucât include şi suprafaţa de 300 mp, la care a făcut referire mai sus.. la momentul colectivizării tatăl său C. C. figura doar cu suprafaţa de 200 mp curţi construcţii, conform extrasului din registrul agricol ataşat.

În mod nelegal a fost inclusă în titlul de proprietate al tatălui ei şi suprafaţa de 300 mp pe care ea a cumpărat-o în 1973 aşa cum a arătat mai sus. Conform art. 1 alin. 1 lit. ii din Legea 169/1997 titlul de proprietate este lovit de nulitate absolută.

Certificatul de moştenitor nr. …/19.05.1993 este nelegal întrucât nu au fost citaţi la dezbaterea succesiunii toţi moştenitorii legali ai defunctei lor mame C. M., care sunt: reclamanta în calitate de fiică şi pârâţii ….. în calitate de fii. Şi ea şi pârâtele ….. au acceptat succesiunea mamei lor în termen legal şi în mod tacit. Fratele ei C. P. a procedat total nelegal atunci când s-a investit el unic moştenitor.

Ea a aflat despre existenţa acestui certificat de moştenitor de la primărie , în urmă cu câteva zile. Solicită să se constate că reclamanta şi ceilalţi pârâţi au calitatea de moştenitori ai mamei lor C. M., că au fiecare dreptul la câte o cotă de 1/5 pentru fiecare din masa succesorală, care se compune din 0,9900 ha teren, mai puţin terenul de 300 mp, al cărui proprietar exclusiv este reclamanta.

În drept a invocat dispoziţiile art. 728 Cod civil, Legea 274/2005, titlul X art. 5 art. 1077 şi urm. cod civil art. 88 din Legea 36/1995. .

Reclamanta a fost scutită de plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 546,06 lei prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 10.09.2010.

Pârâtele … au depus întâmpinare prin care au arătat că sunt de acord cu solicitările reclamantei . Au arătat că reclamanta a spus adevărul că a cumpărat suprafaţa de 300 mp teren lângă mama lor, de la M.M.. Ei, toţi au dărâmat casa mamei lor şi au împărţit frăţeşte totul. S.G. a îngrijit-o pe mama ei 2 ani la pat pentru că a fost bolnavă, a stat la ea, ea a înmormânt-o pe mama lor şi ea i-a făcut toate pomenile. . Toţi fraţii au dreptul la moştenire.

In cauza instanta a administrat proba cu înscrisuri, fiind depuse la dosar: certificat de deces seria … ( f 7 ), certificat de atestare fiscală ( f 8 ), titlul de proprietate nr. …, eliberat de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Buzău ( f 9 ),copie din registrul agricol ( f 10, 11 ), copie BI seria … ( f 13 ), certificat de naştere nr. … ( f 14 ), certificat de căsători seria … ( f 15 ), copie CI seria … ( f 16 ), certificat de naştere seria … ( f 17 ), copie BI seria …, ( f 18 ), certificat de naştere seria .. ( f 19 ), certificat de naştere seria .. copie CI seria … ( f 20), certificat de căsătorie seria … ( f 21 ), documentaţia care a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr. …,( f 29-35, 43-49), certificatul de moştenitor nr. … eliberat de Notariatul de Stat Judeţean Buzău ( f 52 ), copie BI seria … ( f 69), copie registru agricol ( F 77-80), proba testimonială în cadrul căreia au fost audiaţi martorii G.A. şi L.V. propuşi de reclamantă, declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la filele 66,67 din dosar, interogatoriul pârâtului D.N. ( f 68 ).

Analizând actele şi lucrările dosarului , instanţa reţine următoarele:

Prin încheierea de admitere în principiu din data de 15.10.2010 instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului D.N. cu privire la capătul de cerere privind constatare vânzării cumpărării suprafeţei de 300 mp teren curţi construcţii între M. M. şi reclamantă.

A respins în principiu capătul de cerere privind constatare vânzării cumpărării suprafeţei de 300 mp teren curţi construcţii între M. M. şi reclamantă, formulat de reclamanta G.I., cu domiciliul în Comuna Pietroasele, judeţul Buzău, împotriva pârâtului D.N., cu domiciliul în Comuna Gherăseni, judeţul Buzău, ca fiind introdus împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

A admis excepţia lipsei de interes a reclamantei în formularea capătului de cerere privind constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate nr. …, eliberat de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Buzău,

A respins în principiu capătul de cerere privind constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate nr. …, eliberat de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Buzău, formulat de reclamanta G.I., cu domiciliul în …, în contradictoriu cu pârâţii ….., ca lipsit de interes.

A admis în principiu capătul de cerere privind constatarea nulităţii absolute a certificatului de moştenitor nr. …/19.05.1993 eliberat de Notariatul de Stat Judeţean Buzău.

A constatat nulitatea absolută a certificatului de moştenitor nr. …/19.05.1993 eliberat de Notariatul de Stat Judeţean Buzău.

A admis, în principiu, capătul de cerere privind partajarea averii succesorale a defunctei C.M..

A constatat deschisă succesiunea defunctei C.M., decedată la data de 15.03.1992, cu ultimul domiciliu în Comuna Gherăseni, judeţul Buzău.

A constatat că averea succesorala rămasă de pe urma defunctei C.M. se compune din suprafaţa de 1,02 ha teren situat pe raza satului Gherăseni, comuna Gherăseni, judeţul Buzău, din care 9700 mp în extravilan, şi 500 mp în intravilan astfel cum rezultă din titlul de proprietate nr. …., eliberat de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Buzău.

A constatat că de pe urma defunctei C.M., au rămas ca moştenitori: reclamanta G. I.şi pârâţii …., în calitate de fii, fiecare cu câte o cotă de 1/5 din moştenire.

Pentru a pronunţa această încheiere de admitere în principiu instanţa a avut în vedere următoarea situaţie de fapt:

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului D.N. cu privire la capătul de cerere privind constatare vânzării cumpărării suprafeţei de 300 mp teren curţi construcţii între M.M. şi reclamantă, instanţa reţine din copia CI seria … că la numele tatălui numitului D.N. nu apare nicio persoană. De vreme ce în mod legal nu s-a stabilit că numitul M.M. este tatăl pârâtului D.N., acesta din urmă nu este moştenitorul legal al numitului M.M., şi pe cale de consecinţă nu poate prelua obligaţia numitului M.M.de a încheia contractul de vânzare cumpărare cu reclamanta cu privire la suprafaţa de 300 mp.

În aceste condiţii instanţa apreciază întemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului D.N. cu privire la capătul de cerere privind constatare vânzării cumpărării suprafeţei de 300 mp teren curţi construcţii între M.M. şi reclamantă, urmând a fi respins în principiu capătul de cerere privind constatare vânzării cumpărării suprafeţei de 300 mp teren curţi construcţii între M.M. şi reclamantă, ca fiind introdus împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Referitor la excepţia lipsei de interes a reclamantei în formularea capătului de cerere privind constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate nr. …, eliberat de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Buzău, motivat de faptul că în mod nelegal este cuprinsă în acest titlu şi suprafaţa de 300 mp teren curţi construcţii, pe care reclamanta pretinde că ar fi cumpărat-o în anul 1973 de la M.M., în condiţiile în care instanţa a respins capătul de cerere privind constatare vânzării cumpărării suprafeţei de 300 mp teren curţi construcţii între M.M. şi reclamantă, ca fiind introdus împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, apreciază că reclamanta nu mai are interes să solicite anularea titlului de proprietate atacat, de vreme ce nu s-a constat vreun drept de proprietate al reclamantei cu privire la suprafaţa de 300 mp teren. Mai mult instanţa constată că prin titlul de proprietate nr. …, i s-a reconstituit mamei reclamantei după urma defunctului ei soţ C.C. suprafaţa totală de 1,02 ha, adică întreaga suprafaţă de teren cu care defunctul C.C., figura în registrul agricol, iar la data emiterii titlului legea nu impunea reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului pe vechiul amplasament.

Faţă de aceste considerente instanţa va admite excepţia lipsei de interes a reclamantei în formularea capătului de cerere privind constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate nr. …, eliberat de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Buzău, şi pe cale de consecinţă va respinge în principiu acest capăt de cerere ca fiind lipsit de interes.

