Top

Contract de asociere în participatiune.Majorare capital prin emitere actiuni.Inadmisibilitate.Constatare nulitate absoluta.

Contract de asociere în participatiune.Majorare capital prin emitere actiuni.Inadmisibilitate.Constatare nulitate absoluta.

În conditiile în care partile au convenit ca valoarea investitiilor efectuate sa se transforme în actiuni prin majorare în mod corespunzator a capitalului social, iar continutul conventiei a fost validat de organul decizional, nu poate fi avuta în vedere exceptia inadmisibilitatii actiunii.

În ceea ce priveste aplicabilitatea dispozitiilor legale speciale în materie, ce reglementeaza procedura si modurile de privatizare, este necesar a se face dovada încalcarii procedurii pentru a se putea dispune constatarea nulitatii absolute a contractului de asociere în participatiune.

Prin cererea adresata Tribunalului Constanta – Sectia comerciala reclamanta SC N.Y. T.SRL a chemat în judecata pârâta SC BTT P. C. SA pentru a se dispune majorarea capitalului social al pârâtei prin emiterea unui numar de actiuni corespunzator sumei de 989.944.175 lei reprezentând c/valoarea aportului în natura al reclamantei cu consecinta constatarii calitatii de actionar, anularea actiunilor emise anterior de catre pârâta, neplatite, publicarea hotarârii în Monitorul Oficial.

Si-a motivat reclamanta actiunea aratând ca în baza contractului de asociere nr.638/1998 a efectuat investitii contractate în legatura cu obiectivele economice ale pârâtei, investitii de 1 miliard lei.

Desi prin contract s-a prevazut ca investitiile reprezentând aport în natura al reclamantei la capitalul social al pârâtei urmând ca valoraea acceptata sa fie transformata în actiuni, iar investitia a fost receptionata si probata de pârâta, aceasta a refuzat în mod nejustificat sa majoreze capitalul social conform clauzei.

Reconventional pârâta a solicitat sa se constate nulitatea absoluta a contractului de asociere în participatiune pentru lipsa mandatului AGA sau CA pentru încheierea contractului, a dispozitiilor OUG nr.88/1997 ce prevad doar înstrainarea de active din patrimoniul societatii comerciale cu capital majoritar de stat si a art.5 din Cod civil.

În subsidiar s-a solicitat rezilierea contractului pentru nedepunerea la finele fiecarei sezon estival a balantei de verificare care sa certifice activitatea desfasurata conform contractului.

Prin sentinta civila nr.115/COM din 18.01.2005 Tribunalul Constanta a respins exceptia inadmisibilitatii actiunii principale invocate de pârâta, pe fond a admis actiunea constatând majorarea capitalului social în numar de 32529 noi actiuni, calitatea reclamantei de actionar al pârâtei cu 32529 actiuni cu o valoare de 25.000 lei/actiune reprezentând 70,005% din capitalul social.

A stabilit prima instanta ca pârâta este actionar cu 10859 actiuni reprezentând 23,999% din capitalul social si actionarii persoane fizice cu 3019 actiuni reprezentând 6,506% din capitalul social.

A fost respinsa cererea reconventionala.

Pentru a dispune astfel a retinut prima instanta ca, contractul de asociere în participatiune a fost confirmat de organul decizional reprezentant al pârâtei neputându-se retine nulitatea pentru lipsa mandatului.

S-a retinut ca investitiile au fost realizate din veniturile proprii ale reclamantei lipsind cererea de reziliere

În ceea ce priveste actiunea principala s-a retinut ca aportul reclamantei a constat în investirea din fonduri proprii a unei sume de 1 miliard de lei iar investitia a fost aprobata în sedinta pârâtei din 28.09.2000, fara a fi finalizata actiunea de majorare a capitalului social.