Cu privire la capătul de cerere prin care se solicită anularea certificatului de moştenitor nr. …/19.05.1993 eliberat de Notariatul de stat Judeţean Buzău instanţa reţine următoarele:

Prin acest certificat de moştenitor s-a constat că unicul moştenitor al defunctei C. M., decedată la data de 15.03.1992 este C. P., iar C.F., fiu, C.M., fiică şi Ci., fiică sunt străini de moştenire prin neacceptare. Reclamanta G.I. care este şi ea fiica defunctei C.M. nu este menţionată în certificatul de moştenitori. Prin urmare reclamanta este un terţ faţă de certificatul de moştenitor atacat astfel că menţiunile din acesta îi sunt opozabile doar până la dovada contrară.

Astfel martora G.A. a arătat că după moartea mamei lor toţi copii au luat lucruri din casă, au dărâmat casa şi au împărţit materialele de construcţii între ei. Această situaţie de fapt fiind confirmată şi de către martora L.V., care a arătat că pârâta G.S. a fost cea care a îngrijit-o pe mama părţilor până la deces, doi ani a ţinut-o la ea acasă şi această pârâtă împreună cu reclamanta s-au ocupat de înmormântarea mamei lor.

Aşadar din declaraţiile celor două martore rezultă că toţi copii defunctei C.M. au făcut acte de acceptare tacită a moştenirii acesteia.

În consecinţă instanţa constată că în certificatul de moştenitor s-a menţionat în mod greşit că C.F.. fiu, C. M., fiică şi C.S. sunt străini de moştenire prin neacceptare şi s-a omis să se menţioneze că numita G. I. are şi ea calitatea de moştenitor a defunctei C.M. în calitate de fiică.

De vreme ce în certificatul de moştenitor atacat nu sunt menţionaţi toţi moştenitorii defunctei C.M., instanţa în baza art. 88 din Legea 36/1995 va dispune anularea certificatului de moştenitor.

În ceea ce priveşte capătul de cerere privind partajarea averii succesorale instanţa reţine următoarele:

La data de 15.03.1992 a decedat defuncta C.M., cu ultimul domiciliu în Comuna Gherăseni, judeţul Buzău.

Cât priveşte moştenitorii acestei defuncte, de vreme ce instanţa a admis capătul de cerere privind nulitatea certificatului de moştenitor eliberat de pe urma acestei defuncte, şi a constată că toţi copii defunctei au efectuat acte de acceptare tacită a succesiunii, instanţa constată că au calitate de moştenitori ai defunctei: reclamanta G.I. şi pârâţii ….., în calitate de fii, fiecare cu câte o cotă de 1/5 din moştenire.

Ca avere succesorală a rămas de pe urma acestei defuncte suprafaţa de 1,02 ha teren situat pe raza satului Gherăseni, comuna Gherăseni, judeţul Buzău, din care 9700 mp în extravilan, şi 500 mp în intravilan astfel cum rezultă din titlul de proprietate nr. …, eliberat de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Buzău.

Potrivit art. 728 Cod civil, nimeni nu poate rămâne în indiviziune.

Pentru identificarea, evaluarea şi lotizarea terenurilor, s-a dispus efectuarea unei expertize topo, fiind depus la dosar raportul de expertiză în specialitatea cadastru, nr. …./28.01.2011 întocmit de expert Badea Emil.

La stabilirea loturilor se are în vedere criteriile oferite de art. 673/9 cod procedură civilă, respectiv cota părţilor, natura bunurilor de împărţit. Totodată se va ţine seamă de întinderea suprafeţelor de teren împărţite aşa încât o împărţire excesivă a acestora să nu afecteze utilitatea economică a terenurilor. Astfel terenul intravilan va fi partajat între reclamanta G.I. întrucât acesta l-a solicitat în natură, şi între pârâtul C.P., întrucât pe o parte din terenul intravilan fiul acestuia a construit o casă de locuit. Şi terenul extravilan va fi împărţi tot între reclamanta G.I. şi între pârâtul C. P. deoarece ceilalţi pârâţi au arătat prin întâmpinare că sunt bătrâni, iar o împărţire excesivă a suprafeţelor de teren ar afecta utilitatea economică a acestora.

Prin raportul de expertiză expertul a împărţit terenul din intravilan şi cel din extravilan cu excepţia următoarelor suprafeţe de teren extravilan, înscrise în titlul de proprietate nr. …. : 600 mp – arabil, 900 mp păşuni, şi 200 mp fâneţe, aceste suprafeţe de teren rămân în indiviziune, fiind izlaz comunal. Prin urmare la stabilirea sultelor se au în vedere doar suprafeţele efectiv partajate din titlu. Instanţa constată că în raportul de expertiză expertul a evaluat toate suprafeţele de teren pe care le-a împărţit, (cu excepţia celor menţionate mai sus cu privire la care părţile rămân în indiviziune) valoarea totală a acestor suprafeţe de teren de 3307 lei, este corectă în raportul de expertiză, pentru că cuprinde şi valoarea de 30 lei a suprafeţei de 200 mp vie din tarlaua 19, parcela 230 din titlu de proprietate nr. … care este atribuită reclamantei G.I. fiind identificată în anexa 5 la raportul de expertiză ( în anexa 5 este greşit menţionat suprafaţa de 500 mp corect fiind 200 mp, şi nr. tarlalei, în titlu fiind T 19, iar în anexă este T 18 ). Suma de 437 menţionată în raportul de expertiză, este corectă şi reprezintă sulta ce revine pârâţilor …. ca urmare a partajării terenului intravilan de 500 mp ( 2185:5=437 lei ). În ceea ce priveşte valoarea sultei finale acesta nu a fost stabilită corect în raportul de expertiză şi nici în completarea la raportul de expertiză, prin urmare va fi calculată de către instanţă, urmând ca în continuare să se explice modalitatea de calcul.

Astfel valoarea totală a terenurilor ce sunt supuse partajului este de 3307 lei, aşa cum s-a arătat mai sus, această valoare este corectă în raportul de expertiză. Fiecare parte având câte o cotă de 1/5 din masa succesorală, rezultă că fiecare parte ar fi trebuit să primească bunuri în valoare de 1/5 din valoarea totală a suprafeţelor de teren ce se vor împărţi ( aşa cum s-a arătat mai sus cu privire la anumite suprafeţe de teren părţile rămân în indiviziune şi aceste suprafeţe de teren nu sunt evaluate), respectiv suma de 3307 lei. Astfel fiecare parte ar trebui să ia bunuri în valoare de 661,4 lei ( 3307:5=661,4lei). Prin raportul de expertiză a fost atribuită reclamantei G.I. suprafaţa de 400 mp teren curţi construcţii intravilan, valoarea acestui teren fiind de 1748 lei ( 400X4,37 lei/mp= 1748), suprafaţa totală de 6200 mp teren arabil extravilan în valoare de 868 lei ( 6200X0,14 lei/mp = 868), precum şi suprafaţa de 200 mp vie extravilan evaluată de expert la 30 lei ( 200X0,15 lei/mp= 30 ) . Astfel reclamantei G. I. i s-au atribuit suprafeţe de teren în valoare totală de 2646 lei, în timp ce valoarea corespunzătoarei cotei ei este de 661,4 lei, rezultă că diferenţa de 1984, 6 lei o va achita pârâţilor cu titlu de sultă, respectiv pârâţilor … câte 661,4 lei pentru fiecare, iar 0,4 lei către pârâtul C.P..

Pârâtului C.P. i s-au atribuit prin raportul de expertiză suprafaţa de 100 mp teren curţi construcţii intravilan, valoarea acestui teren fiind de 437 lei ( 100X4,37 lei/mp= 437), suprafaţa totală de 1600 mp teren arabil extravilan în valoare de 224 lei ( 1600X0,14 lei/mp = 224), valoarea totală a terenurilor atribuite fiind de 661 lei, în timp ce valoarea corespunzătoarei cotei lui, este de 661,4 lei, urmând ca diferenţa de 0,4 lei, să o primească de la reclamanta G.I., cu titlu de sultă.

În consecinţă în raportul de expertiză suma de 673,2 lei este greşită, precum şi suma de 655,2 lei din completarea la raportul de expertiză este greşită, suma corectă fiind 661,4 lei şi reprezintă valoarea corespunzătoare cotei ce revine fiecărei părţi ( 3307:5=661,4 lei ), expertul a omis să aibă în vedere la stabilirea sultei finale şi valoarea terenului vie de 200 mp atribuit reclamantei în valoare de 30 lei.

Instanţa mai constată că în anexa nr. 3 la raportul de expertiză este menţionată greşit suprafaţa atribuită reclamantei G.I., fiind menţionat 1600 mp, corect fiind 700 mp de vreme ce întreaga suprafaţă de teren din tarlaua 34, parcela 342 din titlul de proprietate nr. … este de 2300 mp iar pârâtului C.P. i se atribuit din această tarla suprafaţa de 1600 mp, diferenţa nu poate fi decât de 700 mp. Şi din schiţă se poate observa că suprafaţa atribuită lui C. P. este mult mai mare decât cea atribuită reclamantei G.I.. Greşeala rezultă şi din totalul suprafeţei de teren extravilan atribuită reclamantei care este de 6200 mp şi nu poate fi compusă decât din următoarele suprafeţe de teren înscrise în titlul de proprietate nr. …: 5000 mp T 11, parcela 291, 500 mp T 30, parcela 332 şi 700 mp ( greşit 1600 ) din cei 2300 din T 34, parcela 342.

În consecinţă instanţa în baza art. 728 cod civil va dispune ieşirea părţilor din indiviziune prin omologarea raportului de expertiză în specialitatea cadastru, nr. …/28.01.2011 întocmit de expert Badea Emil şi a schiţelor anexă, cu modificările şi completările aduse de instanţă, în variantă unică atribuind părţilor loturile propuse, după cum urmează:

Va atribui reclamantei G.I., în deplină proprietate şi posesie Lotul nr. 1, compus din: suprafaţa de 400 mp teren curţi construcţii intravilan, situată în intravilanul satului Gherăseni, comuna Gherăseni, judeţul Buzău, tarlaua …, parcela …, înscrisă în titlul de proprietate nr. …., în valoare de 1748 lei, identificată în schiţa anexă nr. 1 la raportul de expertiză specialitatea cadastru, nr. …/28.01.2011 întocmit de expert Badea Emil, prin poligonul de culoare roşie, cu vecini: N – …, pe o distanţă de 22,51 m, S- … pe o distanţă de 9,74 m şi …. pe o distanţă de 5,75 m +10,24 m + 7,24 m, V – drum pe o distanţă de 14,11 m, la Est – drum pe o distanţă de 24,66 m, suprafaţa de 200 mp teren vie extravilan, ( în schiţa anexă nr. 5 la raportul de expertiză este greşit menţionată suprafaţa de 500 mp atribuită reclamantei .), în valoare de 30 lei, situată în extravilanul satului comunei Gherăseni, judeţul Buzău, tarlaua …, (greşit este în schiţa nr. 5 la raport tarlaua … ) parcela …, înscrisă în titlul de proprietate nr. …., identificată în schiţa anexă nr. 5 la raportul de expertiză specialitatea cadastru nr. …/28.01.2011 întocmit de expert Badea Emil, având ca vecinătăţi: N – drum pe o distanţă de 2 m, S- drum , pe o distanţă de 2 m, V – … pe o distanţă de 100 m, la Est – …. pe o distanţă de 100 m, suprafaţa de suprafaţa totală de 6200 mp teren arabil extravilan, în valoare de 868 lei, compusă din: suprafaţa de 5000 mp teren arabil extravilan, situată în extravilanul comunei Gherăseni, judeţul Buzău, tarlaua …, parcela …., înscrisă în titlul de proprietate nr. …, identificată în schiţa anexă nr. 2 la raportul de expertiză specialitatea cadastru nr. …/28.01.2011 întocmit de expert Badea Emil, având ca vecinătăţi: N – drum pe o distanţă de 23,69 m, S- drum, pe o distanţă de 68,72 m, V – …. pe o distanţă de 117,23 m, la Est – drum pe o distanţă de 113,74 m, suprafaţa de 500 mp teren arabil extravilan, situată în extravilanul comunei Gherăseni, judeţul Buzău, tarlaua …., parcela …., înscrisă în titlul de proprietate nr. …., identificată în schiţa anexă nr. 4 la raportul de expertiză specialitatea cadastru nr. …/28.01.2011 întocmit de expert Badea Emil, având ca vecinătăţi: N – … pe o distanţă de 510 m, S- …, pe o distanţă de 510 m, V – drum pe o distanţă de 0,98 m, la Est – drum pe o distanţă de 0,98 m, şi din suprafaţa de 700 mp teren arabil extravilan, ( în schiţa anexă nr. 3 la raportul de expertiză este greşit menţionată suprafaţa de 1600 mp atribuită reclamantei ..), situată în extravilanul comunei Gherăseni, judeţul Buzău, tarlaua …, parcela …, înscrisă în titlul de proprietate nr. …, identificată în schiţa anexă nr. 3 la raportul de expertiză specialitatea cadastru nr. …/28.01.2011 întocmit de expert Badea Emil, având ca vecinătăţi: N – … pe o distanţă de 326 m, S- …., pe o distanţă de 326 m, V – …. pe o distanţă de 2,15 m, la Est – drum pe o distanţă de 2,15 m.

Total valoare lot 2646 lei.

Va atribui pârâtului C. P., în deplină proprietate şi posesie Lotul nr. 2, compus din: suprafaţa de 100 mp teren curţi construcţii intravilan, situată în intravilanul satului Gherăseni, comuna Gherăseni, judeţul Buzău, tarlaua …, parcela …., înscrisă în titlul de proprietate nr. …, în valoare de 437 lei, identificată în schiţa anexă nr. 1 la raportul de expertiză specialitatea cadastru, nr. …./28.01.2011 întocmit de expert Badea Emil, prin poligonul de culoare albastru, cu vecini: N – …, pe o distanţă de 5,75 m + 10,24 m+7,24 m, S- …, pe o distanţă de 13,35 m, V – …, pe o distanţă de 13,34 m, la Est – drum pe o distanţă de 3 m, suprafaţa de 1600 mp teren arabil extravilan, în valoare de 224 lei, situată în extravilanul comunei Gherăseni, judeţul Buzău, tarlaua …, parcela …, înscrisă în titlul de proprietate nr. …., identificată în schiţa anexă nr. 3 la raportul de expertiză specialitatea cadastru nr. …./28.01.2011 întocmit de expert Badea Emil, având ca vecinătăţi: N – … pe o distanţă de 744 m, S- …, pe o distanţă de 744 m, V – drum, pe o distanţă de 2,15 m, la Est – …, pe o distanţă de 2,15 m.

Total valoare lot 661 lei.

Cu privire la suprafeţele de teren înscrise în titlul de proprietate nr. …, respectiv 600 mp – arabil extravilan 900 mp păşuni extravilan şi 200 mp fâneţe extravilan, aceste terenuri, fiind izlaz comunal, reclamanta … şi pârâţii …., rămân în indiviziune.

Pentru egalizarea loturilor va obliga reclamanta .., la plata către pârâţii … a câte 661,4 lei, pentru fiecare pârât cu titlu de sultă , şi la plata sumei de 0,4 lei către pârâtul …, cu titlu de sultă.

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată în baza principiului disponibilităţii care guvernează procesul civil instanţa va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Tags: CIVIL. PARTAJ SUCCESORAL