Împotriva acestei hotarâri în termen legal a declarat apel pârâta criticând-o sub aspectele:

– actiunea reclamantei este inadmisibila întrucât producerea majorarii capitalului social si modificarea actelor constitutive ale societatii pe actiuni este reglementata expres prin norme imperative si nu poate fi eludata prin conventia partilor;

– apelanta este o societate comerciala cu capital de stat iar procedura si modurile de privatizare sunt prevazute de legea speciala în materie – OUG nr.88/1997;

– nesocotirea acestor norme imperative atrage nulitatea absoluta a clauzei 8 din contract.

Apelanta a depus la dosar note de concluzii.

Analizînd criticile aduse în raport de actele si lucrarile dosarului Curtea retine ca acestea sunt nefondate pentru urmatoarele motive:

Reclamanta prin actiunea dedusa judecatii a supus controlului instantei solicitarea de finalizare a operatiunii de majorare a capitalului social, solicitare determinata de refuzul nejustificat al pârâtei (obligatie de a face).

În acest context legal, în mod corect a retinut prima instanta ca în conditiile în care partile au convenit ca valoarea investitiilor efectuate sa se transforme în actiuni prin majorare în mod corespunzator a capitalului social al pârâtei-reclamante (ele devenind proprietatea reclamantei –pârâte) iar continutul conventiei a fost validat de organul decizional al pârâtei, nu poate fi vorba despre o inadmisibilitate a actiunii.

Asa cum a fost formulata actiunea principala ea nu tinde la constatarea unei situatii de fapt, are la baza contractul partilor iar reclamanta nu are la îndemâna alta cale de realizare a dreptului sau.

Fata de aceasta, nu poate fi primita sustinerea apelantei potrivit cu care se eludeaza norme imperative ale Legii nr.31/1990.

În ceea ce priveste aplicabilitatea dispozitiilor legale speciale în materie, ce reglementeaza procedura si modurile de privatizare, se retine ca nici aceasta critica nu poate fi primita, întrucât nu s-a dovedit încalcarea acestei proceduri prin încheierea contractului de asociere în participatiune, în modalitatea în care partile au convenit cu privire la drepturile si obligatiile lor în legatura cu investitiile efectuate de reclamanta.

Referitor la constatarea nulitatii absolute a clauzei 8 se retine ca în fata instantei de fond s-a invocat neîndeplinirea obligatiei prevazute de art.8 din contractul partilor.

De aceea solicitarea în apel a constatarii nulitatii absolute a acestei clauze apare ca fiind facuta cu nerespectarea disp.art.294 Cod pr.civila.

Fata de cele aratate, Curtea respinge apelul ca nefondat, în baza disp.art.296 Cod pr.civila.

Decizia civila nr.216/COM/14 iulie 2005

Etichete:

Inadmisibilitate pentru lipsa procedurii concilierii directe

TRIBUNALUL TULCEA
Dosar nr. 2384/88/2008
SECTIA CIVILA, COMERCIALA SI CONTENCIOS ADMINISTRATIV
SENTINŢA CIVILĂ Nr. 368
Şedinţa publică de la 04 Martie 2009

Prin cererea înregistrată sub nr.2384/88/17 sept.2008 la Tribunalul Tulcea, reclamanta S.C. „…” S.R.L. „…”, jud. Tulcea, a chemat în judecată pe pârâta S.C. „…” SRL „…” jud. Tulcea, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună rezilierea contractului nr.95/12.12.2004 încheiat între părţi; restituirea c/val. redevenţei achitate de reclamantă în sumă de 29.332 lei; penalităţi de întârziere de 0,15% pe zi pentru neachitarea la termen a redevenţei; restituirea a 5% din profitul realizat din activitatea de exploatare a terenului piscicol şi stuficol, pe baza bilanţului contabil pe perioada de la intrarea în vigoare a contractului şi până la rezilierea lui; încetarea exploatării terenului în suprafaţă de 140 ha. şi întocmirea unui proces verbal de restituire în natură; daune interese în valoare de 100.000 lei şi cheltuieli de judecată.