CIVIL. PARTAJ SUCCESORAL

Prin cererea înregistrata, pe rolul Judecătoriei Buzău, SG a chemat in judecata pe paraţii SD şi ICC, pentru ca instanţa, prin hotărârea ce va pronunţa, sa dispună ieşirea din indiviziune asupra masei succesorale ramase de pe urma defuncţilor SP şi SR, stabilirea masei bunurilor de impartit, a mostenitorilor acestora, a cotelor succesorale legale, lichidarea starii de indiviziune, prin individualizarea si atribuirea bunurilor ce li se cuvin, potrivit cotelor legale.
În motivare reclamantul a aratat ca la decesul defuncţilor SP şi Stavride R au rămas următoarele bunuri: un imobil – apartament, în valoare de 170.000 lei, bunuri mobile: un şifonier cu trei uşi, un recamier, o măsuţă, un fotoliu, un pat, un birou, o bibliotecă, o masă TV, un aragaz cu 4 ochiuri, un frigider marca Zill, un bufet bucătărie, o masă, un dulap de hol, un cuier. De asemenea solicită ca pârâtul SD să aducă la masa bunurilor de împărţit şi sumele de bani pe care acesta le-a încasat, începând cu data decesului ultimului autor respectiv SR ca urmare a închirierii imobilului bun de împărţit care face parte din bunurile succesorale, aşa cum a arătat mai sus. Solicită să fie adusă la masa de împărţit contravaloarea chiriei încasate începând cu luna decembrie 1996 şi până în prezent, chirie pe care o evaluează la 300 lei lunar, fiind în total vorba de 39.600 lei echivalentul a 132 de luni. În ceea ce priveşte podsesia bunurilor arată că pârâtul SD foloseşte bunurile rămase de pe urma autorilor lor.
In drept, au invocat disp. art. 728 C.civ şi art. 673 Cod procedură civilă. Cererea a fost legal timbrată cu suma de 19 lei taxă judiciară de timbru şi 0,3 lei timbru judiciar.
Pârâtul SD a depus întâmpinare şi cerere reconvenţională prin care a arătat că este de acord cu partajarea bunurilor rămase de pe urma părinţilor însă cu privire la apartamentul, arată că el împreună cu soţia sa ST stăpânesc o cotă de 5/8 din valoarea apartamentului, ca urmare a contractului de întreţinere autentificat prin care mama lor le-a transmis cota indiviză de 5/8 din apartament, rămânând în sarcina lor obligaţia de a achita obligaţia asumată, respectiv întreţinerea de care s-au ocupat până la întocmirea contractului de întreţinere. La înmormântarea mamei lor numai el şi soţia sa au făcut cheltuieli de înmormântare şi cele tradiţionale ulterioare pe care le evaluează la suma de 50.000 lei. În legătură cu bunurile mobile precizează că o parte din cele nominalizate sunt bunuri personale ale sale, întrucât a locuit împreună cu părinţii lui o perioadă de aproximativ 4 ani, iar în momentul în care a dobândit un alt spaţiu de locuit a lăsat o parte din bunurile sale în apartament. Bunurile care au aparţinut părinţilor lor sunt următoarele : o dormeză, o ladă studio, o toaletă cu oglindă, o masă bucătărie, un dulap hol, o măsuţă mică sufragerie, un cuier pom, două televizoare alb negru. La evaluarea apartamentului trebuie avute în vedere îmbunătăţirile pe care le-a adus din 1995 şi până în prezent şi care sunt următoarele: zugrăvit apartament, contorizat apă, aducerea conductei de gaze, de la o distanţă de 100 m, şi contorizare gaze, schimbarera coloanei de agent termic în apartament, schimbarea ţevilor la subsol, schimbarea bateriilor la baie, ( chiuvetă + cadă ), curăţenia pe casa scării. Solicită respingerea capătului de cerere cu privire la împărţirea chiriei, deoarece ei au închiriat doar o cameră din apartament, şi au făcut-o în calitate de proprietari de 5/8 din apartament.
Reclamantul SG a depus cerere completatoare a acţiunii principale şi întâmpinare la cererea reconvenţională.
Prin cererea completatoare reclamantul SG a solicitat chemarea în judecată ca pârâtă şi a numitei ST, alături de soţul ei pârâtul SD, a solicitat rezoluţiunea contractului de întreţinere la Notariatul de Stat, având în vedere faptul că pârâţii nu şi-au îndeplinit obligaţiile asumate, în sensul că atât la decesul autoarei lor cât şi după acest eveniment pârâţii nu au suportat cheltuielile de înmormântare şi cheltuielile necesitate de pomenirile creştineşti, acestea fiind efectuate de el şi de către pârâtul ICC. În subsidiar arată că contractul de întreţinere autentificat la Notariatul de Stat, reprezintă o donaţie deghizată, fiind o liberalitate nescutită de raport şi în consecinţă să se dispună reducţiunea liberalităţilor excesive şi obligarea pârâţilor să aducă la masa de împărţit contravaloarea rezervei succesorale raportate la imobilul – apartament care a făcut obiectul contractului de întreţinere , rezervă încălcată prin liberalitatea menţionată mai sus. Îşi întemeiază solicitările pe prevederile art. 845 Cod civil care arată în mod clar că valoarea bunurilor înstrăinate unui succesibil în linie dreaptă cu sarcina unei rente viagere sau cu rezerva uzufructului va fi socotită în porţiunea disponibilă şi excedentele de este, se va trece în masa succesiunii”. Arată cu nu a avut cunoştinţă despre acest contract care nu i-a fost prezentat decât cu ocazia acestui litigiu, astfel că problema prescripţiei dreptului de a solicita reducţiunea liberalităţilor excesive nu poate fi pusă, nefiind depăşit termenul de 3 ani de la momentul când am luat la cunoştinţă de acest act şi mai mult decât atât , necunoscând despre existenţa contractului de întreţinere nu a consimţit niciodată la efectuarea acelor înstrăinări. Potrivit art. 841 Cod civil rezerva succesorală în cazul în care există trei sau mai mulţi descendenţi, rezerva succesorală este de ? din masa succesorală, iar prin contractul de întreţinere existent la dosar autoarea lor a adus atingere cotei stabilite în mod imperativ de legea civilă. De asemenea prin cererea completatoare a solicitat să fie reţinute la masa succesorală şi cheltuielile de înmormântare şi cele pentru pomenile ulterioare, efectuate de el, în cuantum de 1000 lei. A mai precizat că din moment ce pârâtul SD a înţele să conteste cota ce i se cuvine din apartament şi cuantumul chiriei solicită ca acesta să fie pus să timbreze pentru valoarea totală contestată de 150.850 lei, adică să achite o taxă de timbru de 4264,2 lei. Aceeaşi solicitare o are şi cu privire la presupusele îmbunătăţiri aduse imobilului, să achite suma de 383,26 lei. Arată că a acceptat tacit succesiunea, s-a comportat ca un adevărat moştenitor, a organizat înmormântarea şi pomenile creştineşti făcute pentru autorii lor. A încercat de mai multe ori să efectueze un partaj al masei succesorale, însă a fost minţit şi amânat tocmai de pârâtul SD. Ia interzis de câţiva ani să intre în imobil el neavând chei de la acel imobil, pretextul fiind tocmai acela că există întotdeauna persoane care locuiesc acolo, respectiv chiriaşi fără să îi explice motivele refuzului său.
Pârâtul ICC a depus întâmpinare prin care a arătat că achiesează la pretenţiile reclamantului, că este de acord cu împărţirea masei succesorale, că a participat şi el la cheltuielile de înmormântare şi pomenilor, motiv pentru care arată că poate dovedi calitatea sa de succesor acceptant al succesiunii.
Pârâtul SD a depus întâmpinare la cererea completatoare formulată de reclamantul SG prin care a arătat că în ceea ce priveşte rezoluţiunea contractului de întreţinere, reclamantul avea cunoştinţă despre acesta încă din momentul întocmirii actelor , din discuţiile cu el avea cunoştinţă despre acest aspect încă din momentul promovării acţiunii de partaj, şi cele solicitate de către acesta sunt neîntemeiate, fiind făcute numai în scop şicanator, Arată că cererea completatoare este o adevărată cerere de chemare în judecată şi nu poate fi făcută decât în condiţiile art. 132 Cod procedură civilă. Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei anterior termenului de 13.12.2007 a arătat despre existenţa acestui contract, iar completarea la acţiune s-a făcut după două termene, termene în care nu a solicitat nici o amânare în vederea precizării acţiunii sau completării sale. Chiar cu ocazia întocmirii contractului reclamantul a avut cunoştinţă despre acest aspect s-a şi supărat pe mama lor şi nu a venit să o viziteze tocmai din acest motiv, el întreţinând-o pe mama lor atât anterior decesului, cât şi ulterior, cu ocazia înmormântării la care nu a participat cu nimic nici reclamantul nici celălalt pârât, el fiind singurul care alături de soţia sa s-au îngrijit de cele necesare înmormântării. În cauă nu-şi are aplicare art. 845 Cod civil care face referire la renta viageră şi la rezerva uzufructului, contractul de întreţinere nefiind asimilat unei astfel de categorii de contracte. Nu se poate constat că acest contract reprezintă o donaţie deghizată deoarece a născut obligaţia de întreţinere, pe care ei şi-au executat-o. pe de altă parte contractul de întreţinere nu vizează numai un succesor în linie directă ci o altă personă pe soţia sa. Dreptul de a solicita reducţiunea liberalităţilor excesive în ipoteza în care s-ar constata prin absurd că aceasta reprezintă o liberalitate este prescris de mult timp, termenul de trei ani impus de lege fiind cu mult timp depăşit. În ceea ce priveşte solicitarea de timbraj arată că nu are suport legal, în sensul că nu a contestat calitatea de bun comun a apartamentului, ci s-a apărat arătând că deţine o cotă mai mare din bun în virtutea contractului de întreţinere prezentat. Cota sa a fost mărită prin voinţa mamei sale care a înţeles să-şi asigure întreţinerea pentru restul vieţii .
În cauză instanţa a administrat la solicitarea părţilor, proba cu înscrisuri, fiind depuse la dosar următoarele înscrisuri: certificatul de moştenitor de Notariatul de stat ‚Judeţean, copie BI, certificat de, contract de întreţinere autentificat de către Notariatul de Stat Judeţean, certificat de deces contract de închiriere contract de închiriere, contract, proces verbal de predare – primire recepţie),scrisoare, notificare, copie plic, scrisoare, adeverinţa emisă de Episcopia Buzăului şi Vrancei,adresa emisă de Urbis Serv SRL, chitanţă – contractde vânzare cumpărare, chitanţăadeverinţă emisă de Asociaţia de Proprietari proba cu interogatoriul părţilor, fiind depuse la dosar interogatoriile, proba testimonială, în cadrul căreia au fost audiaţi martorii AT şi CC propuşi de pârâtul SD , BB şi MMŞ, propuşi de reclamantul SG, declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosar,
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Prin încheierea de admitere în principiu instanţa a admis excepţia prescripţiei dreptului de a solicita rezoluţiunea contractului de întreţinere autentificat de către Notariatul de Stat Judeţean, invocată de instanţă din oficiu. A admis în parte in principiu cererea de chemare în judecată astfel cum a fost completată formulată de reclamantul SG, în contradictoriu cu pârâţii SD şi ST şi ICC. A admis în principiu cererea reconvenţională formulată de pârâtul reclamant SD, , în contradictoriu cu reclamantul pârât SG şi cu pârâtul ICC. A respins în principiu capătul de cerere privind rezoluţiunea contractului de întreţinere autentificat de către Notariatul de Stat Judeţean, ca fiind prescris. A respins în principiu capătul de cerere privind reducţiunea liberalităţilor excesive, ca neîntemeiat. A constatat deschisa succesiunea de pe urma defunctului SP. A declarat deschisa succesiunea de pe urma defunctei SR.A constatat ca de pe urma defunctului SP a rămas masa succesorala, compusa din cota de ? din imobilul – apartament.A constatat că de pe urma defunctului SP au rămas ca moştenitori SR, în calitate de soţie supravieţuitoare cu o cotă succesorală de ? din cota de ? din apartament, respectiv cota de 1/8, pârâtul SD, în calitate de fiu cu o cotă de ? din cota de ? din apartament, , respectiv cota de 1/8 reclamantul SG, în calitate de fiu cu o cotă de ? din cota de ? din apartament, , respectiv cota de 1/8 şi pârâtul ICCţ, în calitate de nepot, cu o cotă de ? din cota de ? din apartament, respectiv cota de 1/8. A constatat că prin contractul de întreţinere autentificat de către Notariatul de Stat Judeţean, SR a înstrăinat în schimbul întreţinerii pârâţilor SD şi ST, cota de 5/8 ( ? + 1/8 ) din imobilul – apartament,.A constatat că pârâtul SD, a adus îmbunătăţiri imobilului – apartament, constând în introdus gaze şi contorizat gaze, contorizat apă, schimbat coloana de agent termic în apartament, schimbat bateria la baie ( chiuvetă + cadă ), schimbarea ţevilor la subsol şi curăţenie pe casa scării, valoarea acestor îmbunătăţiri urmează a fi scăzută din valoarea apartamentului. A constatat că mai face parte din masa succesorală chiria încasată de către pârâtul Stavride Duţu din închirierea imobilului respectiv pe ultimii trei ani în cuantum de 1447 lei, care urmează a fi împărţită între moştenitori conform cotelor succesorale. A constat că singurul moştenitor acceptant al succesiunii defunctei SR este pârâtul SD, în calitate de fiu, cu o cotă de 1/1 din succesiune. A constatat că reclamantul SG şi pârâtul ICC sunt străini, prin neacceptare, de moştenirea defunctei SR. A constat că de pe urma defunctei SR a rămas ca avere succesorală, următoarele bunuri mobile: un fotoliu , un pat, o bibliotecă, o masă TV, un aragaz cu 4 ochiuri, un bufet bucătărie, o masă, un dulap de hol, un cuier, care va fi culeasă în întregime de către pârâtul SD, în calitate de unic moştenitor al defunctei SR. A constat că pârâtul SD a făcut cheltuieli cu înmormântarea şi pentru pomenile defunctei SR, în sumă de 5000 lei care vor fi suportate în întregime de pârâtul SD, în calitate de unic moştenitor al defunctei SR. A respins în principiu, restul pretenţiilor formulate de reclamantul SG, cu privire la succesiunea defunctei SR.
Pentru a pronunţa această încheiere de admitere în principiu instanţa a avut în vedere următoarea situaţie de fapt:
În ceea ce priveşte excepţia prescripţiei dreptului de a solicita rezoluţiunea contractului de întreţinere autentificat de către Notariatul de Stat Judeţean, invocată de instanţă din oficiu, instanţa o apreciază ca fiind întemeiată deoarece în raport de data încheierii actului 09.11.1995 termenul de prescripţie de trei ani este împlinit, reclamantul pârât solicitând rezoluţiunea acestui contract abia la data de 01.11.2008. Instanţa apreciază că dreptul de a solicita rezoluţiunea contractului de întreţinere s-a născut chiar de la data încheierii acestui contract, acesta fiind transcris în registrul de transcripţiuni şi inscripţiuni, acest registru asigură publicitatea faţă de terţi a contractului de întreţinere, şi astfel că de la această dată terţii puteau şi trebuiau să cunoască despre existenţa acestui contract. Fiind o acţiune personală patrimonială, acţiunea în rezoluţiunea contractului de întreţinere este o acţiune prescriptibilă în termenul de 3 ani prevăzut de art. 3 din Decretul 167/1958. În consecinţă instanţa va admite excepţia prescripţiei dreptului de a solicita rezoluţiunea contractului de întreţinere autentificat de către Notariatul de Stat Judeţean, invocată de instanţă din oficiu.
Referitor la capătul de cerere privind reducţiunea liberalităţilor excesive, instanţa constată că contractului de întreţinere autentificat de către Notariatul de Stat Judeţean, prin care SR a înstrăinat în schimbul întreţinerii pârâţilor SD şi ST, cota de 5/8 ( ? + 1/8 ) din imobilul – apartament, nu reprezintă o liberalitate. Contractul de întreţinere fiind un contract cu titlu oneros, bunul ce a făcut obiectul acestuia nu este supus reducţiunii şi nici raportului. În speţă nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 845 Cod civil, care instituie o prezumţie de liberalitate cu privire la înstrăinările făcute de către defunct unui succesibil în linie dreaptă, însă numai dacă aceste înstrăinări sunt făcute cu rezerva unei rente viagere sau a dreptului de uzufruct. Acest text de lege impunând o excepţie de la regulă este de strictă interpretare şi nu trebuie extins şi la situaţia în care înstrăinarea se face unui succesibil în linie dreaptă în schimbul întreţinerii cum e cazul de faţă. În aceste condiţii instanţa apreciază că este neîntemeiat capătul de cerere privind reducţiunea liberalităţilor excesive, respectiv a cotei de 5/8 din apartament înstrăinată de către SR către fiul său SD şi soţia acestuia ST.
Cu privire la succesiunea numitului SP, instanţa reţine următoarele:
La data de …. a decedat numitul SP. De pe urma defunctului SP au rămas ca moştenitori SR, în calitate de soţie supravieţuitoare cu o cotă succesorală de ? din cota de ? din apartament, respectiv cota de 1/8, pârâtul SD, în calitate de fiu cu o cotă de ? din cota de ? din apartament, , respectiv cota de 1/8 reclamantul SG, în calitate de fiu cu o cotă de ? din cota de ? din apartament, , respectiv cota de 1/8 şi pârâtul ICC, în calitate de nepot, cu o cotă de ? din cota de ? din apartament, respectiv cota de 1/8, astfel cum rezultă din certificatul de moştenitor de notariatul de stat ‚Judeţean. Masa succesorala, rămasă de pe urma defunctului SPse compune din cota de ? din imobilul – apartament, restul cotei de ? revenind soţiei supravieţuitoare SR, conform contractului de construire, coroborat cu procesul verbal de predare – primire recepţie.
Din interogatoriul părţilor coroborat cu declaraţiile martorilor rezultă că pârâtul SD, a adus îmbunătăţiri imobilului – apartament, , constând în introdus gaze şi contorizat gaze, contorizat apă, schimbat coloana de agent termic în apartament, schimbat bateria la baie ( chiuvetă + cadă ), schimbarea ţevilor la subsol şi curăţenie pe casa scării, valoarea acestor îmbunătăţiri urmează a fi scăzută din valoarea apartamentului.
Instanţa constată că apartamentul în litigiu a fost închiriat de pârâtul SD, el fiind singurul care a încasat chiria, însă ţinând seama că cota de ? din acest apartament face parte din averea succesorală a lui SP, chiria încasată din închirierea acestui apartament, reprezintă fructe civile ale bunului supus partajării şi prin accesiune, fac şi ele parte din masa succesorală şi se cuvin tuturor moştenitorilor proporţional cu cota lor succesorale. Însă instanţa apreciază că pot fi supuse partajului doar fructele civile, constând în chiria pe care efectiv a încasat-o unul dintre moştenitori şi numai în limita termenului de prescripţie de trei ani. Din contractele de închiriere depuse de pârâtul SD rezultă că pe o perioadă de 3 ani anterior introducerii cererii a încasat o chirie în cuantum de 1447 lei. Instanţa nu poate reţine o sumă mai mare decât cea care rezultă din contractele de închiriere, nu se poate reţine chiria practicată pe piaţa imobiliară deoarece se poate partaja numai sumele care efectiv au fost încasate, ci nu sume care ar fi putut fi încasate.
Prin contractul de întreţinere autentificat de către Notariatul de Stat Judeţean, SR a înstrăinat în schimbul întreţinerii pârâţilor SD şi ST, cota de 5/8 , respectiv cota de ? , ca bun propriu şi cota de 1/8, moştenită de la soţul ei SP, din imobilul – apartament.
În ceea ce priveşte succesiunea numitei SR, decedată la data de 22.11.1995, instanţa constată că masa succesorală a acesteia se compune din următoarele bunuri mobile: un fotoliu , un pat, o bibliotecă, o masă TV, un aragaz cu 4 ochiuri, un bufet bucătărie, o masă, un dulap de hol, un cuier. Aceste bunuri au fost reţinute de instanţă pe baza interogatoriului luat pârâtului SD şi consemnat în încheierea de şedinţă din data de 08.05.2008. Cât priveşte apartamentul, acesta nu face parte din masa succesorală a defunctei SR deoarece aceasta anterior decesului a înstrăinat cota sa de 5/8 , respectiv cota de ? , ca bun propriu şi cota de 1/8, moştenită de la soţul ei SP, din imobilul – apartament, pârâţilor SD şi ST.
Cât priveşte moştenitorii defunctei SR, instanţa constată din declaraţiile martorilor că pârâtul SD s-a ocupat de apartamentul, , unde a locuit SR,în timpul vieţii, acesta l-a închiriat şi a încasat chiria, iar reclamantul SG şi pârâtul SC, nu au mai intrat în acel apartament după decesul numitei SR, astfel că aceştia din urmă nu au făcut nici un act de acceptare tacită a succesiunii. Prin urmare instanţa apreciază că singurul moştenitor acceptant al succesiunii defunctei SR este pârâtul SD, în calitate de fiu, şi el urmează să culeagă întreaga masă succesorală a acesteia, reclamantul SG şi pârâtul ICC fiind străini, prin neacceptare, de moştenirea defunctei SR.
Din declaraţiile martorilor coroborate cu înscrisurile depuse de pârâtul SD la dosar, respectiv adresa emisă de SC Urbis Serv, chitanţa, adeverinţa emisă de Episcopia Buzăului şi Vrancei, instanţa constă că SD a fost cel care s-a ocupat de înmormântarea mamei sale, a făcut cheltuielile pentru înmormântarea acesteia şi cheltuielile pentru pomenile ulterioare, însă ca unic moştenitor acceptant al succesiunii defunctei SR este obligaţia acestuia să le suporte în întregime.
În ceea ce priveşte cheltuielile pretins făcute de către reclamantul SG instanţa nu le poate reţine deoarece nu rezultă din declaraţiile martorilor că acesta a făcut cu certitudine aceste cheltuieli, astfel că instanţa va respinge în principiu aceste pretenţii.
Potrivit art.. 728 Cod civil, nimeni nu poate rămâne în indiviziune.
În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize în specialitatea construcţii, fiind depus la dosar raportul de expertiză întocmit de expert şi schiţa anexă.
La stabilirea loturilor instanţa va avea în vedere criteriile prevăzute în art. 673 indice 9 Cod procedură civilă , respectiv, mărimea cotei – părţi ce se cuvine fiecăruia, masa bunurilor de împărţit, natura acestora. Astfel instanţa va ţine seama că pârâtul SD, are o cotă mai mare din imobilul ce face obiectul partajului, aceasta având o cotă de 6/8 din imobil împreună cu soţia sa, în timp ce reclamantul SG şi pârâtul ICC, aU fiecare câte o cotă de 1/8 din imobil şi pârâtul SD este cel care a adus îmbunătăţiri acestui apartament. Din valoarea apartamentului în litigiu, care potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză este de 141423, s-a scăzut valoarea îmbunătăţirilor efectuate de către pârâtul SD în sumă de 1423, astfel că valoarea apartamentului avută în vedere la masa succesorală este de 140000 lei. La această valoare se adaugă chiria încasată de către pârâtul SD, din închirierea apartamentului în litigiu, IN cuantum de 1447 lei, care urmează a fi împărţită între moştenitori conform cotelor pe care acestea le au cu privire la apartamentul în litigiu. În consecinţă instanţa va dispune ieşirea părţilor din indiviziune prin omologarea raportului de expertiză tehnică în specialitatea construcţii, întocmit de expert, în variantă unică, şi a schiţei anexă, raport şi schiţă ce fac parte integrantă din prezenta atribuind părţilor loturile propuse.
În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată instanţa potrivit art. 276 Cod procedură civilă va dispune compensarea lor.