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că, între părţi s-a încheiat un contract de asociere pentru exploatare teren piscicol, înregistrat sub nr.95/12.12.2004, obiectul contractului constituindu-l desfăşurarea de activităţi rentabile de piscicultură, aquacultură şi recoltarea resurselor naturale piscicole şi stuficole pe o suprafaţă de 140 ha.

Totodată, prin acest contract, reclamanta s-a obligat să pună la dispoziţia asociatului întreaga suprafaţă de 140 ha.,S.C.”…” având obligaţia să asigure surse financiare şi materiale pentru susţinerea şi aplicarea tehnologiilor necesare exploatării terenului piscicol, să achite ca preţ al contractului o redevenţă pe care reclamanta o achită Consiliului Judeţean Tulcea, taxe diguri, canale desecare, alte cheltuieli aferente susţinerii activităţii de exploatare a terenului, să prezinte la începutul fiecărui an până la 25 februarie propunerea de program de producţie, să respecte normele de protecţie a ecosistemelor naturale, să plătească în patru tranşe egale suma stabilită la art.5 lit.b din contract şi să efectueze lucrări de construcţii şi amenajări necesare.

Arată în continuare reclamanta că, pârâta nu a respectat nici una din obligaţiile asumate prin semnarea contractului nr.95/2004, motiv pentru care a introdus prezenta acţiune.

În dovedirea acţiunii s-au depus în copie înscrisuri: contractul de asociere nr.95/12.12.2004, facturi, calculul penalităţilor, certificat constatator ORC Tulcea nr.21757/30.06.2008, conciliere directă nr.129/4.07.2008.

Pârâta S.C.”…” SRL a formulat întâmpinare, invocând excepţia inadmisibilităţii acţiunii motivată de neîndeplinirea procedurii concilierii directe conform art.7201 C.proc.civ.

Pe fondul cauzei, s-a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată, motivat de faptul că acest contract nu s-a derulat şi nu a avut loc predarea terenului în vederea exploatării.

Examinând excepţia invocată, se reţin următoarele:

Potrivit disp.art.7201 din C.proc.civ, în procesele şi cererile în materie comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii, reclamantul trebuie să încerce soluţionarea litigiului prin conciliere directă cu cealaltă parte.

Dispoz.art.7201 din C.proc.civ. au un caracter imperativ şi în ceea ce priveşte reglementarea modului de efectuarea procedurii concilierii directe, reclamantul având obligaţia să convoace partea adversă şi să-i comunice în scris pretenţiile sale şi temeiul lor legal, precum şi toate actele doveditoare pe care se sprijină acestea.

Convocarea se face prin scrisoare recomandată cu dovadă de primire, prin telegramă, telex, fax, sau orice alt mijloc de comunicare, care să asigure transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia, data convocării pentru conciliere directă, neputând să fie fixată mai devreme de 15 zile de la data primirii actelor comunicate.

Mai mult decât atât, rezultatul concilierii trebuie consemnat într-un înscris cu arătarea pretenţiilor reciproce referitoare la obiectul litigiului şi a punctului de vedere al fiecărei părţi.

În cauză, reclamanta nu a probat că ar fi încercat soluţionarea litigiului prin conciliere directă cu pârâta, în condiţiile prevăzute în mod imperativ de art.7201 al.(1) şi urm. din C.proc.civ., concilierea comunicată pârâtei neîntrunind cerinţele textului de lege invocat.

Astfel, concilierea directă depusă la dosarul cauzei de către reclamantă (fila 123 din dosar) nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege în sensul că, nu s-a făcut dovada comunicării acesteia către pârâtă, în condiţiile legii. Chiar dacă concilierea a cost restituită cu menţiunea „unitate desfiinţată fără personal”, reclamanta avea obligaţia de a reveni cu o nouă notificare comunicată pârâtei în condiţiile legii.

Pentru aceste considerente, urmează a admite excepţia şi a respinge acţiunea ca inadmisibilă pentru lipsa concilierii directe prealabile.

Etichete: ,