Tags: CIVIL. PARTAJ SUCCESORAL

CIVIL. PARTAJ SUCCESORAL

Prin cererea înregistrată, pe rolul Judecătoriei Buzău, reclamanta AA a chemat în judecată pe pârâţii NE şi NN, pentru ca instanţa, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună partajarea averii succesorale rămase de pe urma defunctului NA, decedat la data de 24.01.1994, să se stabilească masa succesorala a bunurilor de împărţit, cotele ce se cuvin fiecărui copărtaşi si lichidarea stării de indiviziune, atribuirea şi predarea efectivă a bunurilor ce li se cuvin.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că în calitate de fiică a defunctului dintr-o căsătorie anterioară a acestuia cu mama sa , defuncta NA, decedată, a înţeles să cheme în judecată pe soţia supravieţuitoare a acestuia , pârâta NE şi pe fiul rezultat din ultima căsătorie a defunctului, pârâtul NN. În ceea ce priveşte cotele succesorale, ea reclamanta are dreptul la 3/8 din masa succesorală, în calitate de fiică a defunctului, ce vine în concurs cu soţia supravieţuitoare şi un alt fiu al defunctului, astfel pârâta NE, are dreptul la o cotă de ? din moştenire, iar pârâtul N are dreptul la o cotă de 3/8 din masa succesorală. Masa succesorală se compune din ? din imobilul casă de locuit, formată din trei camere, hol şi bucătărie, construcţie din paiantă, acoperită cu carton, ? din totalul terenului în suprafaţă de 550 mp aferent acestui imobil. În ceea ce priveşte cealaltă cotă de ? din imobilul casă de locuit şi respectiv din terenul aferent acestuia acesta aparţine de drept reclamantei întrucât acest imobil a fost ridicat de defunct împreună cu mama sa NA, mai mult decât atât toate aceste materiale folosite la edificarea acestuia provin din demolarea unei case proprietatea exclusivă a mamei sale aflată în localitatea Gălbinaşi….. Este evident că acest imobil ce a fost edificat în timpul căsătoriei anterioare a defunctului cu mama sa este un bun comun al acestora astfel ca să constataţi masa bunurilor de împărţit ? din imobil cealaltă cotă de ? din imobil revine reclamantei în calitate de unic moştenitor al mamei sale NA.

În drept a invocat dispoziţiile art. 728 Cod civil .

Cererea a fost legal timbrată cu suma de 19 lei taxă judiciară de timbru şi 0,5 lei timbru judiciar.

Pârâtul NN, a depus intampinare şi cerere reconvenţională, prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei NE, în prezent aceasta fiind decedată. A arătat că mama reclamantei NA s-a căsătorit cu defunctul NA în anul 1957 şi s-au despărţit în fapt în anul 1961. Prin sentinţa civilă s-a pronunţat desfacerea căsătoriei celor doi instanţa reţinând în practicaua hotărârii judecătoreşti faptul că „ a se avea în vedere perioada mare de peste 20 de ani de când părţile sunt despărţite în fapt”. În anul 1961 părinţii defunctului NA au ocupat suprafaţa de 550 mp şi au început să construiască o casă , materialele necesare edificării fiind cumpărate de cei doi din satul …. Iniţial a terminat o cameră, aceasta fiind făcută din paiantă şi învelită cu carton. La sfârşitul anului 1962 şi începutul anului 1963 tatăl său s-a mutat împreună cu NE, respectiv mama sa, trăind în concubinaj până în anul 1988, când s-au căsătorit la Oficiul stării civile conform certificatului de căsătorie din 01.04.1988. El a fost singurul lor copil , născut la data de 28.02.1965. Din anul 1962 aceştia fiind dornici să locuiască împreună cu o familie, au început împreună cu bunicii lui, părinţii tatălui, să mai construiască încă două camere şi un hol din paiantă. Imobilului i s-a mai adăugat în 1985 o bucătărie din chirpani de ciment , acoperită cu carton lucrare efectuată de către el în totalitate. În anul 1994 tatăl său NA a murit. Cu trei luni înaintea nunţii sale dorind să facă anumite amenajări la imobil, a angajat cu ziua trei muncitori care au tencuit în exterior toată casa. Următorul an a luat hotărârea împreună cu soţia sa de a merge în continuare cu lucrările la casă şi a făcut ţiglă din ciment cu care a acoperit toată casa. După un timp ţigla de la bucătărie a fost nevoiţi să o dea jos , acoperind astfel cu tablă acoperişul. Adevărata renovare a imobilului pe interior a început să aibă loc în anul 2003. Astfel a dat pământul jos de pe pereţi, a tencuit a dat cu glet a pus rigips pe tavane şi pereţi a turnat podeaua cu ciment în toată casa acoperind apoi cu parchet laminat. De asemenea a schimbat toate uşile şi ferestrele cu tâmplărie nouă. Au introdus şi instalaţie de gaze separat construind 2 sobe din teracotă şi montând convector. La acest imobil s-a făcut racord apă prin efort propriu neexistând până în 1986. în anul 2005 a efectuat o modificare a holului , astfel încât au construit încă unul în continuarea celui vechi. Acestuia i-a adus toate îmbunătăţirile necesare, şi anume: gresie, lambriu, rigips pe tavan, glet, tablă şi uşă metalică. În acelaşi an a făcut baia, cu gresie, faianţă şi toate obiectele sanitare şi a renovat bucătăria cu glet, faianţă pe un perete, lambriu pe ceilalţi şi parchet pe jos. De asemenea la aceste încăperi au schimbat uşile şi geamurile. În incinta terenului a edificat în anul 2007 o anexă cu destinaţie atelier, construcţie din chirpani de ciment şi acoperită cu tablă ce nu face parte din masa succesorală. După decesul tatălui său survenit în 24.01.1994 dorind să îndeplinească toate formalităţile necesare succesiunii a mers împreună cu mama sa şi reclamanta pârâtă la notar în vederea eliberării certificatului de moştenitor. Acesta stabileşte cota parte ce revine fiecăruia din masa succesorală respectiv ? din imobilele ce revin soţiei supravieţuitoare NE, iar din restul de ? – 2/8 tot lui NE, 3/8 pârâtului iar restul de 3/8 reclamantei. . Bunul imobil casă de locuit adus la masa succesorală constituie bun comun al mamei sale defuncta NE şi al tatălui său defunctul NA, fapt constatat prin certificatul de moştenitor. Acest bun care iniţial a fost constituit dintr-o cameră, a fost dobândit în timpul concubinajului celor doi, de la bunicii lui, astfel încât nu se pune problema ca mama reclamantei să fi avut un drept asupra acestui imobil. La acest imobil au fost aduse îmbunătăţiri în sumă de 25000 lei în exclusivitate de către el şi soţia lui aşa cum au fost arătate şi nu pot face parte din masa succesorală. În ceea ce priveşte suprafaţa de teren aferentă casei de 550 mp aceasta nu constituie bun comun aparţinând masei succesorale de pe urma defunctului NA. Terenul este concesionat de Municipiul Buzău prin contractul, fapt pe care reclamanta pârâtă ar fi trebuit să-l cunoască, dacă susţinerile ei în legătură cu provenienţa bunurilor arătate ca făcând parte din masa succesorală ar fi fost adevărate.

La termenul din 04.09.2008 reclamanta a depus precizări la acţiune, prin care solicită partajarea folosinţei terenului în suprafaţă de ? din 550 mp, aferent imobilului casă de locuit cerute la partaj, solicită să se constate existenţa unui drept de folosinţă exclusiv asupra suprafeţei de ? din 550 mp aferenţi cotei de ? din imobilul casă de locuit ce revenea mamei sale NA în calitate de proprietar codevălmaş al imobilului. .

In cauza instanta a administrat proba cu înscrisuri, fiind depuse la dosar: certificat de căsătorie, certificat de deces , certificat de deces, certificat de moştenitor eliberat de Notariatul de Stat Judeţean, Sentinţa civilă a Judecătoriei Buzău certificat de deces, certificat de naştere seria, copie CI seria, contract de concesiune, certificat de căsătorie, contract de împrumut, contract de împrumut , contract de împrumut, contract de împrumut, contract de împrumut, contract de credit, contract de credit, contract de împrumut pentru nevoi personale, contract de credit proba testimonială în cadrul căreia au fost audiaţi martorii NN, AO, propuşi de pârâţi, şi CV şi RBC, propuse de reclamantă , declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosar, proba cu interogatoriul luat reclamantei AA, răspunsurile acesteia la interogatoriu fiind consemnate la dosar.

La termenul de judecată din data de 02.10.2008 reclamanta AA şi-a modificat acţiunea arătând că înţelege să se judece doar în contradictoriu cu pârâtul NN, având în vedere că pârâta NE a decedat, iar pârâtul NN a renunţat la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei NE.

Prin încheierea de admitere în principiu pronunţată la data de 09.10.2008 instanţa a admis în parte in principiu cererea de chemare în judecată astfel cum a fost modificată, formulată de reclamanta AA, împotriva pârâtului NN, a admis în principiu cererea reconvenţională formulată de pârâtul reclamant NN, împotriva reclamantei pârâte Arion Aurica. A constatat deschisă succesiunea defunctului NA ,decedat la data de 24.01.1994, cu ultim domiciliu in municipiul ….. A constatat ca averea succesorală ramasa de pe urma defunctului NA se compune cota de ? din casa de locuit, construită din paiantă, acoperită cu carton, compusă din trei camere, hol şi bucătărie, restul cotei de ? din imobil aparţine pârâtului NN, în calitate de unic moştenitor al soţiei supravieţuitoare a defunctului, NE, decedată la data de 06.10.2002. A constatat că pârâtul NN şi soţia sa NL au adus îmbunătăţiri acestui imobil constând în: au tencuit pereţii în exterior, au acoperit casa cu ţiglă din ciment, au acoperit bucătăria cu tablă, au tencuit pereţii prin interior, au dat cu glet, au pus rigips pe tavane şi pe pereţi, au turnat podeaua cu ciment în toată casa, au pus parchet laminat, au schimbat toate uşile şi ferestrele cu tâmplărie nouă, au introdus instalaţie de gaze separat, au construit două sobe din teracotă , au montat un convector, au modificat holul, construind încă un hol, cu toate îmbunătăţirile existente, în continuarea celui vechi, a construit baia, cu toate îmbunătăţirile existente, a construit în o anexă cu destinaţie atelier, construcţie din chirpani de ciment, acoperite cu tablă, urmând ca valoarea acestor îmbunătăţiri să se scadă din masa succesorală. A constatat că au rămas ca moştenitori de pe urma defunctului NA: NE, în calitate de soţie supravieţuitoare, cu o cotă de 2/8 din masa succesorală, NE fiind decedată la data de 06.10.2002, cota acesteia de 2/8 din masa succesorală, va fi moştenită de pârâtul NN, unicul moştenitor al acesteia, pârâtul NN în calitate de fiu , cu o cotă succesorală de 3/8 din masa succesorală, şi reclamanta AA, în calitate de fiică, dint-o căsătorie anterioară cu numita N( C) A, cu o cotă de 3/8 din masa succesorală. A constatat că părţile au cu privire la întreg imobilul în litigiu următoarele cote: 3/16 din imobil ( ?+5/8×1/2 = 13/16) pârâtul NN şi 3/16 din imobil ( 3/8×1/2 = 3/16), reclamanta AA.

Pentru a pronunţa această încheiere de admitere în principiu instanţa a avut în vedere următoarea situaţiei de fapt:

La data de 24.01.1994, a decedat numitul NA, cu ultimul domiciliu in Municipiul B, astfel cum rezulta din certificatul de moştenitor eliberat de Notariatul de Stat Judeţean.

Ca moştenitori au rămas de pe urma acestui defunct: NE, în calitate de soţie supravieţuitoare, cu o cotă de 2/8 din masa succesorală, pârâtul NN , în calitate de fiu , cu o cotă succesorală de 3/8 din masa succesorală, şi reclamanta AA, în calitate de fiică, dint-o căsătorie anterioară cu numita N( C ) A, cu o cotă de 3/8 din masa succesorală. La data de 06.02.2002 a decedat si soţia supravieţuitoare a defunctului, NE, astfel că cota acesteia de 2/8 din masa succesorală a defunctului NA, revine pârâtului NN, unicul moştenitor al mamei sale NE. Aşadar cota succesorală a pârâtului NN cu privire la masa succesorală este de este de 2/8 + 3/8 = 5/8 din succesiune.

În ceea ce priveşte masa succesorală a defunctului NA instanţa reţine următoarele:

Suprafaţa de 550 mp teren aferent casei de locuit, nu face parte din masa succesorală, deşi a fost menţionată în certificatul de moştenitor al defunctului eliberat de Notariatul de stat Judeţean , întrucât în primul rând certificatul de moştenitor nu face dovada existenţei dreptului de proprietate în patrimoniul defunctului, cu privire la bunurile enumerate în certificatul de moştenitor ca făcând parte din compunerea masei succesorale, şi în al doilea rând pârâtul NN are un drept de concesiune cu privire la această suprafaţă de teren, conform contractului de concesiune încheiat cu Municipiul B prin primar, suprafaţa de teren făcând parte din domeniul privat al municipiului.

Cât priveşte casa de locuit, din declaraţiile martorilor propuşi de către pârât,coroborate cu hotărârea de divorţ a lui NA de prima sa soţie, Sentinţa civilă a Judecătoriei Buzău rezultă că defunctul NA s-a despărţit în fapt de prima sa soţie N ( C) A, din anul 1961, chiar dacă căsătoria a fost desfăcută în anul 1989. Martorul NN a arătat cu privire la casa de locuit că o cameră a fost construită de părinţii defunctului NA prin 1962, cu cea de-a doua soţie NE defunctul NA a intrat în concubinaj prin 1966, au locuit împreună în acel imobil iar în 1980 au mai construit un antreu şi o cameră din chirpici. Totodată Sentinţa civilă a Judecătoriei Buzău, prin care s-a constatat că NE şi NN sunt proprietarii acestui imobil, care însă nu îi este opozabilă reclamantei AA, nefiind parte în acest proces, se arată că imobilul casă de locuit a fost construit în 1961. Coroborând Sentinţa civilă a Judecătoriei Buzău cu declaraţia NN instanţa apreciază că este cert că începerea construirii imobilul casă de locuit a avut loc după anul 1961, deci după despărţirea în fapt a defunctului de prima sa soţie. Instanţa nu poate reţine declaraţiile martorilor reclamantei în sensul că acea casă ar fi fost construită de defunct cu prima soţie NCA, cu materialele de construcţii dintr-o casă situată în comuna B, moştenită de N (C) A, prima soţie a defunctului, NA, de la părinţii săi , deoarece aceşti martori arată o situaţie de fapt pe care o cunosc de la defuncta N (C )A, şi nu cunoscut aceste aspecte cu propriile lor simţuri. Instanţa apreciază că prima soţie a defunctului N ( C) A nu are nici un drept asupra acestui imobil chiar dacă o parte din el a fost construit în timpul căsătoriei care în mod legal s-a desfăcut în 1987, deoarece rezultă în mod indubitabil din probele administrate în cauză că N ( C ) A nu a avut nici o contribuţie la construirea acestui imobil, ci acest imobil a fost construit în timpul relaţiei de concubinaj a defunctului NA cu cea de-a doua lui soţie, NE. Instanţa constată că nu există un titlul de proprietate al defunctului cu privire la imobilul în litigiu, ci dimpotrivă prin Sentinţa civilă a Judecătoriei Buzău, s-a constatat că NN şi NE sunt proprietarii imobilului casă de locuit compus din 3 camere, 2 holuri , bucătărie şi anexe gospodăreşti. Însă această sentinţă nu este opozabilă reclamantei AA, nefiind parte la acest proces. Mai mult în sentinţă se menţionează că imobilul a fost construit în 1961, an în care pârâtul NN nici nu era născut, acesta fiind născut în 1965, de aici rezultă concluzia că, în realitate imobilul a fost construit de NA împreună cu NE. În condiţiile în care cu ocazia întocmirii certificatului de moştenitor, de pe urma defunctului NA, părţile au recunoscut că ? din casa de locuit, construită din paiantă, acoperită cu carton, compusă din trei camere, hol şi bucătărie, face parte din masa succesorală a defunctului, instanţa apreciază că aceasta este compunerea reală a masei succesorale rămasă de pe urma defunctului NA. În concluzie masa succesorală succesorală rămasă de pe urma defuctului NA se compune din cota de ? din casa de locuit construită din paiantă, acoperită cu carton, compusă din trei camere, hol şi bucătărie, restul cotei de ? aparţine soţiei supravieţuitoare NE, care a decedat la data de 06.10.2002, astfel încât cota acesteia de ? din imobilul sus menţionat va fi preluată de pârâtul NN, fiul acesteia, în calitate de unic moştenitor al acesteia, urmând ca masa succesorală restul cotei de ? din imobil să se împartă între pârâtul NN, 5/8 din masa succesorală respectiv respectiv din cota de ? din imobil şi reclamanta AA3/8 din masa succesorală, respectiv din cota de ? din imobil. În ceea ce priveşte îmbunătăţirile efectuate de către pârâtul NN la imobilul în litigiu instanţa constată că reclamanta nu a contestat faptul că pârâtul NN a făcut îmbunătăţiri la acest imobil, iar din declaraţia martorilor NN şi AO rezultă că pârâtul NN şi soţia sa NL au adus îmbunătăţiri acestui imobil constând în: au tencuit pereţii în exterior, au acoperit casa cu ţiglă din ciment, au acoperit bucătăria cu tablă, au tencuit pereţii prin interior, au dat cu glet, au pus rigips pe tavane şi pe pereţi, au turnat podeaua cu ciment în toată casa, au pus parchet laminat, au schimbat toate uşile şi ferestrele cu tâmplărie nouă, au introdus instalaţie de gaze separat, au construit două sobe din teracotă , au montat un convector, au modificat holul, construind încă un hol, cu toate îmbunătăţirile existente, în continuarea celui vechi, a construit baia, cu toate îmbunătăţirile existente, a construit în o anexă cu destinaţie atelier, construcţie din chirpani de ciment, acoperite cu tablă, urmând ca valoarea acestor îmbunătăţiri să se scadă din masa succesorală.

În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize în specialitatea construcţii, fiind depus la dosar raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert PAS.

Potrivit art. 728 Cod civil nimeni nu poate rămâne în indiviziune.

La stabilirea loturilor instanţa va avea în vedere criteriile prevăzute în art. 673 indice 9 Cod procedură civilă , respectiv, mărimea cotei – părţi ce se cuvine fiecăruia, masa bunurilor de împărţit, natura acestora. Astfel la stabilirea loturilor se are în vedere faptul că pârâtul NN are o cotă mai mare din acest imobil, faţă de reclamantă, că pârâtul NN locuieşte în acest imobil, şi că împreună cu soţia sa a adus îmbunătăţiri acestui imobil. În aceste condiţii, instanţa va dispune ieşirea părţilor din indiviziune prin omologarea raportului de expertiză tehnică în specialitatea construcţii, întocmit de expert PAS, în varianta unică şi a schiţei anexă, raport şi schiţă ce fac parte integrantă din prezenta, atribuind părţilor loturile propuse. Astfel va atribui pârâtului NN în deplină proprietate şi posesie imobilul casa de locuit în valoare de circulaţie de 24903 lei, valoare care însă cuprinde şi îmbunătăţirile şi adăugirile la imobil care nu fac parte din masa succesorală. Valoarea cotei părţi de ? din imobil fără îmbunătăţiri este de 10578 lei, din care cota de 3/16 din masa succesorală ce revine reclamantei o reprezintă valoarea de 1983 lei. În consecinţă, pentru egalizarea loturilor Pârârtul NN va fi obligat la plata către reclamanta AA a sumei de 1983 lei, cu titlu de sultă.

În conformitate cu art. 277 Cod procedură civilă părţile au suportat cheltuielile de judecată constând în taxa judiciară de timbru şi onorariu expert proporţional cu cota fiecăreia, iar în cea ce priveşte onorariul de avocat urmează a fi compensate aceste cheltuieli de judecată.

Tags: CIVIL. PARTAJ SUCCESORAL